Osho- "omul şi Opera" Optiuni

[gypsyhart]

Un topic cu si despre Osho, destinat in primul rand raspândirii mesajului sau. Se pot posta atât texte cât şi materiale video sau foto. În cazul textelor este bine să fie oferită cât mai exact sursa lui (carte, capitol, pag, anul apariţiei, poate şi anul discursului)

[Clopotel]

Draga Gispsyhart, (am quotat si cu italic unele lucruri din mesajul tau)

Daca a crede inseamna a sti, de ce sa folosim doua cuvinte pentru aceeasi realitate? Respectiv "cred" si "stiu"? Care e diferenta?

Nu este absolut nici o diferenta...
Iata:
Tu daca ma intrebi:
- Clopotel tu crezi ca ai doua maini?
Clopotel iti va raspunde:
- Da, CRED.
Si acest "CRED" nu inseamna nicidecum ceea ce-si inchipui Osho, si vad ca si tu, cum ca s-ar indoi Clopotel ca are doua maini, ci din contra, puncteaza ferm ca e sigur ca are doua maini prin acel "CRED"

Daca Clopotel te intreaba pe tine:
- Gypsyhart, tu crezi in iubirea parintilor tai pentru tine?
Vei raspunde :
- Da, CRED! - daca esti SIGUR de asta
sau
- Nu CRED - daca nu esti sigur de asta.

Cand cineva ma intreaba:
- Clopotel, crezi in Dumnezeu?
Ii voi raspunde cu toata hotararea mea:
- Da, CRED
si asta inseamna intotdeauna numai ca sunt sigur de acest lucru, si niciodata indoiala.
De aceea si Iisus spune:Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.
Iar acest lucru nu ar fi posibil daca CREDINTA nu ar fi SIGURANTA si INCREDERE totala in Dumnezeu.

Imi pare rau ca Osho si cu tine v-ati inselat asa de mult in privinta crestinilor. Tu ai sansa indreptarii, Osho din pacate, a plecat in minciuna pe care singur si-a inventat-o.

Osho este interesat de constiinta, iar constiinta nu este echivalenta cu credinta, fie ca iti convine fie ca nu.

Da-mi voie sa te contrazic, caci la modul evident nu ai dreptate. Osho nu este nicidecum interesat de constiinta, cel putin la modul sincer si real. Daca chiar ar fi fost interesat de constiinta, ar fi depus un minim efort in aflarea adevaraului. Ori pe el nu-l intereseaza decat sa toace din gura ceea ce-i trece prin cap, fara sa depuna un minim efort de informare.
Nimeni nu a afirmat ca constiinta este echivalenta cu credinta, asa ca nu stiu de unde ai scos asta.

Credinta de care vorbesti tu poate fi in cel mai bun caz INCREDERE, care este o calitate a inimii.

NU, credinta crestina (Ortodoxa in speta) este modul de traire si de afirmare a inimii. Nu e deloc o vorba mare, ci este chiar ce se aude. Adica omul traieste efectiv acest lucru, si este realitatea adevarata. Nu este vorba de incredere neimplinita aici. Uneori se poate intampla sa fie vorba de inselare, provenita din ispitire, asa cum un microb este in corp, insa pentru aceasta singurul antidot in puterea omului este lupta duhovniceasca.

In cel mai rau caz este un gand, o idee a mintii. Constiinta inseamna a fi, si atat.

Nu, gandurile si ideile mintii nu sunt decat apanajul liber cugetarii, sau in general, al inselarii... Acestea sunt numai la suprafata si nu trebuie lasate sa patrunda mai adanc. Credinta este in mijlocul inimii.

Adevarul nu este o credinta.

Credinta in Adevar, este asumarea intima a Adevarului.
Nu inseamna nicidecum ceea ce credeai tu: a te indoi de Adevar.
Pentru ca repet: credinta nu este apanajul mintii asa cum crede Osho, ci al inimii. Nu este o chestiune intelectuala, filosofica, si nu tine de filosofie, ci tine de trairea si manifestarea trairii efectiv.
De aceea Osho se inseala amarnic, pentru ca el nu poate trece mai departe de cugetarea mintii, el numind "experienta" doar prelucrarea intelectuala a ideilor ce-i trec prin cap, nicidecum a trairilor si miscarilor inimii, desi poate ca nici nu recunoaste acest lucru.

Vezi ce am intrebat mai sus. Sper sa nu ocolesti intrebarea.

Nu stiu la care intrebare te referi efectiv. Sper ca nu am ocolit-o...

Am spus la unul din topicurile de pe "Comunitatea Credintei" ca "a crede" este legat de experienta pe care o ai. Acea experienta este "adevarul" tau. Orice altceva este "minciuna moarta".

Nu neaparat. Exista doua tipuri de experiente, dupa parerea mea: o experienta intelectuala sau filosofica, si o experienta duhovniceasca, ca sa folosesc un termen ortodox. Desi experienta duhovniceasca are si o latura intelectuala, totusi marea masa a ei este experienta inimii, a manifestarilor inimii, uneori chiar total independent de miscarea mintii, sau mai exact, se intampla fara ca mintea sa stie dinainte.
Pentru ca sa nu uitam cel mai important lucru: CREDINTA nu este un act de vointa, in special a mintii, ci de regula se intampla, in urma unui act de dorinta al inimii.
Daca poti intelege aceste aspecte ce le-am spus aici, vei intelege de ce CREDINTA nu este un act de vointa - iar acest aspect este la ani lumina de intelegerea si afirmatiile lui Osho.

A ajunge la adevar, in acest context, inseamna a trai ceva anume. Daca "a crede in ce spune Iisus" nu te conduce la adevar in sens de traire, atunci nu iti este de nici un folos sa crezi.

Dar eu ce am zis?! A crede ce spune Iisus, este o consecinta intelectuala a faptului ca "CREZI" in Iisus, si asta se intampla in inima, nu in minte. De aceea am spus ca nu e un act de vointa, sau intelectual...
Este in legatura cu ceea ce spunea Iisus uneori:"Nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu-l va trage Tatăl"

Adevarul nu este o credinta. Vezi vreo diferenta intre aceste doua afirmatii:
1."Cred ca afara e frumos si soare"
2. "Afara e frumos si soare"?

Eu sunt afara si vad si stiu ca e frumos si soare, si tu ma intrebi:
-Crezi ca afara e frumos si soare?
si eu iti raspund:
- Cred ca afara e frumos si soare.
Ti se pare ca am vreo vaga urma de indoiala cand spun acel CRED? Nicidecum... Dar exemplul asta este pur intelectual.
In ceea ce priveste CREDINTA, nu cercetezi afara, ci inima ta confirma asta, fara ca mintea sa poata contesta in vreun fel, sau poate contesta numai atunci cand este sub inselare, adica este rupta de inima.

Daca spun "eu sunt" sau "iubesc", tu intelegi ca tu nu esti, sau ca nu iubesti? Nu poti sa iesi din logica lui sau/sau?

Nu, asta este constructia ta... Eu nu am nici o legatura cu ea...

Sper sa nu te superi ca iti spun, dar partea cu libercugetarea si "experimentarea din gura" ti se potriveste de minune....

Se prea poate, nu zic nu... Dar acest lucru cu ce te avantajeaza pe tine? Cu nimic... De fapt iti produce un mare dezavantaj, caci traind cu gandul asta, e sa negi apriorii ce spun eu, fara ca sa "rumegi" macar. Cum ar fi sa arunci Adevarul la cos doar pentru ca este afirmat si de un netot ca mine?
Daca tu esti bun, devii cumva rau, pentru ca amaratul de mine spune ca esti bun?

Clopotel, incearca sa intelegi.
Daca eu spun acum "Afara este frumos si soare", si tu desi esti langa mine, nu poti sa vezi, sa simti in nici un fel acest lucru, cum iti dai seama daca e adevarat sau nu ce spun?

Imi dau seama foarte simplu si fara sa vad sau sa simt acest lucru, imi dau seama imediat din cauza ta. Tu esti garantul de adevar al vorbelor tale. De exemplu, dar nu exclusiv, daca tu-mi vei spune mie o minciuna, despre care eu stiu clar ca este minciuna, dupa aceea poti sa te si juri ca afara e frumos si soare, caci eu nu te voi crede.
Daca despre CREDINTA mea, un pacatos ordinar ce sunt, Osho spune nu o minciuna, ci o intreaga multime de minciuni, ce valoare de adevar ar avea vreo vorba de-a lui? Niciuna!

"Adevarul nu poate fi spus" inseamna ca adevarul este o experienta, o traire pe care o ai sau nu o ai.

Fals! Adevarul poate fi spus si exprimat. Cand Osho spune ca Adevarul nu poate fi spus, el incearca doar sa-i insele pe altii, insa el stie foarte bine ca adevarul poate fi spus.

Acum si logic, chiar superficial, vorbind... Daca Osho ar crede in sinea lui sincer ca adevarul nu poate fi spus, atunci nu ar fi scos un singur cuvant pe gura, caci automat acel cuvant, conform credintei lui, ar fi fost o minciuna. O minciuna nu catre el, ci catre cei ca tine, care te uiti in gura lui.

Sunt trairi si trairi, nivele si nivele ale "adevarului". A auzi pe cineva care isi impartaseste trairile si experienta sa prin viata nu te ajuta cu nimic daca nu ai trait tu insuti macar 1% din acele lucruri. Si exact cat ai trait, atata poti sa intelegi. Cuvintele (altcuiva) nu pot sa iti dea experienta, de aceea se spune "adevarul nu poate fi spus".

Acest lucru este fals, si te pot contrazice majoritatea crestinilor cu adevarat traitori.

QUOTE
Apoi daca Osho afirma ca "adevarul nu poate fi spus", ce ne mai miram ca ce spune el nu este adevar ci minciuna? Orice pasare pe limba ei piere, nu-i asa?!

Osho isi impartaseste experienta lui de viata. Se pare ca foarte multi oameni au avut experiente similare, din moment ce a avut si are atatia discipoli.
Modul tau de a "pune anatema" pe tot ce zice Osho, arata nivelul la care esti acum.

Daca Osho afirma ca adevarul nu poate fi spus, iar apoi se apuca sa-si impartaseasca experientele de viata, inseamna evident ca singur recunoaste ca va minte si isi bate joc de voi. Dar la concluzia asta eu, asa cum ti-am aratat, ajunsesem si pe alta cale, anume aceea ca amesteca deliberat multa minciuna, cu putin adevar elementar.
Faptul ca are atatia discipoli nu este o dovada si o garantie ca spune adevarul, ca singur recunoaste ca nu-l spune, ci este o dovada a priceperii lui de inselare, bazata in special pe indolenta si ideile preconcepute ale adepetilor lui. De ex. cati dintre elevii lui cunosc cu adevarat Invataturile Crestine? Nici unul, ca daca le-ar cunoaste, l-ar contrazice pe loc, si evident nu ar mai fi adeptul lui.
Dar majoritatea adeptilor lui au idei preconcepute despre crestini, cum ca sunt dogmatici, cum sa sunt slugi, adica nu sunt liberi etc. pe cand Osho le vinde lor ideea libertatii si a liber cugetarii, stiidn de la inceput ca acestea sunt doar niste iluzii desarte. Face acest lucru bazandu-se tocmai pe indolenta si naivitatea adeptilor lui, vorbind aberatii si minciuni despre crestini si invataturile crestine.
Dovada este ca in majoritatea discutiilor sale face referire la crestini si la invataturile lor distorsionandu-le deliberat. De ce ar face acest lucru, stiind doar ca adeptii lui se adunasera acolo doar sa asculte gandurile izvorate din putul gandirii lui si nu sa le vorbeasca despre cat de rele sunt invataturile crestine, lucru pe care ei oricum il aveau in ideile lor preconcepute? Dar tehnica cu gadilatul orgoliului, desi nu este inventia lui, el o foloseste din plin.

Nu ma deranjeaza. Poate ca asa adevarul va iesi mai usor la iveala.

Sa speram...
De aceea, imi propun sa desfiintez cat mai multe inventii mincinoase ale lui Osho despre crestini, cum ar fi si aceasta:

Creştinii sunt posedaţi. Aceasta este o stare extrem de bolnăvicioasă.

Desi este adevarat ca crestinii sunt posedati de Duhul Sfant, acest lucru nu este nicidecum o stare bolnavicioasa asa cum minte Osho, ci este o stare dumnezeiasca.
16 Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac,
17 Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi în voi va fi!
16 Nu ştiţi, oare, că voi sunteţi templu al lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?
De aceea si spune Osho ca este o stare bolnavicioasa, pentru ca nu vede si nu cunoaste Duhul Sfant, de aceea el nici nu-L primeste.

Am reusit sa citesc cam toate mesajele de aici, dar de comentat le voi comenta pe parcurs, straduindu-ma sa fac acest lucru cat mai pe scurt.