Fiul Valului 3 - Caricatura Infama, Caricatura Infama Optiuni

[ben_gal]

Caricatura Infama

de Ben_Gal

2007-07-17 | |



După cum am mai spus, am plecat de mult din România, dar dulcele grai moldovenesc mă însoţeşte mereu.
Deşi astăzi nu în limba asta visez noaptea, deşi nu în româneşte îmi fac eu socotelile de piaţă, totuşi atunci cînd mă aflu în anturaj românesc mă simt ca peştele în apă.
Nu întotdeauna şi nu cu toţi românii.
Şi aşa se face că ieşind la pensie şi avînd destule pe capul meu, îmi fac totuşi timp să mai scriu în româneşte.
Acum vreo doi trei ani am început să corespondez la un oarecare Forum românesc.
Mi-a placut acolo căci am întălnit oameni care îşi îndreaptă gîndirea spre subiecte la care mă gîndesc şi eu.
Cu timpul numărul mesajelor mele a crescut, dar proprietarul Forumului nu era mulţumit de mine..
Respectivul era de părere că prea mă ocup de problema evreiască.
Şi eu care credeam că abordez chestiuni la ordinea zilei, fie că despre trecut vorbeam, fie de problemele actuale ale Israelului.
Pe forumul acesta, împărţit în subiecte, există şi unul în care posteaza toţi aceia care au de spus ceva despre problema evreiască. Am înţeles eu bine că “şeful” nu mă vrea şi chiar mă pregătisem să plec, cînd dintr-o data jmecherul trînteşte o caricatură “pulsatorie”. Steaua mea dragă, steaua Regelui David, scutul poporului evreu e luată în derîdere şi în mod periodic se transformă în zvastică.
Îi scriu io şefului că aşa ceva nu se face, dar el rămîne insensibil şi neîduplecat.
“Asta”, zice, “ca pedeapsă pentru că ai scris că Saddam, ca şi Hitler, Stalin, sau Ben Laden, sunt/erau nişte animale cărora li se cuvine pedeapsa cea mai mare posibilă”
“Domule”, mai spune şeful, “ fiecare om are drept la o judecată imparţială, că doar nu este cîine”.
“Bineinţeles că are drept, doar nu ne vom face dreptate singuri”, scriu eu, gîndindu-mă şi la atentatul nereuşit împotriva lui Hitler.
Dar nimic nu ajută. Caricatura aceea tronează acolo unde şi era şi apelurile altor forumişti către proprietar de a o da gios, mai mult îl întărîtă şi el tot împarte la pedepse şi avertismente.
Am fost curios să ştiu cine e omul.
Presa romănească e plină de articole despre el. Pro şi contra.
E apreciat pentru vasta lui cultură, pentru uşurinţa de exprimare, pentru maleabilitatea vorbirii împresărată cu citate din clasici, dar credeam că mai erau şi alte păreri şi le-am căutat.
Le-am căutat pentru că felul în care mă folosise pentru a posta caricatura aceea demult pregătită probabil, îmi dezvăluiau un “analfabet moral”.
Şi am găsit…
Era mai rău decît crezusem.
Venit din familie evreiasca cultă, omul rămăsese orfan la vîrstă relativ tînără.
Intern la şcoala militară fura din puşculiţele colegilor săraci. La puşcărie a predat deţinuţilor lecţii de Limbă Româna fiind eliberat mai devreme pentru comportare bună.
Ieşit din puşcărie se puse cu burta pe carte şi îşi completă studiile liceale şi mai tîrziu îşi dădu doctoratul în doar un an ”Cum Laude” şi sunt şi astăzi profesori universitari care cred că ceva nu e în regulă aici.
Personal cred că ar fi fost în stare să facă şi două doctorate dacă voia, dar omul era grăbit să-şi făruiască o trambulină către viaţa politică.
Şi şi-a făcut-o. Senator. Şi ce găseşte omul de făcut în astă funcţie înaltă? Vreo lege care să aducă o pîine pe masa săracului? Nu. O listă despre cum trebuie să folosim limba română scrie şi-i obţine legiferarea.
O lege imposibilă şi inaplicabilă nepăstrată şi nerespectata nici măcar de Senator.
Dar viaţa politica nu-i prieşte. El simte că nu capătă atenţia şi respectul datorat lui. Şi aşa se tot vehiculeaza el din partid în partid pînă ajunge în cel mai rău posibil, care după o unică cadenţă, nici nu-i dă măcar satisfacţia de a mai fi Senator.
OK, nu-i nimic căci omul mai e şi asistent universitar întru cunoaşterea limbii şi are el micile lui satisfacţii cu studente ocazionale care doresc note mai bune.
Mai are şi Forumul lui în care participă, cel puţin la început, oameni de valoare.
Problemă e că acest fost hoţ, fost evreu, fost actor într-un film pornografic, fost Senator, se adresează forumiştilor cu expresii ca: “ minciună neruşinată", “grosolănie inacceptabila”, “murdării infame”, etc..
Şi ce fac forumiştii. Unii ca mine, ripostează şi sunt pedepsiţi, alţii, plictisiţi şi scîrbiţi pleacă pe alte meleaguri şi, infine, alţii, se supun şi devin nişte păpuşi de paie.
Şi ce mă ţine pe mine acolo?
Caricatura aceea. O vreau ştearsă şi încerc să mobilizez forumişti în indeplinirea dorinţei mele.
Sunt tot dat afară de proprietar şi reapar sub alte nume fără a ascunde că sunt acelaşi forumist.
În mod paradoxal mai supravieţuiesc acolo cîteva luni, împroşcat tot timpul de veninul şefului care îmi tot şterge mesajele şi la un moment dat, atunci cînd declar direct că singurul meu ţel e de a aduce la ştergerea caricaturii, sunt pus definitiv pe linie moartă.
Scrisori şi apeluri către politicieni români, jurnalişti, oameni de litere, ziare, rămîn fără ecou şi asta e.
Caricatura e acolo ca dovadă incriminatorie a ceeace este acest om şi a indolenţei celor cărora le-am scris...