Prieteni, la sugestia unor forumişti ar trebui să adun poveştile cu Fonfăita într-un volum tipărit, clasic. Deoarece fac asta numai din plăcere şi nu pentru profit (cred că n-ar mai ieşi atât de bune) aş vrea să ştiu care ar fi interesul pentru o astfel de carte şi în funcţie de numărul de exemplare, dacă îmi permit s-o dau la tipografie sau s-o tipăresc eu însumi cu tehnica obişnuită. Desigur, cartea scrisă va conţine şi alte poveşti inedite, nepublicate pe han, pe care urmează să le scriu. Vă rog să bifaţi opţiunea şi să comentaţi aici. Mulţumesc!

nu e si optiunea 'citesc in continuare pe han intr-un topic separat, dedicat'

Viitorul este "tiparul" electronic, cartea se va vinde intr-un numar de exemplare, care vor fi puse pe rafturile bibliotecilor, dar textul electronic va ramane la dispozitia tuturor celor care vor dori sa-l citeasca.

Ce scor strâns!
O să ţin cont şi de opţiunea ta, Felina! Mulţumesc şi vă aştept în continuare să votaţi şi pe cei care intraţi doar să citiţi hanul.

Citesc aici ! Mie-mi place Fonfaita si-s sigura ca doar la han am intalnit-o! Asa ca ori de cate ori o intalnesc o ascult cu placere.

Parerea mea e ca n-ai sa-ti gasesti editor...in vremurile in care traim toata lumea dramuieste bine banul!
Ai putea sa continui sa le scrii , sa le cizelezi,sa le pastrezi in sertar,le publici aici dar nu pe toate, si astepti vremuri mai bune...

Erwin, eu cumpar cartea oricum

Printre obiectele de activitate ale firmei am şi editura. Pot fi propriul editor. Însă nu ştiu dacă trebuie să mai fac şi alte demersuri pentru a o da la tipar, nici cum este cu drepturile de autor, ISBN şi alte chestii legale...

Mai citeşte careva? Interesant scor: 22.22-44.44-22.22-11.11%

Eu cred ca oamenii cand citesc pe cineva cunoscut si le place cum scrie au tendinta sa ii spuna "Ar trebui sa scrii o carte!". In sensul de ai mult talent, nu ca s-ar vedea cu o carte deja scrisa in mana. Probabil, daca ar exista, ar cumpara-o, asta nu inseamna ca merg pana la capat in a te sustine sa o publici.
Daca faci asta nu te lua dupa parerea altora, poate din diverse motive o sa astepti mult pana ceilalti ajung la acelasi gand cu tine.
Eu zic sa aduni destule si sa le publici. In cateva exemplare, mai multe sau mai putine, decizi tu, dar o sa ai o satisfactie mare cand le vei da cadou sau pur si simplu sa mai rasfoiesti seara. Asta daca obisnuiesti sa-ti citesti scrierile.
Personal nu prea inteleg toate cuvintele si chiar daca spui ce inseamna nu-mi pot inchipui dialogul cu accentul ala, dar tot cred ca trebuie. Pentru tine. Spor!

Mulţumesc, Gordin! Poate că ar trebui povestite prin viu grai, accentul este greu de redat în română, pentru că de fapt chiar şi cuvintele româneşti se citesc ca şi când ar fi vorba de maghiară, germană, sârbă... uneori bulgară! Banatul este un amestec cultural mai mult decât Ardealul.

Atunci poti face un audiobook. Numai sa ramana undeva. Sigur vor fi multi fani.

Erwin, nu stiu cum s-o faci, dar dac-o faci, crede-ma ca va (vei) avea succes.
Pentru tine e un hobby, pentru altii ceva nou, pentru iara altii o amintire care face bine
De raspândit carticica sa nu-ti faci probleme

GO ON !!

(PS: cuvinte din germana pot sa le explic, ca de ex: Schieb zurück (Shiib turic), Speis, (Spais), Bügeleisen (Piglais), etc.)

Bage, pana una-alta, fa un blog si baga-le pe toate acolo... Ca sa le putem citi pe toate la un loc, cand avem chef. Ca aici e incalceala.. Poate, cand mi-oi lua tableta, iti fac niste caricaturi pe marginea lor, sa le lipim la text

Excelenta idee !!

Mulţam fain, Holly! Poţi să le faci şi cu creionul pe hârtie. Când e vorba de desene tehnice la piesele la care lucrez nu folosesc calculatorul, mi-e mai la îndemână creionul şi hârtia.

Am ales varianta cu blogul, dar aş cumpăra ebook-ul dacă ar exista. Ce variantă ai ales, între timp?

Nimic... sunt fie prea comod, fie am alte priorități iar povestioarele le scriu mai nou pe Facebook și le mai share-uiesc pe grupul FB "Salvați graiul bănățean". Mai sunt câțiva bănățeni talentați care scriu acolo și unul dintre ei e renumit, poetul epigramist Sorin Olariu. Poeziile lui "șoade" sunt foarte bine ticluite și le are și pe youtube citite în grai. Le recomand călduros cititorilor Fonfăitei pentru că puteți auzi cum sună cuvintele în grai. Plus că sunt deosebit de amuzante, lipsește însă traducerea.

V-am povistit cum s-o becejât Fonfăita gi apengicită? Tolvai-Doamne! S-o umflat la foale şî s-o dus la doctor ş-o căltat-o ş-o zâs că trăbă operaţie la şpitală. S-o dus la nana Marea să să vaice:
- Ai do minie, Doamnie, nu mă lăfaaaaa! Fă mă taie la voale?! Auu, auuuu! Ce mă vac?!
- Şăzî o ţâră, fata mea! Ia să văd io șe-i baiu! Șe ce doare?
- Mă doare tare voalile, da' m-o dat doctoru' neffce boambe ffî m-o m-ai lăfat o fără... da o zâs că trăbă să mă taie...
- Ia încingi-ce aici pă prici să văd...
Să lungeşce Fonfăita şî nana Marea o caltă la foale...
- Ce-ai mâncat ieri?
- Am mâncat cucuruv vert...
- Cât, doi, tri?
- Nu, v-o fapce-opt, că m-o voft voame!
- Api stai atuncia să-ţi fac on ceai gi coada şoricelului şî ce lecui mintunaş! Tu numa ce-ai umflat gi la cucuruz, măi fată, doctoru' ăla-i lud!
După on ceai, s-o lecuit Fonfăita şî s-o dus la doctoru' ş-o zâs:
- Dom' doctor, fă fcii că nana Marea m-o lecuit gi apengifută ge-aia! Nu mă lafă ia fă mă taie, cum vreţ voi! Na!
------------
becejî = îmbolnăvi
foale = burtă
boambe = pastile
mintunaÅŸ = imediat
lud = tâmpit

- Mărioaroo! Ia vină o țâră!
- Fei, nană Marea? Iară ai gi val cu feva?
- Am gi val cu punga asta șe-am cumpărat-o gi la ducean mai năince... Niși cu ocilari nu mai văd șe scrie aișia, îi prea mănunt! Ia vedz tu, că eșci mai tânără și vedz mai bine.
- Fcrie mănunt tare! Nifi io nu văd! Ftai fă iau lupa!
Fonfăita să dușe în casă, ia o lupă șî șiceșce, da' nime nu prișepe nimica, că-s numa chimicale gi tăt felul...
- Tunie în iei să tunie, gi șe scriu așa mănunt?!
- Nană Marea, io cre' că anumit fcriu ei afa mănunt, ca fă nu ciceafcă nime! Dacă îf aticea "euri" nifi nu cred că-i bună gi mâncat! Nu-i fănătoafă mâncarea afta! Mai bine dă-o la porffi.
...
A doaua dzî:
- Mărioaro, mulțam fain că m-ai șicit, am fert punga la porși și nici porșii n-or mâncat-o! Dacă o mâncam muream nespovigită, Doamnie-iartă-mă!
- Ai do minie! Fă ce dufi fuga cu punga la ducean ffî fă le dai cu ia în cap! Pufcă-i flacărea, gi fe vind otravă la oamini?!

Fonfăita șî nana Marea s-or dat la gispoiat boambe gi cucuruz.
- Nană Marea, i-aca-ici o cotoriță fă ftrângem gijâle, că vreau fă fac ffî io fcergătoare gin gijă.
- Ce-ai ghingit bine, fata mea, că io apringeam focu' cu iele, da' să le strângi numa' pă hăle mai bunie, că să fie frumoasă șcergătoarea!
- O fac ffî io în doauă colori cum am văvut la Victoriffa!
- Bravo, fata mea!
- Tolvai doamnie, ce mare-i cucuruzu ăsta! Gi când mi-f n-am mai văzut afa cucuruz!
- O crescut a bolânda! Cre' că-i ge-la hibrid, că la noi nu iestă așa ceva!
- Nană Marea, am cicit io pă internet că iestă horganifme modificace jenecic!
- Ai do minie, Doamnie, nu mă lăsa! Ce potche or mai fi șî hălea?!
- Iacă nefce favanț or inventat să umble la fămânfă fă iefă cucuruz mai mare, grâu mai frumof, tăci celea mai bunie, da' nu-s bunie, zâce că ne becejâm dacă le mâncăm noi...
- Mă, lumea asta-i cu curu'n sus, ț-am zâs io! Trăbă să să huluie gingiva! Tăt oamninii scormoniesc șî să dacă nu să huluie atunci țâpă otravă pă noi!
- Lafă nana Marea, că dau io cucuruzu ăfta la Ioani, fă-l mânce iel că tăt mă năcăjăfce, fă fă becejafcă iel!
- Stai, ce pomeni că la așa cucuruz în loc să să becejască îi creșce șî lui "ceva" întră picioară! Ha ha ha ha!
- Api fă-i creafcă atunci, că n-are! Hi hi hi hi hi hi!
-------------------------------
s-or dat = s-au apucat
gispoiat = despuiat
cucuruz = porumb
cotoriță = coș împletit
gijă = pănuși de porumb
șcergătoare = ștergătoare de pus în fața ușii
ghingit = gândit
a bolânda = peste măsură
becejî = îmbolnăvi
hului = dărâma
gingiva = de undeva
țâpa = arunca

- Nană Mareaa! Ai fpălat verefcile?
- Le-am spălat, da' numa pă hăle gi jios, că sus m-o fo' frică să mă sui, să nu pic. Cam amet gi la o vreme, că mi-s bătrână, păcacile mele... Nu vini să mă ajiuţ tu? Că tu eşci cinără ş-o dată ce sui, iac-aicia on hocăr tare, gi la moşu, nu să îmburdă...
- Iaca vin, că io baff le-am gătat p-a mele!
- Măăă, da vrenică ai fost! Străluc ca oglinda!
- Dară! Io mi-f vrenică gi când mama m-o văcut!
- Aşa trăbă, fata mea, să fii vrenică!
Fonfăita s-o suit pă hocăr şî ş-o dat la spălat tăce fereşcile gi sus.
- Nană Marea, da' aicia cred că n-ai mai fpălat gi zăce ani! Îi numa prau ffî pănjâni!
- Am spălat tăt anu, dară şe poţ să faci, că bace vântu şî tăt să bagă prauu.
- Api nu-i giftul odată pă an! Trăbă mai gef!
- Ce plăcesc să vini să le speli tu!
- Nu-m trăbă mie bani, nană Marea, io vin ffî ce ajiut când vrei!
- Api Dumniezău să-ţ deie sănătace, mulţamu-ţ!
- Făţ deie ffî ţie, nană Marea!
-------------------
hocăr = taburet
îmburda = răsturna
vrenică = vrednică, harnică
prau = praf
gistul = destul

- Mărioaroooo!
- Fei, nană Marea?
- Haida să-m puni șî mie șeasu', că io nu vreau să-l stric!
- Iacă vin! Să duce Fonfăita la nana Marea șî chiceșce șeasu'.
- Mulțam fain, fata mea. Acuma câce șeasuri îs?
- Acuma-i noauă f-on furtari.
- Ai do minie! Io am crezut că-i șapce, că o fost opt ș-am durmit mai puțân!
- Nuuu, nană Marea, n-are cum fă fie fapce, ffeafu fă dă 'năince, nu 'năpoi!
- Doamnie tuniei, cu șini-o înființat mutarea asta, că niciodată nu mă pot obijnui!
- Vacem iconomie la curent!
- Facem pă supărare, că io ș-așa nu consum curent, io sara ma bag la strojac când să întunică șî stâng lampa, nu șăd ca huhurezu tătă noapcea!
- Api alțî ftau, io mă mai uit la tălăvizor, mai cicefc o carce, mă mai uit pă interniet...
- Ai pucea șî tu să le mai lașî, că numa' strică ocii!
- Nuuu, nană Marea, că io nu mă uit mult!
- N-ai văzut la copiii gi la școală, tăț îs cu ocelari gi mici... io n-am mai văzut așa ceva, pă vremea mea dacă ierea unu' cu ocelari tăț să râgeau gi "biciclist", că "are patru oci", că haia, că haialaltă... Numa moșîî șî babile aveau ocelari sau domnii, aveau ge-ia care stau numa pă nas, gin drod...
------------------------
a chici = a fixa, a repara
furtari = sfert
ai do minie = vai de mine
strojac = saltea umplută cu pănușe de porumb
drod = sârmă

- Nană Marea! N-ai fă-m dai ffî mie o clozză?
- O cloță? Da' găinile tele nu stă nișiuna?
- Nu, n-am numa' puicuzză! Hăle bătrânie le-am tăiat!
- Mă fată, n-ai șciut că tăt anu' trăbă să lașî o cloță gi sămânță?
- Am fciut io, da... zama-i mai bună gin găina bătrână!
- Dară, șî murconiu' tânăr!
- Haha! Nu mă mai năcăjî, dă-m' ffî mie una împrumut, ț-o dau 'năpoi!
- Bine, da' trăbă s-o prinzî tu, că io nu mă mai pogi apleca!
Să dușe Fonfăita în ocol la hoară și fuje jimăta' gi șias după ha mai mare găină, da' nimic! N-o pringe.
- Nană Marea! Fe fflog gi găini ai tu că nifiuna n-o pogi pringe!
- Hăhă, ginozauri!
-------------------------
cloță = cloșcă
murconi = morcovi
ocol = curte
hoară = orătănii
șlog = dambla

Fonfăita să dusă la nana Marea.
- Nană Mareaaaa! La mulff ani! Haida fă ce fuc!
- Mulțam, fata mea! Ce țuc șî io! Muah! Să fii sănătoasă! Da ce m-ai dus?
- Iacă am văcut ffî io o tortă pântru cinie!
- Ai do minie, da' nu trăbuia să ce obosășci tu pântru minie, că azî ș-așa-i sărbătoare ș-am făcut și io plăcince!
- Da, da' tortă g-eafta n-ai tu!
- Mă, da bună-i!
- Am luvat răfăpta gi pă internet! 🙂
- Tolvai, Doamnie! Tăce minunile-s pă internetu' hăla!
- Dară, găfăfci tăt ce vrei ffî ce nu vrei!
- Api cre' că îm bag șî io!
- Inge-l bagi, nană Marea?! Că tu n-ai nici compiutăr?
- Poace-l bag i-aca-cle în coceț la găini! Poace să gișceaptă șî iele șî mâncă boambile-ntregi, că mă doare mâna cât am măcinat la iele!
- Hahahahahaa! Nană Marea, tu ești ha mai giffceaptă! Zie nu-țî trăbă internet, tu îl ai în cap! Fă fii fănătoafă!

Fonfăita cu nana Marea să uită la meci.
- Mă, da luzî îs ășcia, cât fug după lopta aia!
- Dară, niciunu' nu bagă gol...
- Iacă pă hăla niegru cu fluiera, șe fașe cu carcea aia?
- I-o dat cartonaf galbăn la unu.
- Api gi șe?
- O puf pegică. N-ai văzut?
- Nu, că mă uitai pă fereastă, cre' că vinie ploaia!
- Api fă vină odată, că nie floguim gi cald!
- Dară, haida mai bine să lăsăm în potche fodbalu' șî să facem îngețată!
- Aaaauuu, că binie zâci! Mă duc fă duc io ncefce fruce fî lapce fff... fffmântinit!
- Obăst.
- Frifcă!
- Haida!
😃
------------------------
luzî = proști (din ungurește)
loptă = minge
șlogui = damblagi

Gi sărbătoare, Fonfăita o făcut colaci șî plăcintă, că gi plăcintă gura cântă!
- Nană Marea, n-ai o ffâră gi bicarbonat fă pun la aluat că m-i f-o gătat?
- Haida, fata mea, să-ț dau, iacă aici o lingură, că-m trăbă șî mie.
Să duce Fonfăita cu lingura mereuaș să nu să versă d'api tumna la prag să-mpiegică!
- Trăzniafcă-ce fă ce trăzniafcă gi prag!
Tăt bicarbonatu' o zburat gin lingură la Fonfăita pă obraz, dară ia n-o băgat gi sama... Vinie năpoi la nana Marea:
- Nană Mareaaa! M-am împegicat!
- Tolvai Doamnie, ghingeșci că ai picat în făină!
- Cie?! Fupărarea fă-l mânce, că-i pragu' prea 'nalt!
Să scutură ia gi prau dară pî la sprânșenie tăt albă ierea.
- Acuma nu mai am bicarbonat, da îți dau neșce prau gi copt, numa' că-i cam bătrân, nu șciu dac-o fi măi bun...?
- Laff că mă gifcurc io! Mulffam!
Api o nimerit Mărioara neșce plăcinceeeee... să topeau în gură nu alta!
- Ai văzut, fata mea, că tăt rău îi cătă binie?
- Văvut, nană Marea, numa' că f-o fpăriat omu' meu când m-am băgat în sobă cu prau alb pă obraz ffî o picat gi pă fcaun că iel fcergea ferefcile!
- Ai do minie, șî s-o lovit??
- Nuu, numa că ni-am rîff on furtari gi cias!
------------------------
tumna = tocmai
sobă = cameră
furtari = sfert

Fonfăita tușa rău, așa că s-o dus la nana Marea:
- Nană Marea! Tuffăfc! Ce fă mai iau? Că tăt iau boambe gi la varmacie ffî nu-mî trece! Ah!Ah!Ah!
- Haida, fata mea, să-ț dau o uieguță gi propolis că m-o dat baciu Șandor gi la albini! Îi tare bun, mie m-o trecut mintunaș!
- Da? Ffî cum fă-l iau?
- Ia giminiața șî sara câce o linguriță pă rânza goală.
- Mulffam, nană Marea, ce mă vac io vără cinie?!
- Sănătace bună!
---------------
boambe = pastile
uieguță = sticluță
mintunaÈ™ = imediat
rânza = stomac

Iacă vinie Ioani pă drum... Fonfăita şăgea la givan cu nana Marea...
- Ioani, fe-ai în cap?
Ioani dă cu mâna pă betcă pă tăt păru... Nimica n-am în cap!
- Hahahahaaa! Am voft figură că n-ai nimica-n cap!
Nana Marea gi c'le:
- April bolând!
- Măăă, şe v-o apucat?! Baremi pă Mărioara o cunosc, da' tu, nană Marea, muiere bătrână, nu ţî-i ruşânie să ce râzî gi oamini? Prost-am fost că am trecut p'aşii!
- Ffî... fine zâfe că nu?!
- Hahahahaha! Iac-a: scârţ!

- Nană Marea, vinie fâ...fffâ...fârfâtu' lumii?
- Io șciu? Cinie șcie?! Dumniezău șcie!
- Gi câce ori or zâff tăt felu' gi gifceptzz da' niciodată n-o vinit!
- Dacă vinie măcar io m-am spovigit șî m-am cuminicat!
- Fî io, am vost la popa gin oraff duminică fî l-am întrebat "Dom' părince, pere lumea fî merem în Rai?"
- Șî iel ce-o zâs?
- O zâff că io mif cinără fî frumoafă fî îi păcat la ce fă ghingefce iel fă facă ca fă fim în Rai...
- Fuuuuui, arză-l focu' Iadului, așa popă iestă la oraș?! Popa nost' îi om cumince, nu umblă după sugne la muieri!
- Api a nost' îi bătrân, nană Marea! Hăla gin oraff iera cinăr!
- Ce pomeni că ț-o plăcut șî ție?!
Fonfăita să roșășce ca racu'...
- Nuuu, că avea barbă!
- Na, pi nu barba-i baiu, baiu îi păcatu' inge ce-mpinge Niecuratu!
- Ftai liniftită nană Marea, că am foft cumince! M-am rugat la Ffînta Maria fă-ți deie fănătace!
- Binie-ai făcut, fata mea! Tu eșci șî frumoasă șî gișceaptă!
- Dară, tu m-ai invăzzat! Fî io nu cre' că pere lumea nici gi data asta!
---------------
pere lumea = sfârșitul lumii, apocalipsa
sugne = fuste
ce pomeni = te pomenești
inge = unde

- Nană Mareaaaa!... Nană Marea!
- Șe-i, fata mea?! Șe-ai pățât iară?
- Mă rupe la foale! Cre' că m-am ftricat la mață!
- Haida să ce lecui io! Ia să calt cafa și uiaga gi răchie...
- Da' io nu beau răchie!
- Numa o gură, cu cafă măcinată, să vedz cum îți trece, mintunaș!
Fonfăita ia cafa cu răchie șî vine păstă v-o doauă ciasuri:
- Nană Marea, tu iefti ha mai înțăleaptă gin fat!
- Èš-o trecut?
- Dară! Mulfam fain, mi-f ca noauă!
- Haida să ce țuc! Muah! 🙂
------------------
rupe la foale = durere de burtă
stricat la mață = diaree
a lecui = a vindeca
uiagă = sticlă
mintunaÈ™ = imediat

- Mărioara, noi cu cinie votăm? zâsă Nana Marea cătă Fonfăita.
- Nu fciu, nană Marea! Că la minie f-o ftricat tălăvizoru...
- Da' cum așa? Că să'tămâna trecută merea?
- Api m-am nărăvat că l-o arătat pă Jiji Berbecali ăla că l-o fuduit pă Niagu 'Juvara! Io am cicit carcea lu' Juvara fâ îi om cumince! Așa că am dat cu păpucu' în tălăvizor ffî acu' nu mai mere...
- Aidomine!
- Lafă că f-afa iera vechi! Tăt am vrut io fă cumpăr unu' nou fă am fî io elfifi... elfigi ge'la!
😃
-----------
suduit = înjurat
aidomine = vai de mine

Api să vă povistesc ce bolânzănii făcia Fonfăita cân' ierea mică! Baba iei era beceagă în pat că nu mai pucea umbla gi bătrânieţă. Copiii să giucau pân ocol, dară Fonfăita s-o suit în pod ş-o găsât gaz-masca lu' moşu gi la război. Cie s-o gângit iea? O pus-o pă cap şi s-o dus la baba la fereastă ş-o bătut. Baba când o văzut o zberat tolvai!
- Aiidominie, Iieeesuusss-Maria-Tăreeeziiia!!! O vinit moarcea să mă ieieee! Doamnie nu mă lăsaaaa!
- Hihihihihi! Ftai, babi, că io mi-ff!
- Măăă, prăpăgito, tu ieşci?! Ai năroc că nu mă pogi scula! La's că vinie tată-to acas' şî ce spun io ce m-ai spăriat! Am ghingit că mă ia şlogu'!
Fonfăita o fugit în cucuruz ş-acle o stat tătă zâua până sara, gi frică să n-o bată tată-so cu curaua... Abia sara o apucat-o foamea şî urâtu' că viniea noapcea şî îi ierea frică gi strigoni.
- Inge-ai fost?!
- M-am preumblat ff-am culeff vlori...
- Mă, gi ce-ai spăriat pă baba?!
- N-am vrut f-o ffpării...
- Api astă sară ce culci niemâncată!
- Da' mi voaaaaameeeee!
- Eşci pegepsâtă, mânci mânie, acuma gata, la strojac! Noapce bună!
Ş-aşa dragii mei, s-o lecuit Fonfăita a spăria pă baba câce zâle o avut! Dară alce potche tăt o mai făcut!...
----------------
bolânzănii, potche = prostii
beceag = bolnav
ocol = curte
gaz-masca = mască de gaze
zbera tolvai = a ţipa ca din gaură de şarpe
prăpăgită = prăpădită
ghingit = gândit
mă ia şlogu' = mă loveşte damblaua
strigoni = strigoi, stafii
strojac = saltea umplută cu pănuşe de porumb sau iarbă uscată

Fonfăita să dusă la oraș ș-o vinit tare mânioasă...
- Ce-i bai, fata mea?
- Nană Marea, mă dufăi la oraff fă cumpăr tăci celea ffî m-o furat on lotru bugelarefu'! N-am mai avut numa' trizăci gi lei în pojnari fă vin acaff... �
- Aidominie! Șî nu l-ai văzut să-l dai la miliție?
- Nu, n-am băgat gi fama, numa când am vrut fă plăcefc... m-am văcut gi miru' lumii la ducean, că io am luvat gi tăce ffî când fă plăcefc: nu-i bugelarefu' nicăirea!
- Măăăă, ce lotri îs la oraș! Trăbă să ai mare grijă inge țâni bugelareșu, să nu-l poată fura!
- Io l-am zzânut, nană Marea, tă'giuna l-am zzânut i-aca-ici în gianta închisă... O voft on lotru a dracului că n-am fâmzât nimica când l-o furat!
- Oare la ducean l-o furat sau mai năince?
- Trăbă că în piazz, că o fost golomoz gi lume... M-am duff la on jăndari g'esta ffî m-am plânff da iel o zâff că n-are ce face dacă n-am văzut lotru'... pufcă-i flacărea! Trăbă fă-i fpun io ffî cum îl ceamă?!
- Dară... nici milițanu' nost' gi la comună nu-i mai gișcept!
- Gi-acuma în c'le io zzîn banii în ffân! Nu-mi mai trăbă bugelareff!
- Bine faci, fata mea, ai grijă!
Dară să aveț și voi grijă la bugelareș că lotrii umblă slobod!
-------------------------------
lotru = hoÈ›
bugelareÈ™ = portofel
pojnari = buzunar
băgat de seama = observat
făcut gi miru' lumii = făcut de rușine
luvat = luat
nicăirea = nicăieri
tă'giuna = totdeauna
năince = înainte
golomoz = aglomerație
jăndari = jandarm
gișcept = deștept

- Nană Marea, mi-f beceagă!
- Ce-ai pățât?
- Mă doare capu' gi az gimineață!
- Ia haida să-ți dau on leac! Am făcut zamă gi pui: "mâncă zamă șî ce-'ntramă!"
- Nu pogi fă mânc nimica, mă doare fî grumazu!
- Trăbă să mânci o țâruță, așa fierbince, ia!
- Numa' guft!
- Gustă să vedz!
După ce-o mâncat v-o doauă linguri:
- Mmmmm, da bună-i!
Mâncă Fonfăita tănieriu tă-ăăă-t!
- Bravo! Acuma bagă-ce-n strojac la căldură șî dormi! Până mânie nu mai ai nimica!
- Ai dreptace, nană Marea! Nu mă mai doare grumazu, nici capu'!
---------------------
begeag = bolnav
zamă = supă
pogi = pot
grumaz = gât
o țâruță = un pic
tănieri = farfurie
strojac = așternut

Fonfăita cătă Nana Marea:
- Nană Marea, merem ffî noi la fotare?
- Merem mintunaș, numa' stai o țără să scot plăcinta gin cuptori!
- Ce plăfintă ai văcut?
- Vecle cu mac șî cu nucă.
- Tare bune! Abia afcept fă vinim acaf ffî fă mâncăm!
- Mai năince să nie facem gitoria!
- Nană Marea, da' tu cu cinie fotezî?
- I-o am stat șî tăt m-am ghingit, da' tăt nu șciu... o să-l votez pă unu' gi care n-am mai auzît!
- Da, tu efci tare înzăleaptă, nană Marea! Io îi fotez pă tătz!
Mereț la votare, cu mic cu mare, că-i țara noast'ă, nu ha lor! 😃

Bună sara! Api zâs-a Iotăl că politica-i c...ă! Că iei şăgeau pă şanţ, cu Bocioacă, cu Vichente, cu Fleonc şî mai v-o tri, că s-or giucat "66" ş-or beut o ladă gi bere. Victoriţa şî cu Ana lu' Fleonc s-or dus după ceva la Şimon la ducean şî i-or văzut cum să râgeau şi strigau "Keţam!" ... "Troamf!" Ăi gi pă gi lături povisteau politica, ci-or văzut la tălăvizor, că gi când o luvat Şimon "ielsidii" nu mai cumpără nime ziaru'.
- Puşci-vă să vă puşce, tătă zâua baceţi cărţâle şi la lucru nu să duce niciunu! zâce Victoriţa mânioasă.
- Cie vrei tu, mă Victoriţo, io mi-s penzionari, Bocioacă-i penzionari, Vichente mai c-on picior în groapă... zâce Iotăl. Tătă viaţa am lucrat!
- Nu gi cinie zâc, gi puturoşîî ăşcia gi pă gi lături! Iacă, Ioani, gi când ce-am cemat io să-mi săpi în grăgină?!
- Iooo?! M-ai zâs miiie?! Cââând?!
- Cum, mă, ai fost beat? Nu mai ţâni mince?
- Să orbesc io, Victoriţo, dacă şciu?!
- Dară, că ş-aşa ieşci cior, mai atita-ţî trăbă să orbeşci ca orbeţu'! Să vini, că am zâs io!
- Binie, vin mânie!
- Na, aÅŸa!
Când să duc cătă casă, iesă Fonfăita la poartă:
- Cie v-aff ff...făgit cu beffâcii ăia?
- Nu ne-am sfăgit, i-am zâs la Ioani să vină să săpe în grăgină!
- Când?
- Mânie!
- Api io ce vac mânie? Că o zâf că vinie fă care gunoiu' gi la gravgi?
- Io n-am şciut şî zăpăcitu' nu mai şcie nimic ce-o zîs!
- Puffcă-l vlacărea, că numa potche vace! Mână-l mânie la minie după ce gată la cinie!
- Binie!
- Ano, tu nu vini pî la minie fă vacem colăcei?
- Nu vin, că mă aşceaptă moaşa Saveta s-o agiut la prune...
- Hai că vin ffî io, că f-afa n-am cie vace az.
- Haida!
Şi s-or dus la lucru, dară oaminii tăt pă şanţ până sara, că doară-i "vichent" ş-o dat Vichente gi beut! Ş-am încălicat p-o şa şî v-am spus poveste-aşa!

La Fonfăita vine baba Orhoanie.
- AscuzaÈ›!
- Bună zâua!
- Ai sâmțât azi noapce trămuru'? Am crezut că să huluie casa pă noi!
- Nu, io am durmit neîntoarfă!
- Doamnie-Doamnie face cu noi ce vrea, că ni-s păcătoșî! Când vrea dă trămur la globu' Pământ și perim cu tățîî! Baba Orhoanie își face tri cruci.
- Ftai tu linifcită, nana Orhoanie, că la noi nu ieftă cutrămur afa mare ca la Bucurefci! Nici când m-am năfcut io, în fapcevăci ffî fapce nu s-o huluit la noi nicio cafă ffî nicio-n gravgi! Numa' cânii or urlat tătă noapcea ffî la nana Marea f-o îmburdat on raft în fpaiff cu părădafă, că ierea cam putrăd...
- Da, da' inudație o fost! Numa Dumnezău șcie ce-am pătimit noi!
- M-o poviftit fî mie nana Marea, da' i-o n-am foft pă lume.
- Ne-o luvat tătă țarina șî tăce hoarăle or crepat, o trăbuit să fugim pă geal ș-am durmit la oamini ca buciușii la Sfântă Mărie...
- Dară, da ce fă faci când vine apa, ia tăt, am văzut io la tălăvizor!
- N-avem ce face, numa' să nie rugăm! Io mă duc la bisărică tătă duminica șî așa mă rog să nu mai deie trămur la pământ șî nici inudație. Dacă vrea Dumniezău să pegepsască numa' pă lotrii șî pă ăia răi, pă noi să nie ferească!
- Ffî io mă rog ffî mă duc la bifărică... i-am fpuf fî la popa fă fcrie carce la Bucurefci fă nie trimită fî noua bani, fă facă drumu' fî podu' păftă baltă, da' o zâf că numa' primariu îi gi vină, că o dat banii la fala gi fport...
- O să-l bată Duminezău, șî pă iel șî pă hăialalțî gin conducere că tăț îs lotrii! Vinie sfârșâtu' lumii, tăce răutățîle vin pă noi...
- Lafă, nana Orhoanie, că nu perim noi, noi avem ce mânca, că noi tăt lucrăm.
- Bine, atunci, ascuzaț, mă duc cătă casă... Sănătace bună!
- Fănătace bună! (bine c-o plecat, că io am treabă ffî ea nu... "Afcuvațț"!).
--------------------
hului = dărâma
îmburat = răsturnat
hoară = orătănii
crepat = murit
buciuși = pelerini
carce = scrisoare

- Mărioaro, tu ai mai multă carce, haida să-mi povisteșci mie gi șie pică stelile? Nu pică pă noi, păcătoșîî? Că acușa-i sfârșâtu' lumii, Doamnie apără șî păzășce!
- Nană Marea, vezi tu petrile ăfce mici gin foatăr? (Fonfăita ia una în mână).
- Da!
- Api cie vedz tu că pică nu-f ftele, că ftelile-f mari ca Foarile nost, îf numa nefce petri afa mici care pică afa iuce ffî fă vreacă cu aieru' ffî iau foc ffî pă pământ nu pică nimica!
- Atuncia la tălăvizor or mințît?
- Dară! Ăia-f niznai, habar n-au! Io am cicit pă Vacebuk, că am dat laic la Fciinfă ffî Tehnică ffî aclo fcrie numa' agevărat! Ftai linifctită că nu pică nimic pă noi!
- Ffiu! Haida să ce țuc, că gișceaptă fată am! Că io mă pregăceam să aprind luminile șî să mă rog, că mintunaș p'ere lumea!
----------------------
șoatăr = balastru
lumini = aici lumânări
mintunaÈ™ = imediat

Când ierea mică, Fonfăita să duce la nană Marea:
- Nană Marea, când vinie Moff Creciun?
- MintunaÈ™ vinie, da' ai fost cumince?
- Am fofft, dară, u'ce: m-am îmbrecat frumof ffî m-am ceptănat păru', f-am horângit la păpuf...
- Da' o poezie șci să-i spuni?
- Fciu! Căfăluf cu păru crezz, fură raza gin cocezz!
- Asta nu-i bună, fata mea, ceva mai mândră nu șcii?
- Api nu vrea moffu fă-i fpun Luceavăru?! O foft odată ca-n povefci, o preafrumoafă fată, fâ ierea...
- Nuu, hooo! Că nu mai agiunge la alț copii, stă la cinie până gimineață!
SÄ‚RBÄ‚TORI FERICITE!
-----------
horângit = ordonat, făcut curățenie

S-o dus Fonfăita la nana Marea:
- Nană Mareaaaa!
- Ciei, fata mea, iară îi bai??
- Nu, nu, am vinit fă-ț dau turce!
- Ai făcut turtiță? Bravo! Mmmmm, da' le-ai nimerit bunie!
- Dară, am făcut cu rețăpta gi pă internet!
- Măă, da mare minunie-i internietu' ăsta! Tăci celea găsășci acle! Noi n-am șciut ge'șce comegii, numa' gin bătrâni am învățat...
- Mai greu o fost că n-am avut tăce, am puf ffcorfifoară în loc gi vanilie...
- N-ai zâs, că scorțișoară aveam io... da's mai bunie așa! Tu eșci fată gișceaptă!
- Dară, că io cicesc tătă zîua, nu umblu pă drum ca văpăcita gi Filvia!
- Na, atuncia haida noi să faciem amândoauă pocărăi gi Creciun!
- Facem, numa bunătăff!
🙂
-------------------
pocărăi = prăjiturele uscate cu nucă deasupra, un fel de fursecuri

- Mărioaro, haida să ciceșci tu că ai mai multă carce, ce-i cu hârcia asta?
Fonfăita ia foaia ș-o ciceșce...
- Zâce că trăbă fă plăcim gunoiu fapce lei pă lună.
- Ce comegie-i asta, că noi nu țâpăm nimica?
- Acuma afa-i moda, că trăbă fă căpătăm tomberon fîî fă-l fcoacem la poartă tătă făptămâna că vinie măfâna gi gunoi fă-l ieie...
- Cie o mai fi șî ăla "trombăron"... "tombiron" ?
- O bădanie pă roțî în care trăbă fă puniem gunoiu'. Fcrie acle pă foaie că fă capătă gi la Primărie, îi gratiff!
- Adeca gi-a ficilea?
- Dară, gi-a ficilea ni-l dă.
- Api io gi cându' mi-s n-am auzât gi-așa cieva, că noi gin bătrâni întă'giuna am dat ci-o rămas gi la mâncare la hoară o' la porci, hârciile pă foc șî altceva am țâpat în grăgină pă grămadă, să putrăzască...
- Da, dară acuma nu-i mai voie, că ieftă plaftic, pleu, fticlă...
- Pleu' șî sticlile l-o strâns țâganii. Acuma nu mai vin, că-i prea lezne fieru', fură numa' șînile gi la tren că-s mai grele șî sticlile-s gi nailon, că fabrica gi sticlă s-o huluit. Io le-am tăiat ș-am pus în iele flori sau am cupirit trăndăfirii iarna.
- Fciu io, nană Marea, că tu iefci ha mai gifceaptă gin sat!
- Dară, noi doauă, mai ales tu! 😃
-----------------
comegie = prostie, stupizenie
a țîpa = a arunca
bădanie = bidon mare, butoi
să capătă = se primește
gi-a ficilea = gratis
hoară = orătănii
pleu = tablă
lezne = ieftin
huluit = dărâmat
cupirit = acoperit

Astă vară, Fonfăita să duce pă holdă să vadă ce fac nana Marea șî muierile la sapă la cucuruz:
- Mărioaro, ia zăce lei șî duce la ducean să ne cumpiri neșce apă minerală că mintunaș crepăm gi cald!
- Binie, nană Marea!
Să duce ia fuga-fuga da' la ducean n-avea apă minerală.
- Fimon, dă-m ceva ce-ai mai rece că fă duc la muieri la fapă!
- N-am numa bere șî suc ge'la verge!
- Bere nu beau iele ffî nici n-am io bani giftui!
- Ia suc atuncia, gi zăce lei îți dau doauă uiegi gi doauă litre.
- Binie, mulffam vain!
Să duce ia la holdă cu sucu' hăla verge șî beau tăce gi să răcoresc binie... P-ormă lucră zî gi vară până-n sară fără hogină ca iepurile cu baterii durașel! Niciuna n-o putut durmi tătă noapcea!
- Mărioaro, ce amețală gi suc ne-ai dat că n-am putut durmi tătă noapcea?!
- Api ffcrie acle pă uiagă: "montain dev"! N-o voft bun? 😃
--------------------------------
cucuruz = porumb
ducean = prăvălie
mintunaÈ™ = imediat
a crepa = a muri
uiagă = sticlă
hogină = odihnă

Când iera mică, Fonfăita s-o dus la mătușă-sa la bloc șî le-o auzât pă mă-sa șî pă mătușa vorbind că nu dă Ceaușăscu apă caldă numa' doauă oare pă zî, că trăbă tăt să șporolim.
Când o făcut la oliță, Fonfăita s-o băgat cu picioruțâle în oliță ș-o zâs:
- Iacă, mami, am găfât io apă caldă: în pifffiiiii!
😃
---------------
șporoli = economisi

Bună gimineața!
- Ce mâncare să vac io az, Agniff? zâce Fonfăita cătă Agniș
- Io am făcut zamă gi pui șî țușpais gi călărab cu cept gi pui pă care l-am fert în zamă.
- Bună mâncare ai văcut, da' io n-am cine fă taie puiu!
Ioani care trecea p-acle zâce:
- Hai că-l tai io! Dă-m on cuțât!
- Nuuuu! Nu vreau! Că data trecută m-ai fpăriat ca-n mozi ăla gi grooavă! Laff că mi-l taie nana Marea!
- Hă hă hă hă! Da' nu ce-am mâncat!
- Laffă-mă în pace, că tu numa gi proftii ce țâni!
Ioani pleacă în treaba lui. Agniș zâce:
- Io cre' că-i cam place lui gi cinie!
- Da, pă mâța! Dacă i-ar plăcea, m-ar duce flori?!
- Da, ai gereptace, da' Ioani îi gin alt film!
)
---------------------
zamă = supă
călărab = gulie
cept = piept
mozi = film

- Mărioarooo!
- Ce-i, nana Marea?
- Hai să vezi aici la mine că s-o băgat ieri on greuluș în cindă ș-o zârăit tătă noapcea gi n-am putut durmi!
- Vin mintunaf! Numa' ftai o ffără să iau fpraiu' fă dau pă iel! Ia Fonfăita on tub gela gi șprai pântru gongi, aspeasă pă bumb da' nu mere...
- Nu mere, nu iefă nimica... să uită ia la dop, să uită la bumb, nimica! Când să uită mai aspeasă odată șî să
stropeșce baș în oci!
- Aaaaauuuuu! Puffce-l flacărea, că m-o ftropiiit!
- Aidomine! Haida iuce să ce speli cu apă rece!
- Mânca-l-ar mâfa fă-l mânce! Ffî pă lotrii ăia care l-or văcut afa!
-------------
greuluÈ™ = greieraÈ™
cindă = tindă
zârăit = zbârnâit
mintunaÈ™ = imediat
gongi = insecte
bumb = buton

Fonfăita s-o dus la nana Marea să-i agiuce la curățănie.
- Nană Marea, ce vaci cu pasta gi ghinț pă noptieră?
- Io șciu, fata mea?! Am căpătat-o șî io, da-pi io nu șciu nemțășce ș-am crezut că-i pântru picioară!
- FFî ce-ai unf cu ia pă pifoară? 😃
- Dară, da' numa o dată, că nu s-o dus ca ha'laltă, o rămas tăt albă... zîci că-i păntru ghinț?
- Dară! Ce fpeli cu ia pă ghinț!
- Mulțam fain!
- Fă fii fănătoafă!
😃

Să întâlneșce Fonfăita cu Agniș în gura ulițîî:
- Agniff! Vedz că ai fugna dăbălată gi năpoi ff-o tragi pă gioff!
- Inge?! Inge?! Să uită Agniș năpoi da' sugna ierea bună.
- April bolând! Hahahahahaaaa!
- Na, ce m-ai păcălit! Hehe! Da' tu ce-ai pă cap?
- N-am nimica, nu mă păcălefci tu acuma! Hahaha!
- Ba ai, uită-ce-n oglindă!
Să uită Fonfăita în oglindă, cân'clo, ce să vedz?! Ierea on găinaț gi pasâre!
- Aidominie! Pufc-o f-o pufce gi pafâre că n-am fâmfât nimica!
- Hahahahaha! Ce-o păcălit gi april bolând, da' nu-i nimica: ai năroc!
- Mă duc la ducean fă trag on loz! 🙂
--------------------------------
gura ulițîî = centrul satului
sugnă = fustă
dăbălată = atârnată
năpoi = înapoi
inge = unde
april bolând = 1 aprilie
ducean = prăvălie

Neața bună!
Când ierea mică s-o dus Fonfăita la bisarică după ce-o mâncat cârnaț cu pită prăjâtă cu ai. Dom' părince o sâmțât iel amirosu:
- Mă fată, tu puț' a ai!
- Am, dom' părince, ffî io ffî mama!
------
ai = usturoi
a puțî = a mirosi

Fonfăita șăgea pă gânduri: "Ffă mă bag pă Vacebuc? Agniff f-o băgat, Victoriffa f-o băgat, tătă lumea îi pă Vacebuc... dară io n-am compiutăr așa bun... �"



-----------------
Am scriat mai mult pă Facebook poveștile gi la o vreme, iacă le-am strâns aișia, să le puceț șici gin nou, șî pă ăle mai vechi care-or mai fost la Zi-ne ce-ai în cap șî le-am scriat șî p-aclo.