Din această cauză, banii reprezentând fondul de amortizare şi cea mai mare parte a profiturilor nu au mai fost investiţi pentru reînoirea şi sporirea capitalului – echipamente, maşini, fabrici, uzine etc – ci au fost transformaţi în bunuri de consum de lux, sau transferaţi în afara ţării.
În prezent, capitalul românesc este uzat, învechit, neproductiv, necompetitiv. Din cauza asta se restrânge producţia, se reduc locurile de muncă, se reduc salariile în sectorul productiv.
Toate vor continua să se reducă, dacă nu oprim hemoragia. Din această criză economică nu se poate ieşi decât prin măsurile radicale propuse prin PROIECTUL PENTRU ROMÂNIA, cunoscut şi sub denumirea de LEGEA COJOCARU, adică prin despăgubirea românilor pentru capitalul de care au fost deposedaţi prin Legea 15/1990 şi utilizarea acestor despăgubiri pentru realizarea unui amplu program de investiţii, de peste 400 miliarde de euro, în următorii 10 ani.
QUOTE
România se confruntă cu o gravă criză bugetară, care nu este determinată nici de criza economică internă, nici de criza financiară internaţională, ci de incompetenţa, iresponsabilitatea şi lăcomia guvernanţilor.
QUOTE
La începutul anului 2009, România avea o datorie publică de 20 miliarde de euro (A nu se confunda cu datoria externă, care, în prezent, este de aproape 80 miliarde de euro). În cursul anului 2009, la bugetul naţional s-au colectat venituri în valoare de 37 miliarde euro, dar s-au făcut cheltuili în valoare de 47 miliarde de euro.
QUOTE
Deficitul (diferenţa între cheltuieli şi venituri), de 10 miliarde de euro, s-a acoperit prin noi împrumuturi, în valoare totală de 10 miliarde de euro. Astfel că, la începutul anului 2010, datoria publică a ajuns la 30 miliarde de euro, iar serviciul acestei datorii, în anul 2010, este de 10 miliarde de euro. Din această sumă, 8,2 miliarde sunt rate, restul, de 1,8 miliarde, reprezintă dobânzi.
FMI-ul, care a acordat cea mai mare parte din cele 10 miliarde împrumutate anul trecut, pune condiţia ca, în acest an, 2010, deficitul să nu fie mai mare de 6,8% din PIB, adică să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro (la un PIB estimat de 120 miliarde de euro). Asta înseamnă că, în acest an, Guvernul României nu se mai poate împrumuta decât cu suma de 8,2 miliarde de euro. Exact, ratele la împrumuturi.
Ceea ce face ca, la sfârşiul acestui an, să avem, din nou, aceiaşi datorie publică, de 30 miliarde de euro, pentru care, la anul, în 2011, va trebui să plătim, din nou, un serviciu de 10 miliarde de euro.
În anul 2009, cheltuielile bugetului naţional, în valoare totală de 47 miliarde de euro, s-au compus din: 26 miliarde euro pentru salarii, pensii şi ajutoare sociale; 18 miliarde de euro pentru achiziţii de bunuri şi servicii şi 3 miliarde euro pentru serviciul datoriei publice (rate plus dobânzi). Se observă că, valoarea veniturilor, de 37 miliarde de euro, a fost mult mai mare decât valoarea salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale, de 26 miliarde de euro.
QUOTE
Deci, nu pentru salarii şi pensii a împrumutat Guvernul cele 10 miliarde de anul trecut, ci pentru a avea la dispoziţie 18 miliarde de euro pentru achiziţii de bunuri şi servicii, “puşculiţa” de unde se sifonează banii pentru firmele căpuşe ale guvernanţilor. Dacă ar fi fost competent şi responsabil, anul trecut, Guvernul Boc ar fi trebuit să se mulţumească cu o „puşculiţă” de 8 miliarde, adică să nu fi împrumutat nici un euro.
În acest fel, în anul acesta, 2010, serviciul datoriei publice ar fi fost, ca şi anul trecut, de 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ar fi fost bani suficienţi şi pentru salarii, pensii, ajutoare sociale şi pentru achiziţii de bunuri şi servicii. Nu am fi avut nici o criză bugetară.
În trimestrul I al acestui an, 2010, veniturile bugetului au fost de 9,1 miliarde de euro, iar cheltuilile de 11,4 miliarde de euro, fiind compuse din:
a) 7,1 miliarde pentru salarii, pensii şi ajutoare sociale;
b) 0,5 miliarde pentru serviciul datoriei publice ;
c) 3,8 miliarde pentru achiziţii de bunuri şi servicii.
Deficitul, de 2,3 miliarde de euro, s-a acoperit, evident, cu noi împrumuturi. Se observă că, şi în acest trimestru, veniturile au fost mai mari decât salariile, pensiile şi ajutoarele sociale. Noul împrumut, de 2,3 miliarde de euro, nu s-a făcut pentru salarii şi pensii, ci tot pentru „puşculiţă”.
Pentru intregul an 2010, se prognozează venituri bugetare de 36, 4 miliarde de euro. Condiţia cerută de FMI este ca deficitul să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro. Asta înseamnă că cheltuielile să fie de maximum 44,6 miliarde de euro (36,4+8,2). Serviciul datoriei este de 10 miliarde de euro.
Mai rămân 34,6 miliarde, care trebuie împărţite între salarii, pensii şi ajutoare sociale, pe de o parte, şi achiziţii, pe de altă parte. Dacă ţinem seama că, în trimestrul I al anului, salariile, pansiile şi ajutoarelor sociale au foast de 7,1 miliarde, rezultă că, pe tot anul 2010, aceste cheltuieli s-ar ridica la 28,4 miliarde de euro. Pentru achiziţii mai rămân 6,2 miliarde de euro. Din aceştia, numai în trimestrul I, s-au cheltuit 3,8 miliarde de euro. Mai rămân 2,4 miliarde de euro, pentru 3 trimestre. Cu siguranţă, cele 2,4 miliarde de euro au fost, deja, cheltuite, până în prezent, adică până la sfârşitul trimestrului II. În aceşti bani intră, printre altele, şi medicamentele. Iată că, Guvernul Boc, prin împrumutul de 10 miliarde de anul trecut, a pus în pericol siguranţa sănătăţii, deci viaţa a milioane de români.
Prin reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a pensiilor şi ajutoarelor sociale, în semestrul II al acestui an, 2010, se face o „economie” de 2,7 miliarde de euro. Acestea se duc, automat, la achiziţii, care cresc de la 6,2 la 8,9 miliarde de euro. Dar nu pentru medicamente, ci pentru „borduri”. Atentatul la siguranţa vieţii românilor rămâne, deoarece, reducerea, salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale va avea acelaşi efect cu reducerea cheltuielilor bugetare pentru medicamente, adică moartea cu zile a milioane de români.
QUOTE
România dispune, în acest moment, de o rezervă internaţională de 35 miliarde de euro. Pentru a rezolva criza bugetară din acest an, putem lua cele 2,7 miliarde de euro de la rezervă, lăsăm neschimbate salariile, pensiile şi ajutoarele sociale şi cheltuim cele 2,7 miliarde exclusiv pentru bunuri şi servicii de care depinde siguranţa naţională, viaţa românilor.
Între timp, până la sfârşitul anului, un guvern competent şi responsabil, trebuie să se angajeze să reducă numărul de salariaţi din sectorul bugetar, să reducă salariile bugetare nesimţite, ca şi pensiile nesimţite. Să reducă şi scurgerile pentru spagă din „puşculiţa” pentru achiziţii de bunuri şi servicii.
QUOTE
Pentru anul 2011 şi următorii, singura soluţie pentru ieşirea României din criza bugetară, ca şi din criza economică, o reprezintă LAGEA COJOCARU. Prin aplicarea acestei legi, în anul 2011, am putea colecta la Fondul Naţional de Despăgubiri şi Investiţii (FNDI), 24-25 miliarde de euro.
Din acestă sumă, am putea sacrifica 10-12 miliarde pentru a finanţa serviciul datoriei publice, astfel încât, în cel mult 3 ani, să scăpăm de datoria publică şi să nu mai permitem guvernanţilor să mai facă împrumuturi. Statul român trebuie să funcţioneze cu veniturile colectate din taxe şi impozite. Nici un leu în plus. Acesta este, de fapt, statul popular, competent şi responsabil, propus prin PROIECTUL PENTRU ROMÂNIA.
Având în vedere cele de mai sus, propunem adoptarea proiectului de lege privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, pe care îl anexăm.
Bucureşti, 14 iunie 2010
Senator Ioan Ghişe,
(Cu acordul Domnului Constantin Cojocaru, doctor în economie, autorul proiectului de lege)
Explicatii punctuale:
Rezerva valutara (I)
1. Dupa ce m-a ascultat cu atentie si a studiat materialul documentar pus la dispozitie, senatorul Ioan Ghise s-a convins de justetea LEGII COJOCARU si a proiectului de lege privind rectificarea bugetului pe acest an si a inregistrat cele doua proiecte de lege la Senatul Romaniei, ca initiative legislative ale sale, precizand, la fiecare, ca initiativa s-a facut “cu acordul Domnului Constantin Cojocaru, doctor in economie, autorul proiectului”. Va rog sa cititi cele doua initiative legislative, ca si expunerile de motive la cele doua legi. Exista si oameni corecti in aceasta tara. Care vor sa faca bine, fara a-si insusi munca altora.
2. Senatorul Ioan Ghise sustine cu hotarare si convingere cele doua proiecte de legi, la mai multe televiziuni. Sa vedem cat va fi lasat sa vorbeasca.
3. Proiectul de lege privind rectificarea bugetului prevede majorarea cu 3 miliarde de euro a veniturilor bugetului, prin reducerea, cu aceiasi suma, a rezervei valutare a Romaniei. Prin aceasta majorare de venituri ar deveni posibila respectarea conditiei pusa de FMI, aceea ca Romania sa aiba un deficit bugetar de cel mult 6,8% din PIB, FARA REDUCEREA salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale. In valoare absoluta, 6,8% din PIB, inseamna un deficit de maxim 8,2 miliade de euro. Acest deficit urmand sa fie acoperit cu un nou imprumut, de 8,2 miliarde de euro. Asta este, de fapt, conditia pusa de FMI: nu va imprumutati mai mult de 8,2 miliarde de euro, fiinca nu puteti sa-i mai dati inapoi. Este treaba voastra cum va descurcati, dar, in acest an, nu va imprumutati mai mult de 8,2 miliarde de euro (Vezi si tabelul 16, rubrica “Tabele”).
4. Iata, cum s-a ajuns la masura criminala de reducere a salariilor si pensiilor. Veniturile bugetului national pe acest an sunt prognozate la 36,4 miliarde de euro. Conform conditiei pusa de FMI, cheltuielile bugetului nu pot fi mai mari de 44,6 miliarde de euro (36,4, venituri, plus 8,2, deficit, adica imprumuturi. Aceste 44,6 miliarde de euro trebuie impartite in trei mari parti: a) salarii, pensii si ajutoare sociale; b) serviciul datoriei publice si c) achizitii de bunuri si servicii, “pusculita”, din care se sifoneaza miliardele in conturile firmelor capuse.
5. In primul trimestru din acest an, salariile, pensiile si ajutoarelor sociale au fost egale cu suma de 7,1 miliarde de euro. Pe 4 trimestre, asta inseamna 28,4 miliarde de euro. Se observa ca totalul veniturilor bugetului (36,4 miliarde) este mult mai mare decat totatul salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale. Nu pentru plata salariilor si pensiilor trebuie sa imprumutam cele 8,2 miliarde de euro, ci pentru celelalte cheltuieli; serviciul datoriei si “pusculita”.
6. Anul acesta, serviciul datoriei publice este de 10,0 miliarde de euro. Anul trecut, a fost de 2,5 miliarde de euro. Anul acesta este de 10,0 miliarde deoarece, anul trecut, Guvernul Boc s-a imprumutat 10 miliarde de euro, toate utilizate pentru “pusculita’, care a fost de 18 miliarde de euro. Putea sa fie numai de 8 miliarde, adica sa nu fi facut nici un imprumut. Anul acesta am fi avut un serviciu al datoriei de 2,5 miliarde de euro.
7.Daca din cele 44,6 miliarde (total cheltuieli), scadem salariile si pensiile (28,4 miliarde) si serviciul datoriei (10 miliarde), pentru “pusculita” mai ramane diferenta, adica 6,2 miliarde de euro. In primul trimestru, la “pusculita au intrat, deja, 3,8 miliarde de euro. Mai raman 2,4 milirde de euro. Pentru 3 trimestre. Aici intra, printre altele, si cheltuielile pentru medicamente. Pericol pentru siguranta nationala. Daca anul trecut Guvernul Boc nu ar fi imprumutat cele 10 miliarde, anul acesta, la “pusculita” am fi avut 13,7 miliarde de euro (6,2 +7,5). Nici o criza, nici un pericol pentru siguranta nationala.
Altfel spus, criza bugetara a satului roman n-are nici in clin nici in maneca cu “criza financiara internationala” ci cu incompetenta, iresponsabiliatea si lacomia Guvernului Boc, care nu ar trebui sa astepte sa fie demis cu motiuni de cenzura. Ar trebui sa-si dea demisia de onoare.
8. Prin reducerea cu 25% a salariilor si cu 15% a pensiilor si ajutoarelor sociale, anul acesta, se face o economie de 2,7 miliarde de euro, care se adauga la cele 6,2 miliarde, cate au mai ramas pentru “pusculita”.
Eu am propus sa nu se reduca salariile si pensiile, ci sa se preia cele 2,7-3 miliarde de la rezerva valutara.
Banii din rezerva valutara a Romaniei sunt banii poporului roman, stransi pentru “zile negre”, pentru situatii de urganta, cum este aceea de acum. Situatiie in care am fost adusi nu de catre Dumnezeu si nici de “criza financiara internationala”, ci de statul roman, mai exact de Guvernul Boc, componenta a statului roman.
Cinic si trivial, ca de obicei, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, referindu-se la aceasta propunere, se intreaba “cum sa se plateasca cu rezerva valutara pensiile”. Noi nu am propus sa se plateasca pensiile cu bani de la rezerva valutara. Am propus sa nu se reduca salariile si pensiile pentru a se plati datoria publica, ci sa se plateasca aceasta datorie publica cu bani de la rezerva. Ceea ce este cu totul altceva.
QUOTE
Incercand sa semene confuzie in randul romanilor, domnul Isarescu merge mai departe si ne spune ca “nu exista posibilitati tehnice pentru a face acest lucru”, adica pentru a plati datoria publica cu bani de la rezerva. Zice domnia sa, in termeni academici: “sa-i vindem (este vorba de euroi) pe piata valutara. In clipa aceea se apreciaza leul, sufera exportatorii”. Ati vazut, care este temerea dlui academician. Se apreciaza moneda nationala. Sufera exportatorii. Iata de ce au saracit nemtii si japonezii. Pentru ca marca si yenul s-au apreciat in draci si si-au bagat in suferinta exportatorii. Halal!
C Cojocaru
Rezerva valutara (II)
Se intetesc atacurile impotriva proiectului de lege prin care am putea rezolva criza bugetara fara reducerea salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale.
1. A fost, mai intai, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, care a incercat sa creeze confuzie in randul romanilor spunand ca proiectul in cauza propune folosirea rezervei valutare ‘pentru plata pensiilor”. Ori, proiectul inresgistrat la Senat de domnul senator Ioan Ghise, prevede folosirea unei mici parti din rezerva (3 miliarde din 35 de miliarde) nu pentru “plata pensiilor”, ci pentru plata unei parti din serviciul datoriei publice (3 miliarde din 10 miliarde), astfel incat sa nu mai fie nevoie sa obtinem cele 2,7-3 miliarde de euro din reducerea salariilor si pensiilor.
2. Tot Mugur Isarescu ne spune ca nu sunt “posibilitati tehnice” prin care sa poata fi folositi banii de la rezerva. Ca ar trebui sa schimbam euroii pe lei si ca asta ar duce la aprecierea leului, ceea ce ar descuraja exportatorii. Oare de ce le-o mege bine exportatorilor ale caror monezi nationale se apreciaza?
3. Ieri seara, la Realitatea TV, un oarecare domn Parvu, reprezentat al “oamenilor de afaceri”, a sarit la beregata domnului senator Ghise, urland ca proiectul propus este “pupulist”. Si ar fi pupulist din doua motive: a) Banca Centrala Europeana nu va APROBA, niciodata, o astfel de propunere si 2) Nu se poate folosi rezerva deoarece banii de la rezerva sunt ai bancilor comerciale.
Doua minciuni cat roata carului. Din pacate, nici unul din cei prezenti nu l-a pus la punct.
4. Pe acest site, este publicat, la rubrica “Documente”, Tratatul de la Lisabona, Costitutia Uniunii Europene. Oricine vrea, poate sa citeasca si sa constate ca nici una din institutiile UE nu are competenta de a hotari asupra modului de utilizare a resurselor financiare ale statelor membre. Numai statele membre au aceasta competenta.
5. Este adevarat ca BNR s-a imprumutat si de la bancile comerciale, prin asa-zisele “rezerve minime obligatorii”, dar acestea reprezinta numai o parte din sursele de finantare ale rezervei internationale ale Romaniei. O mare parte a rezervei a fost constituita prin cresterea cantitatii de lei in circulatie, cu care s-au cumparat banii, in valuta, depusi in rezerva. Romanii au platit acesti bani suportand cresterile de preturi, inflatia. Acesti bani sunt ai romanilor si romanii au dreptul sa faca ce vor cu banii lor.
6. Cititorii mei isi amintesc iesirile la rampa ale cozilor de topor care ne spuneau ca UE ne cere sa “privatizam”, adica sa vindem pe nimic PETROM-ul, BCR-ul etc. Ca altfel nu intram in UE.
Aceiasi placa si la domnul Parvu, si cati vor mai apare.
C Cojocaru
1.Scopul nostru final consta in adoptarea si aplicarea LEGII COJOCARU. Pentru asta au semnat cei un milion de romani si pentru asta vor semna si ceilalti 16 milioane atunci cand vor lua cunostinta despre acest proiect.
2. Cum bine stiti, in acest moment, toate massmedia romanesti au instituit un embargou total asupra proiectului si autorului sau. Inclusiv OTV.
In aceste conditii, suntem obligati sa folosim toate mijloacele si caile permise de lege pentru a mentine proiectul in atentia opiniei publice si pentru a face pasi inainte pe drumul care duce la ADOPTAREA SI APLICAREA proiectului.
3. Indiferent de cai si mijloace, proiectul trebuia sa ajunga la Parlamentul Romaniei. Cu sau fara referendum. Iata ca, datorita gestului curajos al unui senator al Romaniei, proiectul este inregistrat, LEGAL SI CONSTITUTIONAL, la Parlamentul Romaniei.
4. Scopul initial al actiunii de strangere de semnaturi a fost tocmai acesta. Sa obtinem inregistrarea proiectului la Parlament, fie printr-o initiativa cetateneasca, fie pri referendum organizat de Presedinte. Presedintele si-a exprimat, deja, pozitia fata de proiect (vezi raspunsul pe care l-a vdat la cererea mea din 20.05.2010 – publicat pe acest site, la rubrica Apeluri).
5. Problema noastra imediata este sa determinam OTV sa ne predea semnaturile pentru a le prezenta la Senatul Romaniei cu scopul sustinerii luarii in dezbatere a proiectului de lege depus acolo.
In acest scop, voi inainta astazi o cerere catre OTV.
6. Deci, hotararea noastra este neschimbata: adoptarea si aplicarea legii.
C Cojocaru
Platforma de studiu si dezbateri a proiectului pentru România-Dr. Constantin COJOCARU
http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=223
Varianta COJOCARU, site autor: http://www.variantacojocaru.ro/
Situaţia României: criza identitară, politică, socială, economică :
http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=228
Neliniştea Generalilor-Nicolae DURAC :
http://www.universulromanesc.com/forumdisplay.php?f=156
