Rolul Orgoliului în Acceptarea Unor Idei |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Rolul Orgoliului în Acceptarea Unor Idei |
14 May 2007, 12:40 PM
Mesaj
#1
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Am dat recent peste un filmuleț (și apoi, cercetând, și peste alte materiale) care ridică niște serioase semne de întrebare vizavi de problematica încălzirii globale. Mai precis, este contestată ideea că emisiile de CO2 datorate omului au o influență cât de cât importantă asupra încălzirii climei.
Problema în sine este una științifică, dar vreau să discutăm aici un fenomen mai general: este posibil ca o idee falsă să fie atât de "apetisantă" încât să declanșeze acceptare masivă din partea oamenilor, în ciuda falsității ei? Care-s mecanismele care fac așa ceva posibil? Eu cred că la baza acestor idei stă o "gâdilare" a orgoliului uman. Adică, atunci când o teză conține în ea (explicit sau implicit) ideea că "Oooo, omule, ce măreț ești! Ce important ești! Ce puternic ești! Ce special ești! Ce rol deosebit ai, ce consecințe formidabile au acțiunile tale! Ești cel-mai-cel, ca tine nu s-a mai vazut! Ai grijă ce faci cu puterile tale, că sunt extraordinare!", atunci această componentă favorizează puternic acceptarea necritică a respectivei teze de către oameni. Bineînțeles, ajută mult dacă lauda nu este directă, ci deghizată -- și cea mai eficientă deghizare împrumută haine etice: "Fii atent, ai o mare responsabilitate, nu toți/toate sunt așa de grozave ca tine. Ai datoria morală să veghezi asupra lucrurilor mai nevolnice, care nu se pot ajuta singure -- de exemplu clima, sau ecosistemul, sau viața pe Pământ, sau însuși Pământul. Ai grijă că tu ești puternic/inteligent/grozav/special/nemaivăzut și poți influența Universul acesta în moduri la care nici nu te gândești. Fii milos și grijuliu cu cele becisnice, fii responsabil!" Apelul "Fii responsabil!" îmi pare o excelentă cale de a ambala o laudă nerușinată și deci de a forța acceptarea unei idei. Nu spun neapărat că treaba cu încălzirea globală este o astfel de idee falsă îmbrăcată într-o laudă goală, ci spun doar că atunci când sesizăm pe undeva ascunsă componenta laudativă într-o teză, trebuie să fim cât se poate de sceptici și să nu lăsăm orgoliul să ne mâne orb înspre acceptarea tezei. Bine-ar fi să ne dezvoltăm un fel de simț special, ca un semnal de alarmă care zice "Beep-beep! Atenție, ideea asta are ascunsă o laudă în ea! Fii circumspect, analizează bine de tot adevărul ei, nu te baza doar pe 'feeling', 'intuiție' sau 'evidență'!" A, și încă ceva: când o laudă sensibilizează orgoliul și acesta te împinge să accepți ceva, e foarte greu să-ți dai seama post factum. Ideea "M-am lăsat prostit, ăia s-au jucat cu orgoliul meu și eu am picat în plasă ca fraieru'..." e atât de deranjantă, atât de supărătoare pentru chiar orgoliul cu pricina, încât mintea va fi dispusă să facă orice exhibiție numai să nu recunoască așa ceva (față de sine). În cazurile de contaminare cu "idei laudative", e mult mai ușor să previi decât să vindeci... Ce părere aveți? Mai știe cineva exemple de idei/teze ca acestea descrise de mine aici? a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
|
|
16 May 2007, 10:58 PM
Mesaj
#2
|
|||
Ex-Merlina Grup: Membri Mesaje: 3.045 Inscris: 2 December 05 Din: Iasi Forumist Nr.: 7.384 |
Eu cred ca-ti arde de joaca de ai facut asa asociere... ciudata(ma refer la cea dintre orgoliu si responsabilitati). Eu zic asa: Intr-o societate ideala( ), cel investit cu putere ar trebui sa manifeste nemijlocit o serie de responsabilitati. Nu la fel stau lucrurile in societatea noastra, reala, unde puterea foloseste de multe ori la transferarea responsabilitatilor pe umerii catorva "acari Paun", care, bietii, numai mandri nu sunt de "onorurile" facute(asta cand nu merge treaba, pentru ca atunci cand merge, oricum nu sunt ei cei care primesc laudele). Ca sa nu mai lungesc mult vorba, eu zic ca potrivit este sa se asocieze orgoliul cu puterea/functia, iar responsabilitatea cu discernamantul, atentia.. Deci am vrut sa spun ca desi puterea ar trebui sa se asocieze cu responsabilitatea, natura umana are de fapt tendinta de a se folosi de putere pentru a scapa de responsabilitate. ... Dupa logica folosita de tine, cred ca pacientul doctorului Ciomu ar fi fost foarte fericit daca acesta si-ar fi pastrat "orgoliul de a fi responsabil" in timpul operatiei la care l-a supus. In cazul asta, "orgoliul de a fi responsabil" este binevenit si in problemele de ecologie. Acest topic a fost editat de Merlina: 16 May 2007, 11:15 PM -------------------- |
||
|
|||
Versiune Text-Only | Data este acum: 12 May 2024 - 05:11 AM |