Mie nu imi pare un teribilism.
Exact de asta ma "acuza" cei care sunt impotriva cursului, de ex. Ca in sine, cursul poate fi o prostie, e alta poveste. Nici eu nu vreau sa dorm in corzi la nu stiu ce inaltime cum au auzit ca fac impatimitii. Sau sa ma supun la riscuri inutile. Pe mine ma fascineaza pur si simplu lupta (daca pot spune asa) cu inaltimile si cu tine.
Ca sa poti ajunge in unele locuri nu ai
poteca. Nu inteleg de ce ai zis chestia cu cabanele. De ex, in Piatra Craiului, cabana Curmatura e singura la altitudinea de 1460 m. Mai sus nu exista. Evident ca nu trebuie sa stii escalada ca sa poti merge pe traseul marcat (pe creasta). Doar niste curaj, conditie fizica, dorinta.
Eu, in excursia asta, mi-am depasit niste limite. Ca sa pot ajunge pe Vf Turnu (era si ceata, umed) a trebuit sa trec de zona de cabluri. Chestie nu foarte grea pentru cei obisnuiti cu muntele. Pentru mine, insa, a fost o bariera. Nu cablul in sine mi-a creat dificultati, ci faptul ca nu puteam ajunge la el. Nu faceam priza buna, am trecut un pasaj in care trebuia sa-mi sustin intreaga greutate a corpului in mana . (cred ca am 48-50 kg). M-am uitat in jos si era hau si ceata. Am fost panicata vreo 10 secunde. Daca imi scapa mana era cam aiurea. Cursul asta am decis sa-l fac gandind ca asa ma mai obisnuiesc cu fricile de inaltime si capat mai multa deprindere. N-as vrea sa merg in Fagaras si sa evit Struga Dracului sau Strunga Ciobanului. Repet, nu-ti trebuie cursuri de escalada. Pe mine insa, m-ar ajuta. Cred.
Multumesc, oricum, pentru impresii. Chit ca nu suntem de aceeasi parere.
Eu n-am niciun un grup de prieteni carora ar trebui sa le dovedesc ceva (inteleg ca esti cumva legat emotional de escalada in sensul asta, sper sa nu fiu inteleasa gresit). Chiar mi-as dori sa cunosc oameni care sa ma initieze. Mi s-ar rupe daca ar trebui sa fie o competitie acolo. De fapt, daca ar fi asta, ei n-ar fi
oamenii mei. Dorinta mea e naturala. Doar muntele si eu.