Raspunsuri La Intrebari Ale Lumii De Astazi Optiuni

[Clopotel]

UNUI RUGĂTOR DE CARE ÎŞI BAT JOC TOŢI CASNICII SĂI - Sfantul Nicolae Velimirovici
UNUI TÂNĂR CARE S-A ÎNGRIJORAT PENTRU PRIETENUL SĂU VANITOS - Sfantul Nicolae Velimirovici
FUMATUL ESTE UN PACAT? - Arhimandrit Teofil Paraian
STIINTA CONTESTA UNELE MENTALITATI BISERICESTI? - Arhimandrit Teofil Paraian
UNUI PĂRINTE, DESPRE ZESTREA ADUCĂTOARE DE NENOROC
DESPRE JURĂMÂNTUL CĂLCAT
UNUI BĂCAN, DESPRE MĂSURA DREAPTĂ




Acest topic a fost editat de Clopotel: 15 Jun 2008, 06:31 PM

[Clopotel]

- Consideraţi că ştiinţa contestă unele mentalităţi bisericeşti?

- Dragă, dacă se întâmplă aşa ceva, în cazul acesta încurcăturile care sunt le face sau omul religios care n-are cunoştinţe ştiinţifice, sau omul de ştiinţă care n-are cunoştinţe religioase. Credinţa şi ştiinţa sunt două lucruri care trebuie să meargă împreună, dar obiectul lor este cu totul diferit. Credinţa nu face ştiinţă, face conştiinţă, iar ştiinţa nu face conştiinţă, ci face ştiinţă în legătură cu legile lui Dumnezeu, în folosul oamenilor. Prin urmare, obiectivul fiind diferit, nu se poate pune problema unei convergenţe totale. Şi, mai ales fiindcă ştiinţa este la măsura omului, iar credinţa este din darul Domnului, nu poate fi vorba de o comparaţie.
Acuma, sigur că unii oameni de ştiinţă, de exemplu, explică existenţa lumii într-un fel, excluzând, să zicem, partea lui Dumnezeu în creaţia lumii; în cazul acesta, ei contrazic religia.
Religia vorbeşte despre existenţa lui Dumnezeu şi despre creaţia lui Dumnezeu, şi în felul acesta contrazice ştiinţa.
Noi ne bazăm pe ceea ce ne spune credinţa noastră şi credem în existenţa lumii prin Dumnezeu, şi-atunci n-avem de ce să cerem sprijinul ştiinţei ca să fim siguri de ceea ce ne spune credinţa. Ne bazăm pe argumentele credinţei, pe ceea ce ne spune credinţa. Dacă am căuta sprijin în afirmaţiile ştiinţei, ar însemna că punem ştiinţa mai presus de credinţă sau pe picior de egalitate cu credinţa. Important este ca fiecare să ştie ce urmăreşte.
Sigur că un om de ştiinţă poate să-L descopere şi pe Dumnezeu, din minunăţiile lui Dumnezeu. De exemplu, psalmistul, care era un om al credinţei, spunea, privind la natură: „Cât de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut" (Ps. 103, 25); iar un om de ştiinţă, care ştie mai mult decât ştia psalmistul sau decât ştim noi despre natură - de exemplu structura unui grăunte de polen, care, deşi e atât de mic încât nu se vede cu ochiul liber, totuşi are o structură a lui -, îl poate vedea în grăuntele de polen pe Dumnezeu (pe Creator) mai bine decât îl vedem noi, care nu ştim structura lui, să zicem. Sau structura atomului: oamenii de ştiinţă, care ştiu structura atomului mai mult decât noi, pot vedea minunăţiile lui Dumnezeu în structura atomului mai mult decât noi. Aşa încât credinţa poate să-1 sprijine pe omul de ştiinţă, iar omul de ştiinţă poate să se sprijine pe rezultatele ştiinţei în vederea înmulţirii credinţei.
Se spune despre Pasteur că a fost un om foarte credincios şi că cineva ar fi zis către el: cum tu, care eşti aşa învăţat, eşti credincios ca un ţăran breton? (în regiunea Bretania din Franţa se socoteau că sunt cei mai buni credincioşi.)
Si el a raspuns: Da, sunt om invatat si sunt credincios ca un breton, dar, dac-as fi mai invatat, as fi credincios ca o bretona - stiindu-se ca femeile participa la viata religioasa mai mult decat barbatii.
Arhimandrit Teofil Paraian