Credeti Ca Angajatul Firmei Este "sluga La Stapan"?! Optiuni

[Clopotel]

Dragii mei,
Am dat acum din intamplare de topicul acesta, si rasfoindu-l, am intalnit afirmatii cum ca a fi angajat intr-o firma este ca si cum ai fi sluga la stapan, si se induce idee ca e o "chestie" buna sa ai musai afacerea ta, ca sa fii tu stapanul si nu sclavul, adica sa stai in picioare si nu in genunchi...

Tin sa va spun ca aceasta conceptie, dupa parerea mea, este o mare greseala, ca sa nu spun prostie, si autoinselare, si o sa-mi argumentez afirmatia:
1. Angajatul nu este sclavul patronului din simplu motiv ca angajatul si cu patronul, de fapt cu firma, are un contract in care pentru munca prestata de angajat, firma ii da niste bani, bani care se negociaza intre parti...
Sclavul nu negociaza nimic cu stapanul, ci doar face ce-i spune stapanul si primeste doar ce stapanul vrea sa-i dea
2. Cand una dintre parti din contractul dintre angajat si firma, doreste incetarea contractului, isi depune intentia in scris, si in termenele prevazute in contract, si e liber de contract
Sclavul nu poate inceta din propria lui vointa legatura cu stapanul sau, ci doar stapanul sau, daca doreste poate scapa de sclav in diverse moduri...
3. Angajatul si cu patronul firmei care il angajeaza, sunt prorii lor stapani, fiecare ia decizia proprie de colaborare intre ei, si fiecare presteaza si castiga dupa cum a dorit la negocierea contractului si dupa calitatea muncii prestate... Lucru logic si firesc..
In mod normal, un angajat bun are intotdeauna profit, si poate chiar sa-si faca propriile investitii... Iti poate construi cladiri, pe care apoi le poate inchiria, poate juca pe Bursa, cumpara actiuni etc.

Sa luam cazul in care cineva este patron de firma (stapan in ochii multora)
4. De fapt, un patron de firma, este si el angajat in propria firma de multe ori (adica sclavul propriei firme ar zice unii), dar mai mult, patronul cu tot cu firma lui, este angajat de alte firme ca sa le presteze diverse servicii, tot cu contract evident... (unii constatand asta ar spune ca iata patronul nu numai ca a devenit sclavul propriei firme, dar mai este si sclavul altora ca iata presteaza pentru toti cu care are contract)

Mai sunt argumente dar mai las si pe altii interesati de subiect...

Mai vreau doar sa fac urmatoarele precizari:
- orice om care a semnat un contract de buna voie si pe care l-a negociat nu poate fi considerat sclav indiferent ce statul are acel om (portar, director, administrator, incarcator descarcator etc), ca pana la urma toti cei care lucreaza ceva sunt angajati de altii si pentru altii... Sunt parti egale in contract...
- salariatul (depinde si de felul muncii sale, dar in general vorbesc)are avantajul ca este preocupat doar de ceea ce face el, o plaja ingusta de activitate sa zic asa, deci un oarecare confort psihologic din toate punctele de vedere...
- tot salariatul mai are avantajul ca dupa ce pleaca de la serviciu se poate detasa complet de acesta, dedicandu-se total familiei sau unor hobbiuri
- cel ce este patron de firma are avantajul ca poate obtine castiguri oricat de mari, prin mijloace ce un angajat nu le are la dispozitie, dar si riscurile sunt pe masura
- tot patronul de care vorbeam, nu prea mai e stapan pe timpul lui, daca chiar vrea sa fie in afacere, asta apropo de ce spun unii ca patronii nu fac nimic decat sa ia banii angajatilor... Asa este oare?!
- patronul este supus unui stres psihologic mult mai mare decat un angajat obisnuit, caci el trebuie sa fie atent si sa prevada situatii si sa ia decizii pe mai multe planuri, care de cele mai multe ori nu au legatura unul cu altul, ca domeniu ma refer...
Mai sunt multe de spus...
Deci cine este sclavul si cine este stapanul, ca eu nu inteleg?!

Acest topic a fost editat de Clopotel: 21 Nov 2008, 08:00 PM

[Clopotel]

Draga Erwin,

P.S. eu cred că trebuiau puse mai multe opţiuni, de exemplu "câteodată"...

Nu stiu la ce ar folosi aceasta optiune in ideea subiectului pe care l-am propus spre dezbatere...
Daca afirmam: "cateodata angajatul firmei este sluga la stapan", inseamna ca acel angajat accepta aceasta situatie, iar firma profita de acest lucru si "cateodata" se transforma in "totdeauna"... Deci e pe varianta cu DA din sondaj...


Draga Freeman,

La cererea lui Clopotel de a argumenta:
Eu am votat da.

Iti multumesc...

Dar sunt foarte surprins de pozitia ta... Chiar foarte foarte surprins, caci eu te stiam un intreprinzator, iar un intreprinzator nu poate avea aceasta pozitie pe care o ai tu...

Consider ca orice angajat e un soi de sclav, oriunde ar fi angajat-asta prin definitie- (la patron, multinationala, guvern, ONG, pe plan local, etc). E un sclav in sensul modern, desigur.
Din punctul meu de vedere cred ca la patron esti cel mai putin scalv.
Ce-i drept si patronul e sclavul afacerii pana la urma.

Cu alte cuvinte, in opinia ta, toata lumea care munceste ceva este sclav?! Fie ca este angajat fie ca este patron, tot sclav este... Asa sa fie oare?!

Bine, haideti sa incercam atunci sa dezvoltam si mai mult ideea, caci nu intamplator am deschis acest topic, vazand "parerile" ce circula printre oameni... Iar de aceste "pareri", ma lovesc si eu de ceva timp, ba incerc sa lupt cu ele din rasputeri...
De aceea voi face o scurta polologhie, care sper sa nu plictiseasca prea mult...

Voi vorbi din exerienta mea de peste 15 ani ca angajat si de cca 9 ani ca angajator dar si ca angajat...
Dupa mine, timpurile capitalismului de tip "exploatarea omului de catre om" au apus demult, si e si ingropat...
Cel putin mie asa imi place sa cred...

Incep prin a spune ca angajatul si angajatorul sunt de fapt intr-o relatie comerciala... Ei semneaza un contract, pe care il inteleg, il negociaza si il accepta in forma finala...
Angajatul vinde munca lui, adica priceperea, timpul si implicarea lui, pe care angajatorul o cumpara...
Eu inteleg ca munca este o marfa, de aceea exista si o piata a muncii. Pe aceasta piata se descurca mai bine cei ce ofera o "marfa" mai buna calitativ la un pret corect. E logic sau nu?
Ca orice piata, si pe piata muncii exista concurenta, exista situatii favorabile si defavorabile, exista uneori si crize. Cine doreste sa intre pe aceasta piata, adica cei care doresc sa-si ofere serviciile, trebuie sa cunoasca toate aceste lucruri si multe altele... Parerea mea...

Acum vorbi din prisma angajatorului, ca sa intelegem mai bine de ce am eu ca angajator nevoie... Probabil ca aceste pareri ale mele, si ale altora vor folosi, in special celor care sunt la inceput de drum... De fapt cu aceasta idee le si dau...
Prin urmare, angajatul pe care il doresc eu in firma mea, trebuie sa aibe doua calitati esentiale de baza: sa gandeasca si sa fie cinstit, iar apoi sa aibe trei calitati esentiale dobandite deja: sa-si cunoasca bine meseria, sa inteleaga ca imi este partener in afacere, si sa inteleaga ca orice aport al lui la dezvoltarea firmei ii va aduce atat avantaje materiale, cat si satisfactii profesionale si sociale, dar nu in ultimul rand stabilitate si siguranta sociala....
Deci, angajatul, care in fapt este partenerul meu de afacere, sa fie interesat direct in afacere, sa inteleaga afacerea, si sa se implice de la sine in ea.
Aceasta presupune o anumita stare interioara psihica a angajatului, anume: sa-i placa ceea ce face si sa faca meseria cu placere si dedicatie...Iar la aceasta contribuie si mediul in care se desfasoara afacerea, iar de crearea acestui mediu propice, este initial raspunzator angajatorul, dupa care, evident, toti cei ce sunt implicati...
O situatie ca aceea descrisa de Jonathan:

Incarcand sa-mi pastrez obiectivismul, trebuie sa remarc ca exista si angajati care ar face multe lucruri peste fisa postului (in cazul in care au semnat asa ceva la angajare), numai ca sa-si pastreze locul de munca.

Nu are ce cauta intr-o afacere in care sunt implicati angajati cu mentalitate de parteneri si nu de sclavi... Pai ce rol are fisa postului? - poate vom vorbi si despre ea...
Daca esti implicat activ in afacere ca angajat, limitarile pot sa fie doar de competenta, nu de vointa... E absurd sa nu faci un lucru necesar, pe care poti sa-l faci, dar nu-l faci doarece zici ca nu ai fost angajat pentru asta, deci nu te intereseaza... Asta da, este mentalitatea unui angajat care crede despre el ca este sclav (dar nu este, ca e din specia aceea care vine la serviciu doar sa aibe de unde pleca, dar cere bani pentru asta), si de care nimeni nu are nevoie... Trebuie redat imediat societatii care l-a produs facandu-i astfel un mare bine...Altfel va ramane traumatizat ca e sclav sfarsind uneori la nebuni...

Nu doresc un angajat sclav... Nu doresc un angajat care se crede sclav... Daca vreau sclavi, e mai ieftin sa-mi iau roboti...
Toti cei ce isi inchipuie ca odata angajati intr-o firma vor deveni sclavii cuiva, pun temelia ratarii lor atat profesional cat si ca om... Devin niste ratati si niste frustrati...
Orice om de afacere adevarat, orice angajator adevarat si constient, nu va urmari sa-ti aduca in firma sclavi sau ratati care se cred sclavi.... Acestia nu vor contribui la dezvoltarea firmei, pentru ca nu se implica constructiv in ea, ci fac doar ce li se spune, asta in cel mai bun caz... Apasat de statutul de sclav, mintea lui e inchisa la orice idee buna pe care ar putea-o aduce ca sa ajute dezvoltarea afacerii...
Mai mult, un astfel de sclav, necesita un paznic de sclavi, cu bici si toate cele, ceea ce duce la cheltuieli, la coruptie, la scandaluri, la tot felul de probleme etc...
Prin urmare, angajatorul adevarat nu doreste in firma lui sclavi, adica oameni ratati atat profesional cat si social si uman...

Desigur astept spre dezbatere si criticile aduce pozitiei mele, inclusiv aceea ca sunt visator si ca asemenea angajati nu exista... Ca sa nu mai pierdem timpul, spun ca exista si i-am si gasit atat eu cat si altii... Dar, mai este nevoie de angajati cu mentalitate de parteneri in afacere si nu de sclavi in afacere...
Parerea mea...

[ilie]

Cu alte cuvinte, in opinia ta, toata lumea care munceste ceva este sclav?! Fie ca este angajat fie ca este patron, tot sclav este... Asa sa fie oare?!

Eu cred ca nu esti sclav doar in situatia in care esti un feuldal (incasezi venituri stand degeaba) sau ai primit o mostenire si o toci usor-usor. Cred ca mai sunt unii prin niste triburi amazoniene care sunt liberi.
In rest esti scalv de la tamplar la sef de stat sau de mare organizatie.

PS. Insa comportamentul meu cand am avut subordonati nu a fost niciodata de mic stapan de sclavi, ci numai colegial si vreo 80% democratic.