Prefata Intarziata, [Jurnalul Linicai] |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Daca doriti si dumneavoastra un Jurnal, trimiteti un mesaj in acest sens in cadrul topicului Detalii Forum.
Nou: Autorul unui jurnal are dreptul de a decide ca un mesaj scris in cadrul Jurnalului sau de catre altcineva sa fie sters. Daca doriti acest lucru, trimiteti-mi un PM cu adresa mesajului in cauza si acesta va fi sters (bineinteles, atat timp cat nu se exagereaza).
Prefata Intarziata, [Jurnalul Linicai] |
12 May 2008, 04:32 PM
Mesaj
#1
|
|
Gazda Hanului Grup: Admin Mesaje: 8.578 Inscris: 22 February 03 Din: Hanu Ancutei Forumist Nr.: 1 |
Scrieri, ganduri, amintiri din viata Linicai veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.
Lectura placuta! -------------------- |
|
|
27 Sep 2009, 10:59 PM
Mesaj
#2
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 640 Inscris: 6 August 04 Forumist Nr.: 4.202 |
Da, da, da! Multumesc amandurora!
Azi a fost o super zi! Si mai este inca. De ce scriu in Prefata... "Cand scrii un jurnal pe care te-ai hotarat sa-l faci public si crezi ca el nu va interesa pe nimeni, ai senzatia clara ca scrii, de fapt, doar pentru tine. Si chiar asa e. Iti face bine sa-ti vezi si material gandurile. E ca si cand te parasesc si intra in alta realitate. E ca si cand eliberezi niste pasari din cusca, si ele isi iau zborul. Pe cine vor intalni in drumul lor? Nu mai e treaba ta. Vor intalni pe cine trebuie sa intalneasca... Dar sentimentul de a le elibera e ca si cum ai trage o gura de aer curat si tare. Ii face bine omului sa gandeasca si sa scrie." Oana Pellea, Jurnal 2003-2009, cu o prefata de Ioana Parvulescu... "Un jurnal care face bine". Stateam in catedrala astazi, pe scaunul pe care cine stie cine a mai stat... Si, in timp ce soprana canta cantecul de la impartasanie, vitraliile dovedeau ca seara se lasa... incet, incet, incet... O alta provocare, printr-o alta zi de care te vei bucura sau ... nu. Dar, precedata de pauza... de tacere... de rabdare... de recunostinta... de meditatie... de a te intalni pe tine cu tine... de a lasa sa ti se perinde ideile si visele, si indraznelile si neputintele, si slabiciunile, si fricile... de a lasa sa fii linistit, dupa ce o zi intreaga ai trait intens. Da. Doar trairea intensa ma face sa simt dulceata odihnei. Si in 5 minute probabil voi visa, lasand acest vals minunat al pianistului din ocean sa se piarda... sa ma piarda... Intinde-mi bratele, strange-ma langa tine, lasa-ma sa stau linistita intre bratele acestea ce tanjesc sa ma cunoasca in cele mai mici detalii... frumoase prin insasi ochii inchisi care invita doar ...simtul tactil?... sa cante, sa danseze, sa traiasca... sa adoarma cu zambetul intr-o mangaiere calda, alene de alintata... blanda si rabdatoare... Da, nu ma indoiesc ca vei ramane cu mine intocmai ... pianistului ce canta din ce in ce mai frumos... mai molipsitor... pe furtuna... transformand muzica in masculinul de la furtuna pentru a o potoli in favoarea... valurilor molcome... hi, hi. |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 14 May 2024 - 05:22 PM |