Zgârcenia, psihologie şi patologie Optiuni

[exergy33]

[exergy33]

Aici ar fi multe de discutat. Mai intii ca nu s-a precizat faptul daca trebuie sa consideram zgircenia ca ceva dobindit prin nastere, un fel de boala inscrisa in codul genetic (asa cum crede Sorin , daca nu ma insel), sau consideram ca ea este 'invatata', sau chiar 'asimilata' in mediul unde traieste persoana (pe pozitia asta s-ar situa Serenity si Veritas, daca nu gresesc ). Sau poate ca este o combinatie nefericita intre acestea doua?

Personal nu cred ca lipsurile din copilarie pot transforma un copil normal intr-un adult zgircit. Il pot transforma intr-un om mai putin cheltuitor, dar asta e cu totul altceva.

In al doilea rind , cred ca ati observat ca nimeni nu a definit zgircenia, avaritia..se confunda ea cu egoismul?
Eu cred ca nu. Un egoist cheltuie totul pentru sine si putin il intereseaza de ceilalti, insa o persoana zgircita stringe totul, fara sa cheltuie mai nimic ... probabil din frica ca s-ar putea sa vina zile negre. Nici bogatii nu fac exceptie de la regula.

Ma gindeam ca zgircenia ar putea fi interpretata si altfel. De exemplu un altruist se simte bine atunci cind poate ajuta pe cineva, cind il scoate din necaz, cind ofera ajutor material ... la capatul opus se situeaza egoistul, care simte placerea de a stringe si de a cheltui pentru sine, neezitind sa-si rasfete propria persoana.
Zgircitul este incapabil sa simta placerea de a darui, de a face o surpriza, de a cheltui... indiferent pe ce ... mincare, haine, mobilier, calatorii, bijuterii, obiecte de arta sau cele de stricta necesitate.

... oamenii zgirciti sunt foarte putin sociabili. Aceasta e caracteristica lor complementara.