De Ce Să Mergem La Vot? Optiuni

[Amenhotep]

Să presupunem că sunt doi candidaţi la preşedinţie, A şi B. Şi au loc alegeri.

Dacă-i considerăm pe toţi ceilalţi alegători în afară de mine, ei vor acţiona fiecare într-un anume fel: unii nu se vor duce la vot, alţii se vor duce dar vor introduce buletinul neştampilat în urnă, alţii vor vota cu A, alţi vor vota cu B, alţii vor punele ştampile pe ambii candidaţi şi li se va anula votul... mă rog, toate posibilităţile.

Felul acesta al lor de acţiune este un dat pe care eu nu am cum să-l influenţez (excludem varianta că eu ies pe stradă să fac campanie electorală). În raport cu acest dat, eu pot influenţa rezultatul alegerilor doar dacă se-ntâmplă ca votul restului electoratului să fie balotaj perfect, votul meu venind să încline balanţa într-o parte sau în alta. În toate celealte situaţii, votul meu este inutil.

Exemplu: să presupunem că restul electoratului votează astfel:

4,374,811 voturi pentru A
5,119,672 voturi pentru B
8,297,352 voturi neexprimate
1,025,617 voturi anulate.

Acţiunea mea nu poate decât să adauge o unitate la una din cele patru categorii -- ceea ce nu schimbă rezultatul alegerilor.

Majoritatea covârşitoare a scenariilor practice sunt de acest tip (votul meu nu influenţează rezultatul alegerilor). Scenariile când votul meu influenţează rezultatul (restul electoratului votează balotaj) sunt atât de puţine în raport cu celelalte, încât probabilitatea lor este absolut derizorie (câte cazuri de „balotaj plus unu” au fost în istorie? faţă de câte alegeri organizate?).

În concluzie, de ce-aş pierde timpul să mă duc la vot? În jumătatea aia de oră mă pot odihni, pot citi ceva, pot petrece timp cu familia... sau, cine ştie, dacă sunt taximetrist poate chiar câştig nişte bani.

Dacă eu ţin cu A, atunci ori restul simpatizanţilor lui A îl vor vota şi va ieşi învingător fără ca eu să mă deranjez, ori restul votanţilor lui A sunt prea puţini, deci A va pierde chiar dacă eu fac efortul de a mă duce la vot. În situaţia concretă, reală, rezultă: ori că mă duc, ori că nu mă duc, tot aia e.

Dacă ţin cu B, socoteala decurge similar.

Dacă nu mă interesează cine iese învingător... nu mai trebuie să argumentez.

1. Credeţi că raţionamentul prezentat aici este greşit? Dacă da, puteţi spune ce anume este greşit în el?

2. Aveţi argumente raţionale în favoarea mersului la vot?



a

[Catalin]

Raţionamentul prezentat de mine spune că se va întâmpla ori una, ori alta. Ce atragi tu atenţia se petrece pe calea a doua:

Dacă într-adevăr mulţi simpatizanţi ai lui A "nici ei nu s-ar prezenta la vot si ar invalida varianta <<restul simpatizantilor lui A il vor vota si va iesi invingator>>", atunci va avea loc varianta cealaltă: <<A va pierde chiar dacă eu fac efortul de a mă duce la vot>>.

Ai intrebat care este greseala in rationamentul prezentat de tine. Si eu ti-am spus care cred eu ca este: contine o premisa ascunsa.

Acum ca am stabilit asta, putem face din el un rationament corect. Eu nu atrag atentia ca se intampla calea a doua ci ca se intampla una din situatii, fie a e suficient de mic si A castiga indiferent de votul meu, fie a e suficient de mare si A pierde indiferent de votul meu, fie a e fix la nivelul la care votul meu e decisiv. Insa eu nu stiu daca a este mare, mic sau fix la nivelul la care eu ar trebui sa votez. Daca ai da un algoritm pentru determinarea lui a si b atunci ai putea da un rationament corect pentru a determina daca trebuie sa ma duc la vot sau nu. Cum nu poti sa dai un algoritm pentru determinarea lui a si b (si am sugerat ca ar fi un principiu de incertitudine care te impiedica sa determini acele numere) inseamna ca nu poti sa spui daca nu cumva a este fix la acel nivel la care votul meu sa conteze.

Sigur, ai putea spune ca este improbabil ca a sa fie fix la nivelul la care eu ar trebui sa votez. Si as fi de acord cu tine. Este o probabilitate de ordinul 10^-6 pentru un ordin de marime de milioane de votanti ca in exemplele tale. Si ce demonstreaza asta? demonstreaza ca influenta votului unui om dintr-un milion de oameni are puterea... 1 la un milion! Bun rationament! Trebuie sa nu confundam "extrem de improbabil"-ul cu "imposibilul".

De ce ar fi importante motivele neprezentării la vot? Adică unul care nu se prezintă la vot nu pentru că ar face raţionamentul R, ci din alte motive -- pe ăsta nu-l numeri în procentul a?

Nu. E definitia mea, numar ce vreau eu! Procentul a l-am definit ca fiind acea proportie dintre alegatorii lui A care nu se prezinta DIN CAUZA ca fac rationamentul acesta. Evident ca l-am definit in felul asta pentru a arata ce e in neregula cu rationamentul in forma initiala a ta. L-am definit asa ca sa evit o discutie subsecventa de genul "da, ok, poate sunt unii a dintre votantii lui A care nu se duc la vot. So what? odata ce determin care sunt ei pot reface rationamentul scazand influenta lor" ceea ce, cumva, este linia ta de raspuns (si arata ca nu ai inteles obiectia mea). Eu iti arat o categorie de votanti pe care nu ii poti numara nici macar in principiu. Pentru ca rationamentul in forma scrisa de tine sa functioneze trebuie macar sa poti numara in principiu care sunt votantii reali ai lui A si B. Neputand sa-i numeri nici macar in principiu, nu poti folosi acest calcul:

- 2,397,210 voturi ar fi pentru A, dacă respectivii n-ar face raţionamentul notat de Cătălin cu R
- 2,544,902 voturi ar fi pentru B, dacă respectivii n-ar face raţionamentul notat de Cătălin cu R
- 1,097,311 voturi ar fi pentru A, dacă pe respectivii nu i-ar durea burta în ziua alegerilor
- 1,142,275 voturi ar fi pentru B, dacă pe respectivii nu i-ar durea burta în ziua alegerilor

Acest calcul presupune ca poti determina macar in principiu acele 4 numere si ca ele sunt macar in principiu diferite intre ele cu mai mult de 1. Procentul a asa cum l-am definit eu iti sugereaza ca NU poti determina nici macar in principiu chestia asta.

În momentul în care tu iei decizia să te duci la vot (sau nu), universul se bifurcă şi se despart două universuri paralele care diferă numai şi numai prin acţiunea ta electorală (restul oamenilor rămân cu deciziile neschimbate, că am luat prin ipoteză că tu nu le poţi influenţa deciziile: unii fac raţionamentul R, pe alţii îi doare burta, alţii votează într-un fel, alţii în altul, pe alţii nu-i interesează etc. -- vezi tabelul). În cele două universuri, rezultatul alegerilor este acelaşi. Singura diferenţă este că într-unul din ele tu eşti puţin mai obosit, mai sărac, mai frustrat.

Bun, daca tot imi ridici mingea la fileu in felul asta, iti raspund si eu in aceeasi paradigma: in momentul in care votezi functia de unda colapseaza si universul in care tu ai votat A este foarte diferit de universul in care ai votat B si actiunea ta electorala este entangled cu actiunile celorlalti oameni. Ca atare, ipoteza ta ca tu nu le poti influenta deciziile este, strict vorbind, gresita. La fel de gresita precum e ipoteza ca determinarea spinului unui electron pe axa Ox nu poate influenta spinul de pe axa Oy.

Eşti cosmonaut în misiune, iar modulul tău dă ocol Lunii taman în ziua alegerilor. Ţi se dă dispensă de la Preşedinţie să votezi imediat cum ieşi din spatele Lunii şi legătura radio redevine posibilă, chiar dacă asta va fi cu 48 de ore după închiderea urnelor. Dar tu ştii că în momentul acela toţi ceilalţi concetăţeni ai tăi vor fi votat deja (şi probabil că se vor fi numărat şi voturile).

Dacă exprimarea votului te costă măcar ridicarea din pat, mai are rost s-o faci?

In curand ajungem si la Einstein-Podolski-Rosen. Trebuie doar sa ma pui la o distanta suficient de mare incat lumina de la alegeri sa nu fi ajuns inca.

Si raspunsul este ca situatia nu e cu nimic diferita de situatia initiala. Nu stii, nici macar in principiu, ce s-a intamplat la vot. Nu stii cat au fost a si b. Ca atare, nu poti folosi 4 numere "din burta" si sa spui ca ai facut rationamentul ca e bine sau nu sa mergi la vot.

Dar dacă ascultând staţiile de radioamatori afli rezultatul numărătorii chiar înainte să ţi se ceară votul prin radio? Mai are rost să votezi?

Pai... daca auzi un set de 4 numere care sunt diferite intre ele prin mai mult de 1 atunci, evident, nu mai are rost sa votezi. In momentul asta aflarea rezultatelor prin intermediul radioamatorilor ti-a colapsat functia de unda. Sigur, e posibil sa auzi ca cei doi candidati sunt la egalitate. In cazul asta, votul tau decide intre ei si in mod clar stii ca are sens sa votezi.

Da-mi voie sa iti exemplific mai clar ideea de entanglement intre votanti: sa zicem ca sunteti 2 astronauti pe 2 navete. Si sa zicem ca radioamatorii spun ca A (candidatul tau) a castigat cu 1 vot. Ce faci, te duci sa votezi sau nu? daca nu si celalalt se duce si il voteaza pe B, o sa iasa egalitate, candidatul tau n-o sa castige. Dar daca IL OBSERVI pe celalalt ca NU se duce sa voteze? atunci stii ca nici tu nu e nevoie sa te chinuiesti sa votezi pentru ca A castiga si fara votul tau. Acum poti extinde problema la 1000 de astronauti si rezultatele votului sunt "A e cu 800 de voturi in fata lui B". Si asa mai departe.

Dar dacă ţi se dă o urnă în navă şi ţi se cere să votezi conform orei Pământului, în timp ce eşti în spatele Lunii (filmând tot procesul)?

Acesta este cazul initial. Are sens sa votezi pentru ca nu poti determina, nici macar in principiu, a si b. Implicit, nu poti asocia masuratorii cele 4 numere "din burta".

Acest topic a fost editat de Catalin: 16 Jan 2009, 09:30 PM