De Ce Să Mergem La Vot? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
De Ce Să Mergem La Vot? |
16 Jan 2009, 12:26 PM
Mesaj
#1
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Să presupunem că sunt doi candidaţi la preşedinţie, A şi B. Şi au loc alegeri.
Dacă-i considerăm pe toţi ceilalţi alegători în afară de mine, ei vor acţiona fiecare într-un anume fel: unii nu se vor duce la vot, alţii se vor duce dar vor introduce buletinul neştampilat în urnă, alţii vor vota cu A, alţi vor vota cu B, alţii vor punele ştampile pe ambii candidaţi şi li se va anula votul... mă rog, toate posibilităţile. Felul acesta al lor de acţiune este un dat pe care eu nu am cum să-l influenţez (excludem varianta că eu ies pe stradă să fac campanie electorală). În raport cu acest dat, eu pot influenţa rezultatul alegerilor doar dacă se-ntâmplă ca votul restului electoratului să fie balotaj perfect, votul meu venind să încline balanţa într-o parte sau în alta. În toate celealte situaţii, votul meu este inutil. Exemplu: să presupunem că restul electoratului votează astfel: 4,374,811 voturi pentru A 5,119,672 voturi pentru B 8,297,352 voturi neexprimate 1,025,617 voturi anulate. Acţiunea mea nu poate decât să adauge o unitate la una din cele patru categorii -- ceea ce nu schimbă rezultatul alegerilor. Majoritatea covârşitoare a scenariilor practice sunt de acest tip (votul meu nu influenţează rezultatul alegerilor). Scenariile când votul meu influenţează rezultatul (restul electoratului votează balotaj) sunt atât de puţine în raport cu celelalte, încât probabilitatea lor este absolut derizorie (câte cazuri de „balotaj plus unu” au fost în istorie? faţă de câte alegeri organizate?). În concluzie, de ce-aş pierde timpul să mă duc la vot? În jumătatea aia de oră mă pot odihni, pot citi ceva, pot petrece timp cu familia... sau, cine ştie, dacă sunt taximetrist poate chiar câştig nişte bani. Dacă eu ţin cu A, atunci ori restul simpatizanţilor lui A îl vor vota şi va ieşi învingător fără ca eu să mă deranjez, ori restul votanţilor lui A sunt prea puţini, deci A va pierde chiar dacă eu fac efortul de a mă duce la vot. În situaţia concretă, reală, rezultă: ori că mă duc, ori că nu mă duc, tot aia e. Dacă ţin cu B, socoteala decurge similar. Dacă nu mă interesează cine iese învingător... nu mai trebuie să argumentez. 1. Credeţi că raţionamentul prezentat aici este greşit? Dacă da, puteţi spune ce anume este greşit în el? 2. Aveţi argumente raţionale în favoarea mersului la vot? a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
|
|
19 Jan 2009, 01:08 PM
Mesaj
#2
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Să detaliez treaba cu „efort de câteva milioane de ori mai mare”.
Ce înseamnă asta? Este echivalent, până la urmă, cu a merge tu să votezi de n milioane de ori, câţi electori sunt în populaţie. Adică să te îmbraci, să ieşi pe uşă, să mergi la secţia de votare, să votezi şi să te întorci acasă pentru fiecare nume de pe listele de vot. Rezultatul este că tu decizi singur care dintre A şi B va fi preşedinte. Dar hai să cuantificăm mai bine măcar timpul necesar unei asemenea activităţi. Să considerăm că în medie pierzi cam 1/2 oră cu votarea -- înmulţit cu 10 milioane, asta înseamnă 5 milioane de ore. La un program de 6 ore pe zi (în afara serviciului, că de mâncat trebuie să mănânci în tot timpul ăsta), înseamnă 830.000 de zile. Adică aproximativ 2.300 de ani. Prea mult, mai mult decât durata vieţii unui om... Atunci zicem aşa: 23 de ani, 6 ore pe zi (după serviciu), eşti pus să faci o activitate care-ţi consumă de 100 de ori mai multă energie decât mersul la vot. Spartul de pietre la carieră ar fi o variantă. Bon, deci presupunând că ai prefera să iasă A câştigător la alegeri, ai fi dispus să te înhami la cei 23 de ani de muncă silnică pentru a căştiga privilegiul de a-l numi tu, cu mâna ta, preşedinte pe A (fără nicio votare)? Dacă spui că n-ai accepta asta, dar ţi se pare OK să sacrifici 1/2 oră să mergi la vot alături de alţi 10 milioane de concetăţeni, atunci dai dovadă de iraţionalitate (în această problemă). Întrebarea e: şi totuşi, ce-i îndeamnă pe oameni să meargă la vot? Eu cred că răspunsul este „onoare”, „simţ/responsabilitate/datorie civică”. Dar acestea nu sunt imbolduri raţionale. E bine să ai onoare şi simţ civic? Da -- şi de aceea spun „Mergeţi la vot!” (eu însumi sunt un votant model, n-am lipsit de la nicio votare până acum). Dar nu încercaţi să raţionalizaţi asta, pentru că nu merge. E unul din exemplele foarte interesante când raţional ar fi bine să faci X, dar dacă mulţi membri ai comunităţii/populaţiei se lasă în voia unui impuls iraţional şi fac non-X, atunci se obţine un rezultat mai bun (pentru fiecare!) decât dacă toţi ar fi făcut X. E foarte greu de admis şi de înţeles asta, ştiu. Replica imediată este „Păi dacă într-adevăr e mai bine pentru fiecare să facă non-X, atunci rezultă că e raţional să facă non-X!” Şi totuşi nu-i aşa. Exemplul clasic este dilema prizonierului: Doi prizonieri sunt bănuiţi că au săvârşit o infracţiune. Li se face separat o aceeaşi propunere: Dacă unul dintre ei mărturiseşte, denunţându-şi partenerul, atunci scapă nepedepsit şi celălalt primeşte zece ani închisoare. Dacă cei doi decid să nu mărturisească, rămân doar dovezi circumstanţiale şi primesc câte doi ani închisoare. Dacă amândoi mărturisesc, pe fiecare îl aşteaptă o pedeapsă de patru ani. Prizonierii sunt chestionaţi separat şi nu pot comunica între ei. Oricare dintre ei e îndreptăţit să judece astfel: „Dacă celălalt tace, eu am două variante: tac şi iau doi ani, sau mărturisesc şi plec liber; deci în cazul acesta mai bine mărturisesc. Dacă celălalt mărturiseşte, am două variante: tac şi iau zece ani, sau mărturisesc şi iau patru ani; deci în cazul acesta mai bine mărturisesc. Deci indiferent ce-ar face celălalt, pentru mine e mai bine să mărturisesc.” Dacă ambii sunt raţionali şi aplică această judecată, ambii vor mărturisi şi se vor alege fiecare cu câte patru ani închisoare. Şi totuşi, dacă ambii ar neglija judecata şi-ar acţiona contrar raţiunii, tăcând, atunci fiecare ar lua doar doi ani închisoare. Culmea este că dacă eu aflu cumva că partenerul meu e iraţional şi intenţionează să tacă, atunci cel mai raţional lucru pentru mine este să mărturisesc -- astfel voi pleca liber! Rezultatul optim „fiecare câte doi ani” nu se poate atinge decât dacă ambii lasă raţiunea deoparte şi merg pe încredere. Ei bine, cam tot asta se întâmplă şi cu împinsul bolovanului: rezultatul optim se atinge când toţi au „onoare” şi merg pe încredere, împingând sincer -- deşi raţional pentru fiecare ar fi să trişeze. Aproximativ la fel stau lucrurile şi la vot. Mie mi se pare fascinant cum aproximativ toate persoanele cărora le-am arătat că e raţional să lipseşti de la vot au căutat să contrazică asta venind cu tot soiul de „demonstraţii” cum că ar fi raţional să mergi la vot. Bineînţeles, astfel de demonstraţii sunt sortite eşecului, exact cum este sortită eşecului şi orice pretinsă demonstraţie că în dilema prizonierului ar fi raţional să taci (arătaţi-mi prizonierul care susţine asta -- dacă ştiu că are o astfel de „raţiune”, eu, în celula alăturată, voi mărturisi şi voi pleca liber, înfundându-l garantat pentru zece ani în puşcărie!) Interesant este că, de regulă, exact persoanele care de obicei clamează „Raţiunea nu e totul! Nu orice poate fi explicat raţional! Nu mai suiţi raţiunea pe un piedestal, nu vă mai închinaţi la ea! Mai există şi altceva în afară de raţiune!”, exact aceste persoane sunt cel mai greu de convins că mersul la vot nu e justificat raţional. Cel puţin din experienţa mea de până acum... Şi încă mai interesant mi se pare că persoanele foarte raţionale şi analitice descoperă şi admit mult mai uşor că astfel de situaţii nu sunt ghidate de raţiune. (actionmedia, ) a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
|
|
19 Jan 2009, 04:33 PM
Mesaj
#3
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 22.306 Inscris: 8 March 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 2.507 |
E bine să ai onoare şi simţ civic? Da -- şi de aceea spun „Mergeţi la vot!” (eu însumi sunt un votant model, n-am lipsit de la nicio votare până acum). La raspunsul "Da" ai ajuns pe cale rationala? -------------------- |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 25 April 2024 - 02:12 PM |