QUOTE(freeman @ 7 Jan 2011, 06:41 AM)
Oare ?! Clement G spunea ca artistul trebuie sa lase vizibile metodele, tehnica (etc), tocmai asta diferentiind-ul de industrie...
Nicidecum...Metodele odata intelese vor deschide calea catre altii idealisti mai putin inzestrati din punct de vedere artistic...care vor transforma capodopera in ceva condamnabil.
Si da Clement G face referire..la ideea ca mintea artistului si mintea publicului trebuie sa fie angajate reciproc în activitatea de creatie.Dar nu in aceea propiu zisa...ci in aceea de apreciere..cand ne vom folosi de imaginatie pentru a incerca sa intelegem.
O intreaga poveste se poate identifica aici..pentru ca estetica naste controverse nebanuite.Sunt o pleiada de teorii pozitivista, vitalista, intuitionista, hedonista,psihologica, istorista, fenomenologica, existentialista..formalista..etc.
Intotdeauna sau in cea mai mare parte cei in drept pun in tema esteticii distinctiile dintre proprietatile, calitatile si categoriile...frumosul sublimul, gratiosul, tragicul, comicul, grotescul, parodicul..etc.
Printre variatele tipuri de proprietati estetice putem pune în discutie proprietatile expresive (care ar include atat proprietati emotionale de genul sobrietatii, melancoliei, bucuriei, cat si proprietati ale caracterului, cum ar fi inteligenta, afirmarea de sine, aroganta), proprietati formale (cum ar fi unitatea, echilibrul, haoticul), proprietati ale „gustului” (de genul prostului gust, vulgaritatii, kitsch-ului, tipatorului) ori proprietati ale „reactiei”, cunoscute si sub numele de „categorii estetice”.Daca din perspectiva teoriei estetice a expresiei (Tolstoi, Collingwood), arta e privita drept mediu al comunicarii sentimentelor si intuitiilor, potrivit teoriei formei semnificative (Clive Bell), identificarea unui anumit raport de forme (linii, culori, spatii), ordonate si combinate dupa legi necunoscute, pot provoca anumite emotii estetice („misterioase")
Potrivit lui Monroe Beardsley cat si a mea, o opera de arta este considerata estetica în conditiile în care prezinta ca proprietati observabile, asadar obiective, unitatea, complexitatea si intensitatea.Dar este doar o forma de gust.
Si spun asta pentru ca gustul estetic nu poate fi doar o chestiune pur subiectiva, ci poate reclama consimtamantul universal. În plus, acesta ar putea fi produsul unui joc liber al imaginatiei.
Delicatetea gustului ar consta în capacitatea de identificare a calitatilor unui obiect care ar duce la resimtirea unei placeri. Însa placerea e resimtita doar în experienta unor degustatori calificati.
De aceea sustin mereu ca toti putem fi estetici si frumosi...dar tine de gust care poate fi educat.