<<Felicitari tuturor celor care s-au lasat de fumat.
Ma bucur foarte mult ca ati venit in clubul nefumatorilor fericiti.
Felicitari tuturor nefumatorilor ca ati ales acest drum, fara tigara.
Celor care fumeaza le doresc din tot sufletul sa vina in clubul nefumatorilor fericiti. Eu va astept cu bratele deschise. Eu stiu ca veti reusi sa fiti liberi. Stiu ca veti reusi, oricat de greu vi s-ar parea. Veti reusi.
Povestea mea, pe scurt:
Am jonglat cu tigarile timp de aproximativ 15 ani. Uneori am fumat mai mult, uneori foarte mult (sudam tigarile), alteori mai putin.
Nu stiu exact de ce mi-am aprins prima tigara, in anul 1989. Imi aduc aminte ca eram singura, am luat un pachet de tigari dintr-un sertar, unde tinea mai multe pachete mama, pentru mici atentii... Am rupt filtrul...
nu stiu de ce...si am fumat.... In timpul primei sarcini am fumat mai rar. In timpul alaptarii (un an), deloc. In timpul celei de-a doua sarcini si iar un an de zile alaptarea, nu m-am atins de tigari.
Nu stiu de ce m-am reapucat de fumat... Stiu doar ca erau perioade cand imi doream foarte mult sa ma las de fumat. Nu le mai vedeam rostul in viata mea. Mi-am dat seama ca sunt tot EU, cu sau fara tigara. Ba mai mult, fara tigara eram si mai sanatoasa. In ultima perioada, cam vreo jumatate de an, de multe ori fumam tigara pana la jumatate si apoi o aruncam.. Si uite asa...
nu stiu exact cum... asa, ca de la sine... a sosit ziua, a sosit clipa cand am stins ultima tigara, in
august 2004.>>
Scrisesem acest mesaj
aici, insa eram cam of topic. De aceea, m-am gandit sa deschid alt subiect.
Tot la acel topic scrisesem:
<<Mi-am amintit ceva. Intr-o zi, intr-un apartament, in sufragerie, erau: un copil (avea, pe atunci, cam cinci ani), parintii si bunicii acestuia, si inca patru persoane. Nu am sa uit acea zi niciodata. TOTI SI-AU APRINS TIGARILE. Opt tigari aprinse si un copil, intr-o camera. Am ramas blocata, cand am vazut. Copilul acela, era fumator-pasiv.>>