Sigur exista alternative pentru invatamantul romanesc, dar ele vor putea fi aplicate din momentul in care situatii
de genul celei generate de invatatoare Dana Blandu nu vor mai exista in invatamantul romanesc. Cand astfel de educatori vor migra in invatamantul privat unde pot cere bani parintilor, constienti ca progeniturile lor merita mai mult decat ce le ofera invatamantul de stat, atunci se va misca ceva in invatamant. Cu fiecare guvern instalat dupa mareata "revolutie" din '89 s-a dorit transformarea, modernizarea invatamantului, si nu nmai, dar despre asta vorbim, ministrii invatamantului au venit cu idei noi, cu abordari noi, au incercat sa le aplice dar cei care trebuiau sa aplice acest schimbari n-au dorit schimbarea, asa ca totul a ramas ca inainte, mai exact ca in vremea comunismului a PCR. Nu pot sa uit ce s-a intamplat la bacul urmarit cu camere video, cati ofuscati, parinti si copii, presa, comentatori, oameni de bine s-au aratat nemultumiti ca nu se mai poate copia la bac, ca nu se mai poate fura in masa, profesorii pierzandu-si rolul de baza si bine platit, acela de a tine de sase in timp ce unele odraslele copiau vartos cu gandul la petrecerea de dupa, razand copios de elevii constiinciosi. Nu asa vom avea alternative, promitand dar nefacand nimic pentru acesti copii, pentru viitorul tarii. Ori facem ori nu facem si atunci ce rost are sa mai discutam, pentru ca eu cred ca intreaga transformare pe care o asteptam de la sistem trebuie de fapt sa plece de la noi cei care beneficiam si ne bucuram de binefacerile PCR (pile cunostinte si relatii). Invatamantul roamnesc trebuie, in opinia mea, sa se bazeze pe 4 componente, invatamantul obligatoriu de 8 clase, unde sa se invete bine, temeinic, limba romana, artimetica, geografia Romaniei, istoria Romaniei, insusirea unei activitati menite sa-i asigure o calificare, croitorie, zidarie, lacatusarie, dulgherie, cresterea animalelor, arta populara, prelucrarea lemnului etc. Dupa absolvirea celor 8 clase, fiecare elev, familie, sa poata opta pentru pregatirea ulterioara a elevului, cei mai priceputi dar mai slabi la invatatura sa mearga la scolile profesionale, cei mai bine pregatiti la liceu, iar cei care nu vor sa mai continue sa li se acorde sansa de a invata o meserie ca ucenici la locul de munca, de la ciobani, vacari, viticultori, pomicultori, silvicultori la mesteri populari . Dupa terminarea liceului cei mai buni sa dea examen la facultate, ceiallti care nu vor sau nu iau examenul da admitere la facultate, sa urmeze scolile postliceeale, scolile de maistri etc. Nu toti trebuie sa ajunga doctori, avocati, contabili, profesori, istorici etc. In schimb peste tot este nevoie de meseriasi buni, instalatori, croitori, ospatari, bucatari, ciobani, zidari, zugravi, electricieni, soferi etc. Intreg acest sistem ar trebui sa aiba la baza educatori, invatatori, profesori bine platiti, decenti, constiinciosi, doritori de a-si face intai de toate meseria de dascal, nu doritori de profituri peste posibilitatile materiale dobandite din salariul de educator. Pentru invatamantul de stat este singura sansa, pentru privat nu are rost sa discutam, acolo se duce cine poate, cine-si permite.