De Ce Să Mergem La Vot? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
De Ce Să Mergem La Vot? |
16 Jan 2009, 12:26 PM
Mesaj
#1
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Să presupunem că sunt doi candidaţi la preşedinţie, A şi B. Şi au loc alegeri.
Dacă-i considerăm pe toţi ceilalţi alegători în afară de mine, ei vor acţiona fiecare într-un anume fel: unii nu se vor duce la vot, alţii se vor duce dar vor introduce buletinul neştampilat în urnă, alţii vor vota cu A, alţi vor vota cu B, alţii vor punele ştampile pe ambii candidaţi şi li se va anula votul... mă rog, toate posibilităţile. Felul acesta al lor de acţiune este un dat pe care eu nu am cum să-l influenţez (excludem varianta că eu ies pe stradă să fac campanie electorală). În raport cu acest dat, eu pot influenţa rezultatul alegerilor doar dacă se-ntâmplă ca votul restului electoratului să fie balotaj perfect, votul meu venind să încline balanţa într-o parte sau în alta. În toate celealte situaţii, votul meu este inutil. Exemplu: să presupunem că restul electoratului votează astfel: 4,374,811 voturi pentru A 5,119,672 voturi pentru B 8,297,352 voturi neexprimate 1,025,617 voturi anulate. Acţiunea mea nu poate decât să adauge o unitate la una din cele patru categorii -- ceea ce nu schimbă rezultatul alegerilor. Majoritatea covârşitoare a scenariilor practice sunt de acest tip (votul meu nu influenţează rezultatul alegerilor). Scenariile când votul meu influenţează rezultatul (restul electoratului votează balotaj) sunt atât de puţine în raport cu celelalte, încât probabilitatea lor este absolut derizorie (câte cazuri de „balotaj plus unu” au fost în istorie? faţă de câte alegeri organizate?). În concluzie, de ce-aş pierde timpul să mă duc la vot? În jumătatea aia de oră mă pot odihni, pot citi ceva, pot petrece timp cu familia... sau, cine ştie, dacă sunt taximetrist poate chiar câştig nişte bani. Dacă eu ţin cu A, atunci ori restul simpatizanţilor lui A îl vor vota şi va ieşi învingător fără ca eu să mă deranjez, ori restul votanţilor lui A sunt prea puţini, deci A va pierde chiar dacă eu fac efortul de a mă duce la vot. În situaţia concretă, reală, rezultă: ori că mă duc, ori că nu mă duc, tot aia e. Dacă ţin cu B, socoteala decurge similar. Dacă nu mă interesează cine iese învingător... nu mai trebuie să argumentez. 1. Credeţi că raţionamentul prezentat aici este greşit? Dacă da, puteţi spune ce anume este greşit în el? 2. Aveţi argumente raţionale în favoarea mersului la vot? a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
|
|
16 Jan 2009, 02:20 PM
Mesaj
#2
|
|
Filosof boem Grup: Membri Mesaje: 6.222 Inscris: 10 July 03 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 445 |
QUOTE(Amenhotep) Dacă eu ţin cu A, atunci ori restul simpatizanţilor lui A îl vor vota şi va ieşi învingător fără ca eu să mă deranjez, ori restul votanţilor lui A sunt prea puţini, deci A va pierde chiar dacă eu fac efortul de a mă duce la vot. În situaţia concretă, reală, rezultă: ori că mă duc, ori că nu mă duc, tot aia e. Modul aceste de a gandi este una din cauzele majore ale lipsei prezentei la vot. QUOTE 1. Credeţi că raţionamentul prezentat aici este greşit? Dacă da, puteţi spune ce anume este greşit în el? Da, este gresit. Rationamentul contine o premisa ascunsa: "ceilalti potentiali participanti la vot nu fac acelasi rationament pe care il fac eu". Daca si ceilalti participanti la vot ar face acest rationament, atunci nici ei nu s-ar prezenta la vot si ar invalida premisa explicita din rationamentul meu: "restul simpatizantilor lui A il vor vota si va iesi invingator". Deci, ca sa completam rationamentul, el ar trebui formulat in felul urmator: Rationamentul R: Fie a proportia de sustinatori ai lui A care nu se prezinta pe baza rationamentului R si b proportia de sustinatori ai lui B care nu se prezinta pe baza rationamentului R. Daca eu tin cu A si A are suficienti simpatizanti SI a e suficient de mic, atunci prezenta mea nu conteaza. Daca eu tin cu A si A are prea putini simpatizanti SI b e suficient de mic, atunci prezenta mea nu conteaza. Pe de alta parte, a si b imi sunt necunoscute mie. De fapt cu cat rationamentul R ar fi mai "tare", cu atat a si b ar fi mai mari si, deci, rationamentul R ar fi mai "slab". In concluzie, putem impune o limita asupra tariei rationamentului R, un fel de principiu de incertitudine: capacitatea unui individ de a-si estima influenta votului propriu prin rationamentul R inainte de alegeri este limitata de faptul ca oamenii pot actiona tinand seama de rationamentul R. -------------------- A nation cannot prosper for long when it favors only the prosperous - Obama
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 28 March 2024 - 11:07 PM |