&
http://www.scribd.com/doc/13344818/Regiona...i-din-Basarabia-----------------------------------------------------------
P a g i n a|1
Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia - MOLDOVA
Whitemans bloghttp:// whmn.blog s pot.com
Whitemans blog
http://whmn.blogspot.com &
CULEGERE DE CUVINTEŞI EXPRESII DIN BASARABIA
A
Acătării bun, de treabă, cumsecade
Ex. īţi găseştişi tu un om acătăriişi te aşezi la casa ta.
Adalmaş/aldămaş - băutură oferită cu o anumită ocazie; a pune un adalmaş - a face cinste [din
maghiară į l do mį s binecuvīntare] (vezişi mohorici)
Ex. eşti de aldămaş! Tre să pui adălmaş!
Amintrelea altminteri, altfel, altcum
Ex. trebuie să te īntīlneşti cu ei, cum amintrelea ?!
Anţărţ acum doi ani, cu doi ani īn urmă [din latină anno tertio]
Ex. ce roadă bună am avut anţărţ.
A (se) atīrna a se agăţa, a sta suspendat; a avea o anumita atitudine faţa de ceva sau cineva
Ex. nu te-ai atīrnat serios de serviciuşi ai fost dat afară.
B
Badraganie diaree, stare constīnd īn eliminarea frecventă de fecale moi
Ex. nuştiu ce am mīncat, dar m-a apucat rău de tăt badragania.
A bajicurķ a batjocori, a insulta, a certa, a face de rīs
Bajicureală batjocoră, bătaie de joc
Ex. să vezi ce bajicureală am primit eu de la el pentru asta.
P a g i n a|2
Culegere de cuvinteşi expresii din Basarabia
Whitemans bloghttp:// whmn.blog s pot.com
Balie, balii vas mare circular folosit pentru spălat [din ucraineană balija]
Ex. de la ploaie s-a strīns o balie de apă.
Bişisnic, bişisnică slăbănog, fără vlagă, neputincios, nevoiaş [din slavăbečistĭnikŭ fără cinste]
Ex. iaşi mănīncă, pari tare bişisnic.
Bīrzoi ţanţos, semeţ, mīndru
Ex. să vezi ce bīrzoi mergea cu maşina cea nouă.
Bleşancă, bleşănci damigeană, vas din plastic sau metal folosit pentru a transporta un lichid
Ex. ce-i o bleşancă de jin la trei oameni sănătoşi?!
Borcani muci
Ex.şterge-te la nas că-ţi curg borcanii!
Borcănos mucos, căruia īi curge nasul
Ex. eşti un borcănos, nuţi-i ruşine să vorbeşti aşa cu mine!?
Bortă, borţi gaură, scobitură [din ucraineanăbort]
Ex. drumurile noastre-s pline de borţi.
A borteli a găuri, a sfredeli [de la bortă + sfredeli]
Bostan, bostani dovleac [din turcă bostan, bostancķ grădinar]
Ex. bunico, să-mi faci plăcintă cu bostan.
Bumb, bśnghi nasture [din maghiară go mb]
Ex. īncheie-te la bunghi că-i frig!
A buntului a tulbura, a agita, a amesteca prin mişcări energice; a chema la răscoală, a se răscula [din
polonezăşi rusabunt răscoală]
C
Căldare, căldări găleată; vas de metal īn care se păstrează sau se fierbe apa [din latină caldaria]
Ex. du-teşi adă o căldare de apă.
A cetărį a descoase pe cineva pentru a afla o informaţie; a sīcīi, a bate la cap [de laceteră]
Chepţişori pieptar, haină (de postav, de līnă etc.) fără mīneci care acoperă partea superioară a corpului,
cojocel scurt fără mīneci
Ex. aşterne-ţi chepţişorii iştia sub tine că e rece pămāntul.
Chică părul capului [din slavăkyka]
Ex. m-a apucat de chicăşi m-a trīntit jios.
Chicuş o oportunitate sau un lucru obţinut pe neaşteptate fără efort sau cheltuială
Ex. azi am avut un chicuşşi am făcut 20 de lei.
A chiflişi a zdrobi, a sfărīma, a pisa
Ex. ca să faci rachiu din fructe, trebuie mai īntīi să le chiflişeşti.
Chiflişit, chiflişită zdrobit, sfărīmat
Ex. am găsit o pearjă pe jios, dar e cam chiflicită.
P a g i n a|3
Culegere de cuvinteşi expresii din Basarabia
Whitemans bloghttp:// whmn.blog s pot.com
A chimări a aţipi, a adormi pentru scurt timp
Este chip să, a avea chip să e posibil să, se poate īntīmpla
Ex. s-a răcit, este chip să de a īngheţul la noapte.
Chipăruş ardei dulce sau iute [chiper (piper) + uş]
Ex. azi am facut chipăruşi īmpluţi.
Chiperi ardei [piper]
Chior, chioară orb; care are vederea slabă [din turcăkőr]
Ex. a venit aseară chior de bat.
Chisăliţă fiertură de fructe cu consistenţă semilichidă; (figurat) amestec din care nu se poate īnţelege
nimic, talmeş-balmeş [din bulgarăşi sīrbă k is e l ic a]
A chisona a pisa, a bate [chisa = pisa]
Chişcă furtun folosit pentru a scoate sau a muta un lichid (de obicei vinul) dintr-un vas īn altul; a da
chişca a īntrece, a depăşi, a fi mai bun
Ex.ştii să scoţi jinul pe chişcă din butoi ?
Ex. băiatul meu o dat chişca la tăţi ieri la īntreceri.
Chişcătură pişcătură, īnţepătură; bucăţică sau cantitate mică ruptă din ceva
Ex. dă-mişi mie o chişcătură de măligă.
Chişleac/chişleag laptele prins care rămīne după ce s-a luat smīntīna [din ucraineană ky s l ja k]
A cinătui a curăţaşi a tăia īn bucăţi carnea sau peştele [din maghiară cs inįlt pregătit]
A cinsti a respecta, a onora; a ospăta pe cineva cu băutură, a bea īn cinstea cuiva [din slavăčistiti]
Ex. L-am cinstit cu un pahar după ce am terminat munca.
Cinzeac/cinzeacă uitate de măsură pentru băuturi echivalīnd cu aproximativ 0.16 l; (prin extensie)
păhar cu băutură [de lac inc ize c i]
Ex. am tras un cinzeac de rachiu.
Ciurlan, ciurlani plantă cu tulpină ramificată cu frunze lungi terminate cu un spin
Ex. trebuie să smulg ciurlanii ceia de līngă gard.
A (se) cīrliga a se īndoi, (prin extensie) a se culca, a se īntinde pe pat, a se tolăni;
alte expresii similare - a sta trīntit, a sta lungit, a sta īntins
Ex. eu oleacă am să mă cīrlig că tare īs obosit.
A cobīlţīi a agita un vas care conţine lichid [din slavăkolĕbati a agitaşi a zgīlţīi]
Colţun, colţuni ciorap [din greacă kaltsśni]
Ex. am luat ieri de la piaţă două perechi de colţuni groşi.
A (se) corcoli a avea grija excesiv de cineva, a răsfăţa; a se aciua, a se oploşi
Ex. nu-l mai corcoli atīta că o să-l alinţi peste samă.
Curechi varză [din latină culic(u)lus (= caulicullus)]
Ex. curechiul se taie la Chişinău!
Curnuţ, curnuţi scai, scaiete, fructul ghimpos a unor plante erbacee
&
P a g i n a|4
Culegere de cuvinteşi expresii din Basarabia
Whitemans bloghttp:// whmn.blog s pot.com
D
A dăvăsi a ascunde ceva, a se pierde ceva fără urmă, a dispărea fără urmă
Ex. unde ai dăvăsīt haina ceea că nu o găsesc nicăieri?!
A se dezbăra a se dezobişnui, a scăpa de cineva sau de un obicei
Dezblehuiet, dezblehuietă descheiat la haine, dezbrăcat, neglijent
Doseală pīnză sau stofă care dublează īn interior o haină, căptuşeală [prin prescurtare de la
pardoseală]
A dovedi a reuşi, a apuca să facă ceva; a īnvinge, a birui [ din slavă dovesti]
Ex. hai mai repede că trebuie să dovedim la tren.
Ex. el era mai zdravăn aşa că l-o dovedit.
G
Garafă, gărăfi sticlă cu gītul lung şi subţire şi cu partea de jos bombată [din greacăgarafa]
alte cuvinte folosite pentru a se referi la cuvīntul sticlă: baclaşcă, beşīcă, balifon,şīp
Gavanos, gavanoase borcan, oală, vas de lut smălţuit [din turcă k av a no z]
Găvănoşel, găvănoşele diminutiv de la gavanos
Gazetă, gazete ziar [din franceză gaz ette]
Găluşcă, găluşte preparat culinar din orezşi carne īnvelit īn varză, sarma [din rusă g a l uk a ]
Ex. unde s-a mai văzut praznic fără găluşte?!
A (se) găti a termina, a duce la sfīrşit, a finisa; a se găti a se īmbrăca frumos [prin extensie de lagata,
din albanezăgat]
Ex. am gătit lucrul aşa că pot merge acasă.
Ex. da ce te-ai gătit aşa parcă mergi la bal ?
Ghivoltă scandal, zarvă, gălăgie
Gīlceavă ceartă, neīnţelegere, discuţie aprinsă, conflict [din bulgară gă lč av a]
Guzgan şobolan [guz + -an, din maghiară g uz animal care trăieşte sub pămīnt]
Ex. e plină gospodăria de guzgani.
H
Haţachiu, haţachie activ, de viaţă, descurcăreţ, vioi, dezgheţat
Harbuz, harbuji pepene verde [din turcă h ar b uz]
Harbuzărie teren cultivat cu pepeni verzi [harbuz +ărie]
Hămăialătra, a urla [de la interjecţiaham]
Ex. hămăiau la mine cīinii parcă eram om străin.
Hudiţă, hudiţe stradă lăturalnică īngustă, ulicioară [de lahudă, din slavă h adŭ]
Ex. am intrat pe nişte hudiţeşi m-am rătăcit.
A hurduca a (se) zdruncina, a (se) scutura [onomatopee]
A hui a vui, a răsuna [de la a vui]
A hultui a altoi, a introduce un altoi īnţesutul unei plante (din magh.oltani)
Hultuit altoit
Ex. am acasă nişte perje hultuite
P a g i n a|5
Culegere de cuvinteşi expresii din Basarabia
Whitemans bloghttp:// whmn.blog s pot.com
A hurduca a (se) zdruncina, a (se) scutura [onomatopee]
A hui a vui, a răsuna [de la a vui]
A hultui a altoi, a introduce un altoi īnţesutul unei plante (din magh.oltani)
Hultuit altoit
Ex. am acasă nişte perje hultuite.
I
A ischiti/ispiti a īntreba cu intenţii ascunse pentru a afla o informaţie, a descoase [din slavă ispitati]
Ex. aşa-i place să ischitească pe tătă lumea.
Ī
A (se) īncurjuia a īntoarce maşina
Ex. nu mă pot īncurjuia īn faţa porţii că e prea puţin loc.
J
Jălķ/jale dor mare, tristeţe, mīhnire [din slavă alĭ]
Ex. să vă cīnt un cīntec de jălķ.
L
A se lăfăi a sta īntins īn voie, a huzuri, a se relaxa [din maghiară le f f enni a atīrna, a se bălăbăni]
Leac, leacuri medicament, doctorie [din slavă lĕkŭ]
Ex. am fost la farmacie să-mi iau nişte leacuri de răceală
A (se) lecui a trata pe cineva, a urma un tratament cu medicamente; a (se) īnsănătoşi; a-i pieri sau a
face cuiva să-i piară cheful de ceva
Ex. nu mai merg niciodată la ei, m-am lecuit de aşa neamuri.
Lehamite plictiseală, dezgust; a i se face lehamite a se dezgusta, a se scīrbi [din bulgară liha mi ti m-
am săturat, mi-e silă]
A lehăi a vorbi mult, a flecări, a trăncăni, a mustra [slavă liho glagolati a vorbi īn dodii]
A se linciri a se alinta la mīncare, a mīnca a lehamite
M
Macuc produs rămas după extragere uleiului de floarea soarelui, format īn mare parte din cojile
seminţelor presate
Mahala, mahalale zona a unei localităţi, cel mai adesea comună sau sat [din turcă ma h a l l e]
A (se) măscări a (se) murdări, (figurat) a certa, a sudui, a ocărī, a īnjosi [din turcă ma s k a r a bufon]
A mīntui a termina, a sfīrşi [din maghiară me n t e n i]
Ex. l-o mīntuit de dzīle.
Moare zeamăacră de murături [din latinămor ia]
Ex. moarea e cel mai bun leac pentru mahmureală.
Mohorici aldămaş, băutură oferită cu o anumită ocazie
Ex. eşti dator cu un mohorici.
N
A se nemălui a se īnrudi, a deveni rudă cu cineva
Ex. dacă ai fete la casă, te nemăluieştişi cu dracu.
A nistojī a nimici, a distruge
O
Ogradă, ogrăzi curte sau īngrăditură [din slavă og r ada]
Oleacă puţin, niţel [din greacăolighįki]
Oloi ulei [din maghiară o la j]
Oloiniţă presă de ulei [din maghiară o la j]
A se opări a provoca arsuri turnīnd sau vărsīnd apă clocotită, a se spăla cu apă clocotită, a se irita la
piele [din bulgară op ar iti]
Ex. īmi opăresc picioarele īn fiecare seară ca să scap de răceală.
A (se) oploşi a (se) adăposti, a-şi găsi refugiu, a (se) aciua [slavă oplotiti]
Ex. s-o oploşit la noi un ghiavol de cīineşi nu pot scăpa nicicum de el.
P
Pachioaşte bretele folosite pentru susţinerea pantalonilor
Ex. cīnd eram mic, aveam nişte pantaloni cu pachioaşte care-mi plăceau tare mult.
Păpuşoi/popuşoi porumb [păpuşă + -oi, din latină p up a]
Ex. taci ca mortul īn păpuşoi
Pătlăgică, pătlăjele roşie (legumă) [din turcă pa tlıc a n]
Ex. am cules o căldare de pătlăjele.
Pearjă/perjă, perje prună [din germanăpfirsich]
Ex. rachiul din perje e cel mai bun.
Pépene, pépini castravete [din latină pepo, pepinis]
Ex. cīt e chila de pepini ?
Pinticărie diaree, stare constīnd īn eliminarea frecventă de fecale moi
Pinticăreală diaree (se referă la rezultat)
Prăsadă, prăsade pară [din bulgară pris a d]
R
Rasol piftie (folosit īn unele zone īn loc de răcitură) [din bulgară r as zo l]
Ravac must care se scurge de la sine din struguri īnainte de a fi daţi la teasc [din turcă r av ak]
Răcitură, răcituri piftie
Ex. trebuie să tăiem cucoşul cel moţat ca să facem răcituri.
Răsărită floarea-soarelui
Ex. anul acesta am semănat răsărită, ca tare s-a mai scumpit oloiul.
S
Scrīnciob, scrīncioburi/scrīncioabe leagăn [din slavă sŭk r ontiti]
Ex. vreau să mă dau īn scrīniob.
Sfadă ceartă, neīnţelegere [din slavă sv ada]
A se sfădi a se certa [de lasfadă]
Ex. ne-am sfădit la cuţite.
Sfertuşcă, sfertuşte un pahar de 25 gr. sau conţinutul acestuia [de lasfert]
Ex. am luat o sfertuşcă de rachiuşi m-am īncălzit.
Sīsīiac hambar īn care se păstreză porumbul sau cerealele
Steclă sticlă; bomboane de steclă caramele duri fără umplutură
A stuchķ/stupķ a scuipa [probabil din latină s t u p ir e]
Ex. dacă mai vorbeşte aşa cu tine, stucheşte-l īntre ochi!
A stīrci a sta undeva timp īndelungat, a sta nemişcat timp īndelungat
Ex. să nu-mi stīrceşti iar toată ziua laşcoală
A se stropşi a se răsti la cineva, a se oţărī, a se burzului [din slavă sŭ trositi, bulgară s tr a]
Ş
Ştrampi ciorapi lungi de damăpīnă la talie
T
Tăbultoc/tăbīltoc, tăbīltoace sac mai mic sau umplut pe jumătate [conformtăbulcă săculeţ din
ucraineană t ob u o lk a]
Ex. din deal am strīns numai zece tobultoace de păpuşoi anu ista.
Teasc, teascuri presă manuală prin care se strivesc strugurii pentru a se obţine mustul [din slavă tĕ skŭ]
Ex. azi am dat la teasc toată ziua.
A tehuķ a īnnebuni, a căpia [din maghiară t ahony a]
Tehui, tehuie nebun, zăpăcit, năuc, buimăcit
Ex. nu-ţi pune mintea cu el că-i tehui.
Tescovină masa care rămīne după stoarcerea strugurilor [de lateasc]
Tizic material obţinut din balegă uscată amestecată cu paie, tăiat īn forme prismatice, folosit deţărani
drept combustibil īn special īn anotimpul rece [din turcă tez ek]
P a g i n a|8
Culegere de cuvinteşi expresii din Basarabia
Whitemans bloghttp:// whmn.blog s pot.com
Tīnjală proţap legat de oişte pentru a prinde a doua pereche de de vite īn jug, pentru a lega de jug
unelte agricole sau pentru a transporta greutăţi; a se lăsa pe tīnjală a se lenevi [din slavă tenalo]
Ex. īn ultimul timp s-a cam lăsat pe tīnjală.
A tīnji a se consuma, a se prăpădi, a se topi (din cauza unor suferinţe morale), (despre fiinţe) a fi īntr-o
stare de slăbiciune [din slavă t onit i]
Tīrlă murdărie, mizerie [sīrbo-croată trlo, bulgară t rălo sau tătară ty rlau]
Ex. era o tīrlăşi o mizerie īn casă că nu puteai intra.
A se tīrşi a se īndoi, a se căsca; (figurat) a se hlizi, a se holba
Ex. ce te tīrşeşti la mine ?
Toc, tocuri instrument de scris sau desenat cu cerneală sau tuş, pix [din maghiară tok]
Tocitoare, tocitori ulcior, vas de lut [de la a tocķ a turna vinul dintr-un butoi īn altul pentru a-l limpezi
după ce drojdia s-a aşezat la fund, din sīrbă točiti]
Tocitorică, tocitorele diminutiv de la tocitoare, ulcioraş de lut
Ex. du-te īn becişi adă o tocitorică de jin
A se tologi a se tolăni, a sta culcat
Tololoi prostănac, persoană care vorbeşte multşi fără rost [de latălălău]
Tolomac prostănac, persoană molīe
Totuna oricum; la fel, acelaşi lucru
Ex. eu totuna am să mă duc. Mie mi-i totuna
A trepăta/trepăda a umbla repedeşi fără astīmpăr de colo pīnă acolo după ceva sau datorită unei stări
de nelinişte sau nerăbdare [din latină t repidare]
A (se) trīfni folosit pentru a desemna īnceputul unei schimbări sau treceri; (pentru persoane) a se
īmbolnăvi, a răci; a supăra pe cineva
Ex. ai umblat ieri desculţ toată ziuaşi te-ai trīfnit. Nu ştiu cu ce l-am trīfnit, dar şăde mut.
A tufli a băga, a trīnti, a izbi, a arunca, folositşi pentru a descrie mişcări rapide [onomatopee]
A tumăni a amăgi, a induce īn eroare, a convinge de ceva, a ameţi pe cineva [din rusă t u ma n ceaţă]
Ex. m-a tumănit de cap
Ţol, ţoluri ţesătură de līnă sau cīnepăaşternut pe jos [din greacăts óli]
Ţolişor, ţolişoare diminutiv de la ţol [de laţol]
Ex. du-teşi scuturăţolişoru acela.
Ţuhal, ţuhali sac mare folosit la transportarea sau păstrarea cerealelor sau făinii [din greacătsuvįli]
Ex.ţi-am adus unţuhal de făină.
U
Uncrop apă clocotită [din slavă uk r opŭ sau ucraineană ukrip]
Uşernic, uşernică ştrengar, nebunatic, năzdrăvan
Ex. ai un copil tare uşernic.
V
Vīlvă agitaţie, frămīntare, zarvă [din slavă v lŭ hvŭ]
Ex. Această veste a stīrnit mare vīlvă īn mahala.
Voloneţ, voloneaţă dolofan, grăsuţ, durduliu
Ex. de cīnd te-ai īntors acasă, te-ai făcut mai voloneaţă.
Vrană, vrane gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele īnfundate pentru a le umple sau a
le golişi bucata de lemn care acoperă această gaură [din bulgarăvrana]
Ex. Pe unde ai scos vinul, pe vrană ?
Z
Zacuscă gustare servită alături de băutura alcoolică [din rusăz akusk a]
Ex. eu pun adalmaşul, dar tu pui zacusca.
Zarzăr, zarzări caisă sau copac de caise [din bulgară z a rz a la]
Ex. mi-i poftă de compot de zarzări.
A zăpsī a surprinde, a observa, a băga de seamă, a prinde pe cineva asupra unui fapt ascuns
Ex. am intrat īn casă pe ascuns, dar el m-a zăpsīt
Zdrahon, zdrahoni om zdravăn, voinic, puternic
A zdrehura/zdrihura a tremura de frig.
Zdrobilcă / zdrobitoare maşină folosită pentru zdrobirea manuală a strugurilor [de la a zdrobi, din slavă
zdrobiti]
Ex. am dat poama la zdrobilcă
Zoaie, zoi murdărie, mai ales apă murdară (rămasă după spălatul rufelor, vaselor etc.) [din ucraineană
şi bulgarăz o la]
Zoiniţă persoană murdară, nespălată sau care nu se īngrijeşte [de lazoaie]
Zoios, zoioasă murdar, nespălat, soios [de lazoaie]
Explicaţiişi informaţii etimologice preluate din Noul Dicţionar al Limbii Romāne, Editura Litera
Internaţional, 2007şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Romāne, Editura ARC, 2007
Whitemans blog
http://whmn.blogspot.com Whiteman retains all proprietary copyright with respect to
any text used in this document. Copyright © 2009