Cum la o masă între prieteni se nasc cele mai intrigante întrebări, fiindcă au răspunsurile cele mai diverse, tot aşa s-a mai înfiripat una:

Dragă, am nevoie de două-trei zile singur(ă). Trebuie să rezolv ceva/să mă duc undeva/să mă întâlnesc cu cineva... Se poate?

şi aduc această întrebare şi la această masă, a hanului.
Deci în relaţia care o avem sau de nu, ne imaginăm că avem relaţia cea mult dorită, aşteptată
şi a noastră/nostru partener de viaţă se scuză într-o zi că va lipsi două, trei zile.
Unde, cum, de ce, să avem încredere şi dacă putem, să n-o întrebăm nimic. Că ne va spune el/ea apoi sau înainte, rămâne de văzut.

Aduc şi aici acest subiect, fiindcă am văzut reacţii din cele mai diverse. De la "Pleacă fără să-mi spună unde? Să nu se mai intoarcă!!" până la
"Da, să-mi zică măcar unde sau ce are de făcut în mare şi poate să plece. Am încredere totală în ea/el." Altcineva mi-a zis că "Am acceptat. Dar
apoi s-au mai adunat nişte frustări şi mai rău a fost."

Acceptaţi, vă revoltaţi, încredere, suspiciune?

---
Acum ar trebui să răspund şi eu.
Da, aş accepta. Dar să-mi lase un mijloc de comunicare, să pot da de ea. Fiindcă sunt un "purtător de grijă", cum am fost numit cândva, şi nu-mi place
să ştiu că ea ar putea fi în vreun pericol. Şi fiindcă sunt o persoană foarte curioasă, mi-ar place apoi sau înainte, să ştiu unde şi ce a avut de făcut. Nu-i
voi cere, dar ea mă (va) cunoaşte îndeajuns de mult încât să ştie că am un mic monstruleţ în mine de hrănit şi acela este curiozitatea. Nu vorbesc de cele
mai mici detalii, căci poate treaba e chiar prea personală, dar în mare. Plus că sunt adeptul relaţiei fără secrete, dacă vorbim de acea relaţie de viaţă (unicul, unica ~ soţul, soţia).

trebuie sa stiu macar in mare despre ce sau cine e vorba. cand planuiesti o viata impreuna, secretele nu-si au rostul decat sub forma de surprize, iar pentru asta e indicat sa fii cat mai discret si sa te folosesti de portitele pe care ti le ofera viata.

"Se poate? "

cum sa nu se poata! daca:

1. ai o treaba demna de james bond sau mata hari
2. poate sa vina amanta mea 2 zile la noi in casa
3. iei si copchilul cu tine si chem baietii la un party de "burlaci"

ps: daca te sinucizi, sa nu uiti sa chemi televiziunea si sa ma spui in direct ca ma iubesti.


intr-o relatie monogama pe termen lung, pauzele dese sunt reteta marile 'succese'.

O zi-doua sau mai multe de singuratate chiar nu-i o problema, insa sa nu spuna nimic nici inainte, nici dupa, cu privire la ce s-a intamplat in acele zile, e cam ciudat. Si cred ca inainte de a imi pune problema daca as accepta asta m-as intreba daca mi-ar cere asa ceva. Si nu cred.

apai sa nu fiu prea rau: pot exista si exceptii de la regula. "mihaela , dhragostea mea " e un bun exemplu.

pai cu atat mai mai bine, ca daca pleaca doua-trei zile, plec si eu doua trei zile

Tare, tikky... Deci tu nu ai fi deranjată, să înțeleg.
Bine zis, Felina, abis.

Cred ca m-as simti in primul rand "data afara" din viata lui timp de doua zile. Si apoi ar fi si un semn de neincredere din partea lui sa-mi ascunda motivul, locul plecarii. Neincrederea as ierta-o caci poate fiecare avem momente cand ne indoim de celalalt. Dar mi-ar fi greu sa trec peste ideea de indepartare din intimitatea lui, peste ideea ca s-a "racit" fata de mine.
Cred ca in alea doua zile m-as urca pe pereti gandindu-ma la tot felul de grozavii.... mi-as dori sa ma sune macar sa-mi spuna ca e bine. Si asa visez de multe ori noaptea ca persoanele dragi patesc cate ceva rau sub ochii mei, dar mereu se intampla la o distanta de la care eu nu ii pot ajuta... cand ajung langa ei e deja tarziu. Ma trezesc foarte tulburata din cosmarurile astea. Inainte sa moara bunica am visat-o pe mama mea cum cadea pe o gheata sticloasa si capul i se izbea cu putere de gheata iar corpul ei inert aluneca in continuare. In ziua mormantarii imi era teama sa o las pe mama sa mearga singura pe strada (mai ales ca era zapada si gheata in realitate). Eram obsedata de vis. Iar ea nu a acceptat sa o duc acasa.... am stat cu o frica nebuna. Cand am vorbit mai tarziu cu tata il tot intrebam "Mama a ajuns cu bine acasa?".
Revenind la subiect, as insista la intoarcere sa-mi spuna unde a fost si in ce scop (nu neaparat cu toate amanuntele). Daca nu mi-ar spune nimic, atunci mi-ar slabi si mie increderea in el, ceea ce cred ca ar duce la o racire a relatiei.
Oricum, pana acum nu a fost cazul si sper sa nu fie nici de acum inainte.

Asta imi aduce aminte de bancul ala ...

... pe care regretatul Grigore Moisil ... care le cam tragea la masea ... se pare ca il spunea ...

... fiecare om are dreptul la UN PAHAR de vin ... doar ca ... dupa ce il bea ... devine ALT OM ... care la randul lui ... are SI EL dreptul la un pahar de vin ... si tot asa ...

Concluzii ? Pot fi mai multe ... ... cam tot atatea cate pahare se strang pana se da stingerea.

Mulțumesc fiica_lunii. La fel, sper să nu fie cazul...
Calfa, lăsând bancurile la o parte, tu ce ai de zis asupra subiectului? Ți s-a întâmplat? Ce-ai face într-o astfel de situație?

Vrei sa iti spun despre mine, sau despre tine ? Sau despre ... ea ?

Sa zicem ca eu cred ca nu as lasa sa se poata intampla asa ceva, intrebarea. Fie as inchide discutia inainte de a se fi nascut, fie as incerca sa o deschid altfel. Asa incat exact intr-o asemenea situatie nu am fost, dar pot gasi asemanari in trecut. Pentru ca prefer sa nu mi se ascunda nimic nu am stabilit relatii serioase in care sa se puna problema pe care o pui tu. Totusi, am fost pus odata in situatia de mi se sugera acceptarea unei pauze. Acea pauza nu s-a sfarsit inca ...

Sa-ti spun despre tine ? Tu fiind cine, cel caruia i se pune intrebarea. Te-as sfatui sa faci ca mine. Tu cel ce pune intrebarea ? Hmm, nu-mi prea vine sa cred, iar daca totusi tu ai cerut pauza neprecizata, care a fost raspunsul ?

Despre ea nu spun nimic acum, in oricare dintre situatii ne-am afla.

Hmm, si totusi, bancul ala spune multe ... l-as tine aproape.

Nu, încă n-am primit întrebarea.
Și nu-s genu' de om care ar cere așa ceva. Nu-mi plac secretele în cuplu.
De ce? Fiind tind să gândesc în doi; încă sunt dintre cei visători pentru care doi egal cu unu într-o relație (mai ales dacă e căsnicie).

Cum am spus în primul post, dragă Calfa, discuția s-a născut la o masă între prieteni... N-are nicio tentă personală, doar că diferitele răspunsuri de la acea masă m-au intrigat. M-am gândit atunci la cei de aici, de pe han, la cât de diferiți suntem și noi, unii față de alții. Așa că am adus întrebarea și aici.


Ea, Calfa?... Poate a ta "ea", că altfel nu știu ce ai putea spune. Oricum, eu v-am întrebat cum ați reacțona voi, nu partenerii voștri.

Sper ca ai vrut sa spui ca te gandesti la tine si la ea - adica vezi un noi , ca ganditul in doi .... si egalu ... hmmm , brrr .
Ceea ce gandesti tu nu are cum sa stie ea . Decat daca ii spui eventual , eh , ca mai anticipeaza unele chestii , e altceva . Fiecare gandeste singur si isi traieste emotiile si sentimentele proprii . Ceea ce pt. tine poate fi un uuuuuaaaaaauuuuu , pt ea poate sa fie un aha si invers . Si sa vezi atunci dezamagire . O greseala fatala intr-o relatie este sa nu spui exact ce vrei ce-ti place si ce nu , fiindca te gandesti ca ea /el stie , anticipeaza ca doar te cunoaste si e jumatatea/sufletul pereche
. In realitate ii obligam pe partenerii nostri sa ne ghiceasca gandurile , lucru absurd . Apoi suntem suparati sau dezamagiti ca nu reactioneaza conform asteptarilor .

In legatura cu plecatul de acasa , fiecare are nevoie de libertate si distanta . Bineinteles ca o prietenie , fiecare la casa lui , include o libertate mai mare decat o casnicie/logodna/prietenie in care se impart aceeasi 4 pereti . Dar toate au aceeasi baza : incredere si respect . Pornind de la premisa aceasta , l-as lasa sa plece daca are nevoie de acele zile . Pentru simplul fapt ca daca vrea sa te insele , o face si in timpul zile , in timpul programului , nu trebuie sa plece de acasa 2 zile ca sa faca asta . Poate chiar exista o problema pe care trebuie sa o rezolve singur .
Daca ar pleca 2 zile la schi fara tine cum ar fi ?! Care e de fapt problema ?! Faptul ca esti tu suspicios , ca nu ai incredere , orgoliul , egoismul , faptul ca vrei sa deti controlul absolut ?!

Dar poate ca ea nu doreste ca aceste doua zile sa-i poarte cineva de grija.
Poate ca vrea sa fie intradevar singura ( si la mijloc nu e vorba de nici un fel de secrete), rupta de realitatea cotidiana, cu toate contactele taiate .
Nu crezi ca cea mai buna atitudine/solutie/ alegere o reprezinta increderea neconditionata ?
Iar aceasta incredere poate fi inlocuita cu altceva ...

frumoase confuzii pe aici. nu e vorba de inselat, gelozie, de secrete mafioso si alte chestii ci de faptul ca jumatate din echipa pleaca fara sa ii pese de cealalta jumatate.

daca ea pleaca in delegatie (factor extern), nimeni nu se supara. daca insa doreste sa plece undeva pentru 2 zile fara sa simta nevoia de el, relatia e ca si moarta. ea alege sa stea fara de tine si nu mai are nevoia de te vedea langa ea.

la momentul intrebarii este bine sa fii prudent si sa pleci tu caci intrebarea este de fapt o invitatie calda de a zbura din viata ei si nu are curajul sa ti-o spuna. nu are rost sa te zbati ca pestele in carlig.

Confuzia e ca tocmai citez : ea alege sa stea fara de tine si nu mai are nevoia de te vedea langa ea. ca alea 2 zile nu inseamna ca nu mai are neoie de tine .
Adica daca esti cu cineva impreuna de sa zicem 2 ani , alea 2 zile pentru tine sunt decisive si aia 2 ani nu mai au importanta ?!
Mi se pare aberant sa spui ca daca cineva are nevoie de 2 zile sa rezolve o problema , sa spunem cu un parinte , de ex cu tatal , cu care a avut probleme in copilarie sau i-a facut ceva si vrea sa clarifice singur aceasta problema , pentru ca acea problema a existat inca dinainte de a te cunoaste pe tine si el considera ca il priveste personal , ca numai clarificand acea problema poate merge mai departe in viata , sa spui ca el / ea nu te mai vrea si ca poti sa pleci . Total aiurea !

nu prea stiu vreun baiat care a facut asta " 2 zile invoire " si a mai avut o relatie dupa aceea. indiferent de motiv. fete , da, au facut-o special pentru a fi primul pas in a rupe relatia.

Nu cred ca as fi de acord, in felul in care ai pus tu problema. Eu sunt o persoana care chiar are nevoie de spatiul personal, inteleg perfect chestia asta, dar mi se pare normal sa clarifici de la inceput lucrul asta. Sa explici ca tu esti asa, ca ai nevoie de timp pentru tine, ca exista mari sanse ca zile la rand sa nu auda de tine pentru ca simti nevoia sa te izolezi sau ca ti se pare normal sa mai iesiti in oras si separat, sa aveti unele activitati care nu il includ pe celalalt, etc. Nu mi se pare ok sa apara din senin ideea asta de "plec, nu vei stii de mine, nu iti spun unde si cu cine". Mi se pare mai mult decat natural si normal sa ai nevoie de spatiu, nu mi se pare sanatos sa stai bot in bot 24 din 24, inteleg perfect nevoia de a-ti pastra independenta, dar in acelasi timp consider esentiala comunicarea si sinceritatea. In momentul in care el/ea nu vrea sa spuna unde/cu cine pleaca inseamna ca undeva a aparut o problema. Iar faptul ca problema e rezolvata prin fuga si inchidere in sine nu e ok. E o diferenta intre "Am nevoie de putin spatiu, o sa plec 3 zile la munte cu x si y" si "O sa plec 3 zile din oras. Nu ma intreba unde si cu cine..."

Eu am plecat aici de la premisa ca spune 1 data ca are nevoie de 2 -3 zile si nu face chestia asta de n ori pe an .

Depinde si cum o spune . Fraza de genul citez pe Dataq : Dragă, am nevoie de două-trei zile singur(ă). Trebuie să rezolv ceva/să mă duc undeva/să mă întâlnesc cu cineva... Se poate? - pentru mine e ok .
Daca vine cineva cu fraze de genul cum a scris Serenity : plec, nu vei stii de mine, nu iti spun unde si cu cine - asta pentru mine suna a pedeapsa si razbunare . De aici se poate si deduce felul in care vede celalalt "relatia " si cat de implicat e in ea . Deloc .


turbo trabant , o fi , daca tu spui .
Depinde cat de copt /coapta esti la minte . Mai e varianta sa te desparti si prin sms . Relatile astea descrise de tine imi suna a kinderi de 16 ani .

Da, depinde de relatie, de persoana, de felul cum o spune. Daca e o persoana in care ai foarte mare incredere si care niciodata nu ti-a dat motive sa te indoiesti de ea si de trainicia relatiei, mi s-ar parea prostesc sa faci din asta motiv de despartire sau scandal monstru.



Asta e deja dependenta, nu relatie sanatoasa. Nesanatos mi se pare cand ai nevoie sa fii langa persoana aia non-stop.

Eh , unii au nevoie sa controleze tot . Asta le da sentimentul ca au haturile in mana stiu tot ce misca , cand si cum . Prostia e ca aceleasi persoane mai sunt si geloase .
Nevoia de control si gelozia , cel mai bun coctail pentru o relatie fara viitor .

Cel mai bun cocktail pentru a fi sigur ca celalalt te va parasi mai devreme sau mai tarziu - de obicei fara nici un avertisment de doo zile separat sau nu.

Din pacate cunosc si eu un specimen ce gadeste fix ca turbo, ia eu gandesc fix ca Serenity in privinta spatiului personal...

Atunci cand doi oameni sunt impreuna pur si simplu pentru ca isi ofera unul altuia ceea ce au nevoie, pentru ca le face placere si pentru ca vor sa fie impreuna, nu cred ca geloziile si insecuritatile isi mai au locul. Pentru ca daca X nu mai vrea sa fie in relatia respectiva, pur si simplu renunta la ea. Io asa vad relatia ideala. Recunosc ca acum nu-mi vine in cap nici una , dar sper ca mai exista relatii in care daca unul din ei simte ca relatia aia nu-i mai ofera ce trebuie, spune chestia asta sau renunta la relatie, nu cauta aventuri, nu se adanceste in minciuni. Nu cred ca exista multe astfel de relatii, dar cred ca merita sa faci eforturi pentru a nu lasa dependenta sa inlocuiasca respectul si afectiunea.

Vad ca doresti raspunsuri strict personale. Un fel de sondaj. Eu as raspunde : nu .
Cand eram la inceputul relatiei mele actuale ( mai mult de zece ani) al meu mi-a spus ca el are un job care necesita deplasari in tara. Era un mod de a vedea daca eu sunt asa de fraiera sa accept o relatie in care el putea sa plece oricand fara prea multe explicatii. Atunci cand mi-a spus nu am comentat. Evident ca nu a plecat in nici o delegatie . Si acum ne amuzam de chestia asta si
i-am spus ca am stiut de la inceput ca este un test. Normal ca au fost dati cand nu am fost impreuna pentru doua-trei- patru zile - o saptamana dar atunci am stiut cu exactitate care pe unde era si cu ce fel de treburi.

De obicei, merg pe incredere. Asadar, as accepta. Mai ales cum ai prezentat tu situatia, suspiciunea nu mi se pare a avea vreo legatura, iar revoltarea nici atat.

Da, Zed, ma gândeam la un noi, în care fiecare se gândește nu doar la binele său, ci al cuplului. Ne gândim în doi când în acele gânduri nu apar doar eu, ci si ea, amândoi.
Dacă ar pleca să se distreze fără mine, aș înțelege-o. Nu sunt nici pe departe cel mai vesel om din lume și daca vrea să se distreze și altfel sau cu alții, ducă-se. În perechea ce mi-am ales-o am cea mai mare încredere.


Atunci îmi va spune și acest fapt: să nu-mi fac griji, să n-o caut. Doar să-mi spună, iar eu îi voi respecta dorința.
Respect, comunicare, iubire, înțelegere, răbdare, dreptate, curaj, cumpătare (poate și altele) sunt temelii ale unei relații trainice.


Da, kiki, cât mai personale... Și pornind de la aceste experiențe și păreri proprii, am putea generaliza o situație de luat ca exemplu. Oare se poate?


Foarte bine spus, Serenity. Ai încercat să generalizezi sau e tot părere personală?


Eu zic că are legătură, căci am văzut-o în ochii prietenilor de la masă. Dar mai șocantă mi-a fost dat să văd revolta.
Acum fiecare vede cu alți ochi. În felul cum am prezentat eu situația poate tu nu vezi nici suspiciunea, nici revolta, ceea ce e lucru bun fiindcă amândouă nu sunt sentimente prea roz.
Oare se trag din gelozie? Tind să cred că gelozia se naște din neîncredere, deci da, aș putea lega suspiciunea și revolta de gelozie sau de nevoia de a controla tot, de care zicea Zed.

M-a bucurat mult să mă întorc din week-end și să văd atâtea posturi scrise aici. O surpriză plăcută. Vă mulțumesc!

Vezi ca tu ai plecat de la alta premiza. Iti reamintesc:

Deci în relaţia care o avem sau de nu, ne imaginăm că avem relaţia cea mult dorită, aşteptată şi a noastră/nostru partener de viaţă se scuză într-o zi că va lipsi două, trei zile.
Unde, cum, de ce, să avem încredere şi dacă putem, să n-o întrebăm nimic.

Deci pleaca doua-trei zile si nu-ti spune nici ca se distreaza, nici ca are vreo problema grava ori urgenta de rezolvat, nu-ti spune pur si simplu nimic - doar ca va lipsi cateva zile si ca te roaga sa nu o intrebi nimic despre ce a facut, unde s-a dus, cu cine etc. Pur si simplu dispare o anumita perioada, iar tu nu vei sti absolut nimic despre ce s-a intamplat in perioada respectiva... Nu stii nici daca s-a distrat, nici daca a ucis pe cineva. Sau, cel putin asa am inteles eu punctul de pornire al discutiei.

Croesct, subscriu. Discutia deviaza.

E parere personala. Mie nu mi-ar pica bine, clar. Si cred ca ar fi o chestie peste care nu as putea trece complet vreodata, chiar daca nu as rupe relatia pe motivul asta. Probabil m-as intreba mereu mai mult sau mai putin constient "unde a fost? cu cine a fost? ce-a facut?" si mai ales "de ce nu poate sa-mi spuna?", probabil mi-as face mii de scenarii in cap.. Cred ca mi-ar fi mai usor sa trec peste inselat decat peste o chestie de genul. Daca as putea trece peste asta depinde numai de calitatea relatiei si de persoana respectiva. Pana acum nu am cunoscut persoana pentru care sa pot face asa o exceptie, dar cred ca exista si ca se poate, desi foarte putine cupluri ar putea cu adevarat sa accepte asa ceva si in putine relatii o chestie de genul nu ar avea urmari nasoale. (aici generalizez si vorbesc despre relatiile alea pe care le consideram noi "normale", nu despre relatiile in care el o bate pe ea de 3 ori pe zi.. )

Ai înțeles foarte bine punctul de pornire al discuției.
Da, fiindcă mi-a cerut să n-o întreb, o respect atât de mult încât să nu o întreb ce, cum, cu cine.
Dar repet, sunt un om ce vrea o viață fără secrete față de partenerul de viață, ea știe asta și va face cum știe mai bine.
Presupun că dacă nu îmi va zice ce s-a întâmplat, voi fi puțin dezamăgit... Dar cum zicea Zed, nu toți suntem la fel și nici nu putem cere aceasta.

Se pare ca lumea nu intelege sensul intrebarii, si isi scoate la suprafata frustarile cum ar fii ...daca pleaca plec si eu, daca pleaca chem prietenii, daca pleaca aduc amanta/amantu....sensul intrebari este unul mai simplu, daca poti accepta o despartire pe un anumit termen....pe nimeni nu intereseaza frustrarile altuia, le avem pe ale noastre si se pare ca sunt comune unui anumit tip de persoane care sunt nesigure si pline de intuneric undeva in locul in care ar trebui sa fie doar lumina .......fiecare isi alege drumul in viata
Pot sa spun ca am 16 ani de casnicie in spate si o despartire de 2-3 zile sau chiar mai mult nu inseamna decat o revedere frumoasa plina de ......va las pe voi sa ghiciti...in rest daca nu ai incredere in persoan de langa tine mai bine termina relatia si cauta-ti pe cineva in care poti sa crezi...cam atat.

diferenţa o face tocmai încrederea, care trebuie să fie reciprocă: dacă cel/cea care cere permisie vrea încredere, trebuie să aibe la rândul lui/ei încredere şi să-i spună partenerului/partenerei un motiv, un loc, cu detalii suficiente pentru a-i îndepărta gândurile negre.

relaţiile care nu se bazează pe reciprocitatea sentimentelor, respectului, încrederii ş.a. sunt mai fragile şi mai puţin durabile.

hi hi hi... ce mult conteaza cine spune asta, si cui...
daca vine ea, nevasta, care s-a tarabazit naibii si o freaca toata ziua in capot si cu bighidurile in par, si ii spune lui ca pleaca 2 zile... rasufla ala usurat... si intreaba smerit... numai doua mitzule? stai cat vrei....
evident ca si varianta cu tinara caprioara, cu boticul cald si ochii umezi... sa incerce numai sa se indeparteze prea mult, si sa spere la 2 zile pentru ea.... fara explicatii, stoarfa naibii...

si cam la fel pentru ei
daca el babalacul si burtosul vrea 2 zile, care oricum se pierd intre celelalte deplasari la pescuit... ar pica perfect....

iar daca el macho (indif cum arata) indrazneste sa spere la 2 zile out of ... ha... sa te tii, explicatii inainte, in timp ce si dupa... pina ce moarte va va desparti...

e vorba de sistemul de raportare si punctul de vedere. cum spun neamurile lu Moise... in God we trust, the rest we check...

da inteleg, deci daca este urat/a si batran/na nu conteaza daca este sexi/macho conteaza....domnu meu Mutulica te anunt ca nu conteaza din experienta iti spun ca daca exista incredere nu conteaza..si apropo daca este sa inseli sau sa fi inselat o faci cu celalalt de mana si nu trebuie sa pleci:) ca de, dai de banuit...ai incredere sau nu asta este tot increderea se castiga greu si se pierde usor si pt. todeauna, este ca o floare daca vrei daca nu ai grija de ea s-a uscat si nu va mai inverzi niciodata cam atat

Intotdeauna am apreciat oamenii care stiu cum gandesc ceilalti. Fiecare are libertatea de a intelege cum vrea intrebarea. Pana la urma e o intrebare buna pentru ca naste o multime de raspunsuri. De ce ar exista un raspuns mai corect decat altul?

Nu vroiam un răspuns corect, fiindcă e prea subiectivă/personală întrebarea ca să existe unul.
Dar mi-ar fi plăcut să ajungem la o regulă de bun simț, precum cele din Codul bunelor maniere, spre exemplu.

Încrederea cred că are cel mai mult credit în momentul de față, iar eu o susțin.
Încrederea în partenerul de viață care îți cere două zile doar pentru el/ea; încrederea de a spune ce, cum și unde celui cu care îți împarți viața.

Exact. Hai sa ti-l dau pe al meu, subiectiv.
Daca draga mea îmi zice asa ceva, stiu, simt ca are nevoie de o pauza, de o ocazie de a se recupera sufleteste. Indiferent de ce.
Fiecare dintre noi are nevoie cândva de asa ceva. Si dup-aia revii cu gânduri limpezite. Unii/unele au nevoie de o discutie cu un prieten/prietena apropiat/a, altii, mai nevorbareti, se reculeg la pescuit de ex.
Eu sunt convins ca asa o pauza face numai bine si nu are de ce sa necesite justificari.

Daca esti gelos, dom'le/doamna, asta e alta treaba. Adica treaba ta, macina-te daca neaparat vrei.

Eu îi înteleg si pe oamenii care de ani de zile au facut "concediu" cu familia, totul a fost ca deobicei numai nu pe placul lor, cum si-au imaginat un concediu fara sa vina stresati acasa, si cândva zic: "Vreau un concediu singur/a, asa pe placul meu, nu vreau sa aud nimic, si sa stiti ca nu am telefonul la mine."

desigur... cine sunt eu sa te contrazic...
sa iti spun cate minute imi trebuie ca sa zdruncin cuiva increderea in partenerul de viata? cea mai beton incredere de pe lumea asta?
din 3-4 remarci bine plasate nu mai ai 2 zile fara sa dai explicatii cate zile iti mai raman

nu rezista prietenii, darmite relatii



Data'q... asa o incredere absoluta au doar cei in saptamana oarba...
era un pasaj in "Love story" cand unul din ei facea o remarca "cand iubesti nu trebuie sa spui imi pare rau", restul e un joc al posesiunii, pasiunii, rabdarii si tradarii...
tre sa ai nervi nene ca sa te tina

kinderii lor aveau 14-15 ani.

si apoi nu absenta miraculoasa de 2 zile deranjeaza ci neprecizarea unui motiv (oricare). evitarea acestei precizari denota lasitate din partera initiatorului si coloana verterbrala tip meduza din partea acceptantului.

gelozia se manifesta prin telenovele, unii oameni au o placere de a isi face viata o telenovela

turbo ,

Inseamna ca si parintii kinderilor traiesc intr-o relatie la fel de superficiala , la nivel de 15-16 ani .

Telenovela pentru mine sunt chiar cei care au nevoie de control absolut , ca nu pot sa doarma altfel noaptea , probabil din cauza gandului ca el/ea ii inseala precis ( cu alte cuvinte , isi reprezinta propria dilema intr-un scenariu care se potriveste lor , modului lor de gandire si a felului cum actioneaza ) .

Ca sa intelegi o problema , trebuie sa fii matur . Daca ai o relatie care se bazeaza doar pe control si gelozie , ascunsa sub motto :" io tre' sa stiu ce faci tu 24/24 fiindca altfel sunt fraier sau pic de fraier* " - atunci imi pare rau . Asta nu e fundamentul sanatos al unei relatii . Si relatia aia o sa se duca drak si viitoarea si asa mai departe . A avea o/un sotie/sot/prietena/prieten nu inseamna sa-l controlezi non-stop si nici sa-ti iei asupra ta rolul de mama/tata , ca pana una alta nu esti nici mama si nici tatal ei/lui .
Motivul = o problema - motivul este mentionat deci ioc lasitate , daca era asa , pleca fara sa spuna un cuvant si se intorcea peste 2 zile . Ca tu te consideri meduza ... vezi*

nu stiu cum poti sa califici o relatie ca fiind relatie bazata pe control si gelozie. aia e o traznaie de relatie telenovelistica. trabantul crede ca baietii si fetitele geloase au o doaga lipsa (undeva pe la granita de nino-nino) si un self esteem scazut rau de tot.

cand pleaca fara sa spuna de ce, nu este nici un motiv. poate numai in mintea persoanei initiatoare dar care nu reuseste sa comunice cu persoana respectiva nici macar cat sa ii dea un sms cum bine sugerai ca mod de despartire.

apropo de *: baietasii aia lobotomizati cu "sigur mamicule, da iubi ca tine fac" is meduze. altii sunt de carton

Dataq a precizat ca e vb de o problema , nu ca pleaca si nu spune nimic , asta e de la tine scoasa cu sms si despartire . Tu degenerezi acum textul si il adaptezi unor situatii din mintea ta , cat mai apocaliptice etc etc . Problema in sine e deja motivul .
Tu nu poti decat sa bati extremele , ba baieti lobotomizati = ba fraieri . Eh daca te-ai fript , acu' suflii si in iaurt , nu ?!
Exista si un mijloc , pe care tu nu mai esti in stare sa-l vezi .

Hai sa lasam discutia ca deja se coloreaza prea mult dupa gandirea , modul si stilul tau de viata si aici nu e vorba despre asta .

se pare ca nu numai trabantul a inteles "aiurea". . nu motivul e problema ci absenta unei explicatii.

exista un mijloc si in ala sunt majoritatea oamenilor de pe planeta. micutii dictatori in familie si micutele sirene nevinovate sunt minoritatea.

turbo ,

Prietenia nu include automat si aceeasi adresa . La fel nu include : "pana moarte o sa va desparta si nici roaba lu d-zeu " , in unele cazuri , iar cum unii se cred d-zeu........... sau zeu
Secrete oricum sunt intr-o relatie , nu-mi spune tu mie ca tu ii povestesti sotiei tale cum de cate ori si cu cine ai avut sex inaintea ei , ca sa vezi ce dictator e ea atunci si tu o sa faci pe sirena nevinovata .

Gata , eu mi-am spus parerea , daca continua discutia pe acelasi fagas , pas . Efectiv nu are rost .

[quote name='Zed' date='30 Dec 2009, 02:50 PM' post='671036'
Prietenia nu include automat si aceeasi adresa .
[/quote]
corect. dar prietenia include automat fair-play si de aici nevoia unui motiv ( fie el si minciuna).