GROPARII lui Ponta -
Azi, C.A.C.P. Tariceanu
(...)
Tariceanu a avut “contribuţia” sa la îngroparea lui Ponta. Imaginea de nesătul în viaţa privată şi politică (cinci căsnicii la activ, cinci demisii din partidele liberale în patul cărora s-a simţit bine cât a primit ce-avea nevoie), de trădător al liberalismului, de lider al penalilor fugiţi din PNL pentru a-şi căuta protecţie în noul PLR, de sabotor al justiţiei (în trecut, prin celebrul bileţel roz, mai nou, prin blocarea, ca preşedinte al Senatului, a cererilor de urmărire penală pe numele parlamentarilor urmăriţi de DNA) – toate acestea şi multe altele l-au transformat pe Călin Popescu Tăriceanu în piatră de moară garantată la gâtul actualului premier.
Iar bomboana pe coliva acestui personaj care moare urât în politică este intervenţia sa de a doua zi după ce Iohannis a câştigat alegerile. Luni, 17 noiembrie, Tăriceanu şi-a îngropat definitiv şi candidatul favorit la preşedinţie, dar şi papionul personal, atunci când
n-a avut bărbăţia să recunoască victoria lui Klaus Iohannis. Istoria sa de valet al PSD se încheia la acel moment, aşa cum începuse cu câteva luni în urmă, singur, pe treptele Palatului Victoria, spre biroul mai-marelui PSD: în genunchi, cu mâna întinsă la Victor Ponta şi cu gândul la banii socialişti care i-ar putea acoperi cheltuielile cu aşternuturile sale scumpe şi interminabile…