Daca pot sa spun ca nu stiu sa deschid/ propun subiecte de discutie, nu pot spune ca nu stiu ce bataie de cap le da studentilor cursul de ILR (istoria limbii romane).

Tin minte ca ne intrebam in timp ce invatam pentru restanta la aceasta materie, de ce trebuie de stim (cu strictete- altfel nu terminam facultatea) evolutia limbii noastre pentru ca sa putem "avea voie" sa-i invatam pe niste copii sa desluseasca un text si sa poate purta o discutie care sa le starneasca dorinta de aprofundare, sau macar intelegere a ... realitatii, la urma urmei, stiindu-se prea bine importanta comunicarii. Atat pentru o buna interrelationare, cat si pentru dezvoltarea personala prin lectura. Atunci ajunsesem cu colegii la concluzia ca e o mare tampenie sa avem materia asta obligatorie. Da, e ok, e interesanta, dar sa fie optionala.

Ma incanta la primele cursuri ideea de a studia/vedea cum am ajuns sa vorbesc si sa gandesc intr-o limba care uneori mi se parea atat de dura- in comparatie cu franceza, spaniola, italiana, care mie, personal, imi par de zeci de ori mai calde, mai muzicale, mai placute auzului. Mai ales ca nu am ales eu sa cresc cu aceasta limba, dar care tind sa cred ca a influentat, psihologic si filosofic, dezvoltarea mea sentimental-intelectuala.

Ma si va intreb de ce, acum, cand s-au deschis granitele, mai este de actualitate un astfel de subiect.

Pai tocmai acum e mai actual ca niciodata... globalizare bine-bine, dar imagineaza-ti ca toata lumea ar vorbi numai engleza.
E bine sa stii limbi straine, dar nu sa-ti pierzi identitatea, ignorându-ti limba materna (sau paterna, cum e la mine ) si provenienta ei...
Daca te gândesti câte dialecte au disparut... nu e pacat?
Uite un exemplu: acum 2 saptamâni am cunoscut un tânar care zicea ca parintii lui sunt sasi din Transilvania.
L-am intrebat "Tu stii saseste? si/sau româneste?"
Zice "Nu"...
Si mi-am dat seama ca el nu o trage pe francona, ci se straduieste sa vorbeasca Hochdeutsch.
L-am intrebat de ce o face, nu-i e frica, ca ajunge ceva german de toata varza care toti vorbesc la fel?
Zice "Pai toti din anturajul meu vorbesc Hochdeutsch, nimeni nu mai vorbeste dialect"
No... ce sa mai zici...

*edit: Ca fapt divers, n-a fost rau sa stiu engleza. Câteodata gresesc niste oameni cu tastarea la telefon si ajung la mine în loc de la o firma care are aproape aceleasi numere.
Si era o tanti din China care voia ceva de la ei. Bine ca am stiut sa-i explic ca sa-si verifice nr. de telefon pe care l-a tastat, ca io n-am nimic de vânzare si sa încerce din nou

Nu sunt de meserie dar limbile sunt ca si oamenii: se nasc, cresc, imbatranesc si mor. E un proces natural pe care nu o sa il invingem niciodata cu atat mai putin profesorii care ar vrea sa inghete evolutia/involutia lor.

Faptul ca engleza devine predominanta in convorbirile interculturale, nu inseamna ca ea va inlocui limbile din cadrul acelor culturi ci dimpotriva.

Cla, Hochdeutsch e din cauza ce se invata in scoala/vede la televizor exact ca in romania unde se preda romana oficiala nu moldoveneasca, banateana sau miticismul.

Na clar. Da' uite, n-ar fi pacat sa se piarda... N-am mai avea ce râde despre bancuri cu ardeleni, olteni, moldoveni, Ostfriesen, Bayern, Österreicher...

Nu te sfatuiesc sa bagi stiinta noastra in cursurile universitare deoarece pur si simplu nu prea intra in sablonul oficial.
Sablonul oficial nu spune nimic clar, dar intra in fonetica pe care o confunda cu lingvistica, plus ca totul este reductionist (substrat dacic + strat latin + suprastrat slav).

Eu pot sa spun ca in mare este corect, dar nu suficient de clar si detaliat.
Lingvistica noastra nu ia in seama ORIGINEA dacilor si slavilor, de aceea porneste de la premise relative.

Cla, nu zice nimeni ca se pierde ceva, mai ales daca raman bancurile originale.



Infinitty, daca e vorba de stiinta, de ce sa nu intre in cursurile universitare? Sa intre, e buna istoria si este o pasiune pentru multi. Fie ca analizeaza evolutie, sau doar inregistreaza fapte. Fie ca se adera la o traditie, sau la alta...
Cred insa ca aceste cursuri nu ar trebui sa fie obligatorii(indiferent ca se refera la fonetica sau lingvistica), pentru ca nu cred ca este o materie vitala pentru studentii care se pregatesc sa-i ajute/invete pe elevi sa-si insuseasca vocabularul limbii contemporane si sa-l utilizeze cat mai corect/fidel/original...

Sunt de acord cu tine, insa eu ma refeream la utiliza aceste continuturi evoluate peste cursurile standardizate in mod neoficial.

Ex: daca un scoler va scrie in testul la istorie ca neamul rom^nesc s-a format din amestecul dacilor cu romanii, va primi nota 4 cu felicitari. (el trebuie sa spuna romanizarea dacilor si nu amestecul daco-roman).

In rest ceea ce discutam aici pe forum este mult peste continuturile actuale in materie si le depaseste, DECI sunt de dorit si pretuit, desi in mare masura nu sunt utile in mod oficial.


La noi nu prea a existat inter-disciplinaritate, de aceea apar atat de multe erori.
Recent, savantii din statele slave occidentale au descoperit dovezi ale trecutului slavilor sudici si vestici si prin prisma unor triburi SCITICE.

Lingvistic avem marea familie (SLAVO-balto)-SCITO-iranico-(Tracica).

ASADAR mare parte a fondului lexical considerat SLAV din rom^na, este de fapt GETO-dacic similar in marele grup lingvistic mentionat mai sus.

Dacia continuitate multi-milenara _ traco-daco-rom^nii _ un arc peste vremuri

A existat o convergenta lingvistica a Latinei cu Traco-geta, deoarece Latina a suferit mai tarziu influenta ELENEI (v. Magna GRECIA), in timp ce traco-geta s-a nascut in afinitate cu GREACA inca de la inceputuri.

Dulce/miere/mniere/mieriu (rom.)
– /e-dus (gr.) si Kara-meles (gr.) / Meli (gr.)=miere


Sarat /sare /salata /Soare/ muratura (rom.)

– alati(gr.)=sarat, si muros =sarat; /
SURUS (lit.) = sarat; si - Salota, salotos (lit.) = Salata de ardei, rosii, …; / Slani, soleni, stolni, sul (ceh); / salzig, salz(ger.) / Salt(den.) / Solane, solatud, sol (est.) / Suolala, suola, suolata(fin.); / Salte (nor.) / Soloni, sloni (pol.) / Soli, sol, slana (srb./rus) / Sol, solit, slana (svk). / Sale, salato (it.)- insalata = salata de ardei, …

Salátă (saláte), s.f. – Preparat culinar din legume sau verdețuri crude. – Var. saladă, Trans., șalată. Mr., megl. sălată. It. salata, var. din fr. salade și mag. saláta (Gáldi, Dict., 157), cf. ngr. σαλάτα, alb. salatë, tc., bg. salata. – Der. saladieră (var. salatieră), s.f., din fr. saladier.

Amar, pelin –
(GR.) pi-cro (vezi rom. -ACRU); / (GER./slv.)- Bite=amar, amarat, biet (vezi rom. BIETUL); / (TC.) – achi, aci (vezi. Rom. -acid, acru ¿).
(it. /neo-lat.) amaro; / (pol./slvk)- pialuna, palina = PELIN si pelin=pelin (TC.);


Acru / tep, intepator, Otzet (din AC-…)

– (it.) acro; / (ger.) sauer (vezi rom. ZAR /zer/ serum); / (po./slv.) -zrodlo


Mana:
GR.
mână - MANA
mână – MELOS tou somatos
mână - MELOS

LIT.
mana – ranka ( branca ?)

HUN.
mână – manna

NOR.
mână - labb
mână - meldogg
mână – pa-handen

SVE.
mână – manna

UCR.
mână – manna

Romana /Engleza /Franceza /Germana /Spaniola /Italiana:
mână /handful /mein /Handvoll /mano /mano


PALMA vs PUMN

GR. palmă – PALAME ( par, terus, a pali ?)
palmă – PARA-dino ( a para, contra ?…)
palmă – PUGM-aco ( pumn, pumnal, ?…)
palmă – dei-ctes, dino ( a da, lovi, oferi ?), rapizo (rapi, rapid ?), foinicas (voinic ?), casa, castouki (casapi ?), keri (cara, purta ?).
PUMN - pugme

LIT. palmă – pleksnojimas (plesni ?)
palmă - pliaukstelejimas
palmă – plojimas (plotoji ?),

DEGET / jejit / diejit /condei/ varfuri:
HOL. deget - duim
deget – vinger
GR. Varf – deigno (deget ?) / deictes = palma / dike = filon, prelungire
Daktilo = deget ------- a atinge, pipai (D+acti-l/j-e - atin-s / atin-gere).
impărţi - diairo
impărţi – dicazo (DI- / DIA- / DIS- in doua, IMPARTIT ----- Dej + et (-ET fiind terminatie la fel precum –AT, striga vs. strig-at, canta-ec) / Dij /deget).
DECA / dece / zece -------- degete (de la nr. Zece ori invers).
Din greacă: agonisi, tacticos, folos, prisos, cost VS. Cost-at, arvună, mătase.


PICIOR:

GR. picior – stadio (a sta pe picioare ?)
picior – podi
petala – petalo (lob ?)

LIT. picior – peda

DAN. picior – pote

HUN. picior – lab, talp

NOR.
picior - stett
picior – steotte

UCR.
-stanina

PICIOR - in-PIED-ECA - in-POT-MOLI (avem aici mai multe variante pt. termenul PICIOR: POD- /PIED- ped-). Aceasta indica mai mult decat marea variabilitate a Rom^nei, indica originea.


PS: din cele de mai sus se observa faptul ca avem de a face cu o romanizare a limbii sub forma unei brume (5-10%), in cel mai bun caz termenii traco-getici fiind dublati de termeni latino-romanici antici ori prin intermediul limbiilor neo-romanice occidentale (Italiana si Franceza).