Religia Budista |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Religia Budista |
19 Jun 2003, 03:41 PM
Mesaj
#1
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.234 Inscris: 11 March 03 Forumist Nr.: 63 |
Va propun sa discutam pe acest topic cateva teme care tin de religia budista, in special de latura practica:
1. Cultul budist (ritualuri religioase, procesiuni etc.) 2. Iconografia si arhitectura budista 3. Practica budista (rugaciuni, ofrande, asceza etc.) Acest topic a fost editat de Figaro: 19 Jun 2003, 04:25 PM -------------------- Vreti sa vedeti ceva funny? Tastati alinalinuta in Yahoo.
|
|
|
19 Jun 2003, 03:57 PM
Mesaj
#2
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.234 Inscris: 11 March 03 Forumist Nr.: 63 |
Iata cateva practici religoase budiste, cred eu interesante:
-------------------- Vreti sa vedeti ceva funny? Tastati alinalinuta in Yahoo.
|
||
|
|||
19 Jun 2003, 04:03 PM
Mesaj
#3
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.234 Inscris: 11 March 03 Forumist Nr.: 63 |
-------------------- Vreti sa vedeti ceva funny? Tastati alinalinuta in Yahoo.
|
||
|
|||
Promo Contextual |
19 Jun 2003, 04:03 PM
Mesaj
#
|
ContextuALL |
|
|
|
19 Jun 2003, 04:07 PM
Mesaj
#4
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.234 Inscris: 11 March 03 Forumist Nr.: 63 |
Acest topic a fost editat de Figaro: 19 Jun 2003, 04:08 PM -------------------- Vreti sa vedeti ceva funny? Tastati alinalinuta in Yahoo.
|
||
|
|||
19 Jun 2003, 04:16 PM
Mesaj
#5
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.234 Inscris: 11 March 03 Forumist Nr.: 63 |
-------------------- Vreti sa vedeti ceva funny? Tastati alinalinuta in Yahoo.
|
||
|
|||
13 Jul 2003, 09:50 PM
Mesaj
#6
|
|||
Dregator Grup: Membri Mesaje: 669 Inscris: 13 July 03 Din: Romania, Galatz -anul 6003 Forumist Nr.: 455 |
Din cunostiintele mele, inainte de a discuta efectiv de Budism ca una dintre cele mai mari religii ale lumii, trebuie actualizata istoria formarii sale, si anume prin mentionarea celor doua curente religioase <<mazdeismul Avestei>> si <<mazdeismul Zoroastric>>, ca puncte de start a discutiei. Despre profetul mazdeismului Zoroastric nu apar referiri specifice, ceea ce este un lucru destul de neobisnuit, iar lucrurile stiute despre intoleranta dogmatica a credintei zoroastrice fac din ea o doctrina destul de putin adaptata, pe cat se pare, la necesitatile unui imperiu foarte pestrit si a carui coeziune a fost destul de relativa, cel putin pana in timpul lui Darius. O religie naturista, mai apropiata de vechea si marea religie a Asiei Mici, prezenta, sub raport politic, inconveniente mult mai putin sensibile. <<Zoroastrismul>> difera de marile religii care l-au precedat in Iran, printr-un numar important de trasaturi esentiale. El nu cuprinde elemente naturiste decat in stadiul de relicve incorporate, probabil, destul de tarziu in cartea sfanta, sub influenta “afilierii” partiale a magilor la noua doctrina. Urcarea pe tron a dinastiei persane sasanide (224 d.Hr.) inaugureaza o noua perioada pentru zoroastrism, care ramane religie de stat, constituindu-se canonul scrierilor zoroastrice. Zoroastrismul oficial nu va mai suferi de acum nici o alterare substantiala pana la aparitia Islamului. Zeul nou Allah si profetul sau Mohammed apar pe scena politico-sociala si religioasa a istoriei, dupa un tumult de guverne nereusite si experimente politice in detrimentul religiei zoroastrice. Zoroastristii care au mai supravietuit, transforma, treptat, religia lor reformata in <<Budism>>. Insa nu toata religia imbraca forma budismului, o parte transformandu-se in <<Brahmanism>>. Daca Budismul ignora, in principiu, casta, Brahmanismul se fondeaza pe casta. Primul il exclude, asadar, in mod necesar, pe al doilea. Dar oare Gautama Buddha sau Iluminatul, fondatorul noii doctrine, era un hindu autentic? Aici au existat multe dispute si tin sa-l mentionez pe Patapievici prin aceea ca, intr-adevar, discutia poate ca nu e inchisa inca, fiindca numele de familie al Iluminatului – Sakya -, deviat din Saka, era un nume prin care hindusii si iranienii desemnau, de obicei, popoarele scitice. Desi nascuta in India, practicata si tinuta la loc de onoare de catre popor si de catre marii regi, aceasta religie nu a putut rezista la actiunea indelungata, surda si tenace a elementelor brahmanice a caror proeminenta ea o ruina. Astfel, spre deosebire de Ceylon, de Nepal, de Jawa, de China, de Tibet sau chiar de Japonia, India ii uitase la capatul a cateva secole pe Buddha si budismul, pana intr-atat incat a avut nevoie de stiinta occidentala pentru a-si aduce aminte, pentru a revela, pe propriul ei sol, marturiile budiste care mai exista inca. Practic, singurii budisti practicanti nu au ramas din partea Orientului, ci din partea Asiei. Tragic, dar adevarat. Pare, totusi, dificil de admis ca o religie cu adevarat indigena ar fi putut disparea cu totul de pe un teritoriu. Ramasitele pagane din occident arata, dupa cum se stie, o persistenta destul de durabila. In orice caz, este absolut sigur ca, atunci cand budismul se innoieste, in jurul anilor de inceput ai erei crestine, inlocuind doctrina actiunii cu aceea a contemplarii pioase, faptul are loc sub influenta incontestabila a Iranului, cea apostolica antica a Iranului. Odata trecuti in uitare, budistii autentici cat si conceptiile lor, odata primind botezul modernitatii cat si pe cel al erei crestine, nu vor persista mai putin nici sub misticismul, musulman in aparenta, al kufitilor. Unul din invatatii lor, Bestami, va spune: “Cand oamenii isi inchipuie ca-l adora pe D-zeu, atunci D-zeu se adora, de fapt, pe El insusi.” Una dintre doctrinele centrale ale kufismului va fi aceea ca lumea, rezultat al vointei divine pentru a disparea in ea, fiindca scopul unei existente pioase nu ar putea, deci, fi decat absortia de catre D-zeu. Astfel se incheie un capitol destul de tulburat de apele destinului pentru o religie veche, dar in straie noi, noul fiind reinsertia in mediul sau prin occidentalizare sustinuta in mod voit atat de budistii reformati cat si cei dornici de a mai pastra din exotismul Budismului de alta data. Sa scutim, asadar, de abuzul falsitatii si artificialitatii Istoria Antica, domeniu linistit al “celor care si-au croit drum cei dintai” (Herodot), ca macar prin vorbele noastre al celor interesati de deluviana cultura budista, respectiv hindu/indiana, sa aibe parte si generatiile de dupa noi. In fond, vorba rostita zboara, pe cand cea scrisa ramane. --------- AVE! --------- Acest topic a fost editat de Copernic: 13 Jul 2003, 09:51 PM -------------------- Citeste Regulamentul Hanului!
Sprijiniti emanciparea Femeii! <Iubirea este singurul act rational. Las-o sa intre in tine.> .'.Animus In Consulendo Liber.'. .'.Deus Meumque Jus.'. |
||
|
|||
16 Dec 2003, 01:23 PM
Mesaj
#7
|
|
Musteriu Grup: Musterii Mesaje: 2 Inscris: 14 December 03 Forumist Nr.: 1.482 |
As vrea sa discutam pe aceasta tema! Unde o putem face? (sunt nou )
|
|
|
16 Dec 2003, 02:02 PM
Mesaj
#8
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.894 Inscris: 7 December 03 Forumist Nr.: 1.410 |
Bun venit la Han, Sabin !
Chiar aici putem discuta. Dupa cum vezi, tema a fost propusa de mult, dar in afara de Figaro (care a propus-o) si de Copernic nu a mai interesat pe nimeni. Eu nu stiam de existenta acestui Topic, pentru ca si eu sunt relativ nou. Asupra buddhismului, cea mai interesanta prezentare (din punctul meu de vedere) mi s-a parut asta: http://www.ship.edu/%7Ecgboeree/buddhaintro.html si in special aceasta incercare de schitare a unei psihoterapii pornind de la Buddhism. http://www.ship.edu/~cgboeree/buddhapsych.html Daca apar aici idei interesante, e posibil sa mai intervin. Deocamdata, daca ai ceva de spus, spune. Sedere placuta, calfa -------------------- ... incertitude in certitude ... independence in dependence ... insight in sight ...
|
|
|
16 Dec 2003, 04:28 PM
Mesaj
#9
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 650 Inscris: 4 November 03 Forumist Nr.: 1.128 |
Daca e sa se discute aici despre budism ar trebui sa se implice cineva care chiar are cunostinte asupra problemei.
Pe de o parte Figaro a prezentat o serie de aspecte ca pe curiozitati, din sectiunea "stiati ca..." (desigur, lucru bun pentru cultura noastra generala, dar nu un start pentru o discutie). Pe de alta parte Copernic enunta aici o teorie extraordinara prin faptul ca e complet personala si complet nefondata (sincer, Copernic, as vrea sa cunosc sursele tale de documentare). Putem face paralele oricum ne taie capul si intre orice lucruri, dar singura legatura dintre budism si zoroastrism e ca au fost fundamentate de populatii indoeuropene, ariene, cu un substrat cultural comun (au trait in acelasi spatiu inainte de separarea lor in timpul marilor migratii, din mileniile 3-2 BC). Budismul nu se trage din Zoroastrism si nu a aparut ca urmare a prigonirii zoroastristilor de catre Islam. Zoroastristii "care au mai supravietuit", ca sa folosesc vorba lui Copernic, traiesc inca in Iran si in India si isi desfasoara cultul aproximativ ca acum 2000 de ani. Cei carese afla acum in India s-au refugiat intr-adevar din Persia prin perioada cuceririi arabe, traiesc inca in numar mare in Punjab, Gujarat si alte zone si se cheama "parsi". Acest topic a fost editat de carpatic: 16 Dec 2003, 04:30 PM |
|
|
16 Dec 2003, 04:39 PM
Mesaj
#10
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.894 Inscris: 7 December 03 Forumist Nr.: 1.410 |
Corect carpatic ! (" Daca e sa se discute aici despre budism ar trebui sa se implice cineva care chiar are cunostinte asupra problemei. ")
Figaro a facut inceputul, Copernic a spus si el ceva in stilul lui, eu am spus ce linkuri am pe tema buddhismului. Dar m-am limitat la asta. Raman insa interesat de thread, tocmai in ideea ca poate cineva mai in tema se va implica vazand acest topic. Tooate bune, calfa -------------------- ... incertitude in certitude ... independence in dependence ... insight in sight ...
|
|
|
11 Feb 2004, 09:01 PM
Mesaj
#11
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.238 Inscris: 3 January 04 Din: Romania Forumist Nr.: 1.683 |
Domnul Ovidiu Bufnila a facut trimitere catre a vedea un "dar" de-al dumnealui. Am ramas profund impresionat, insa am descoperit si alte topice, precum cel de fata. Domnul Carpatic afirma ca ar trebui sa discute doar cei care cunosc, iar dl. Calfa ii intareste afirmatia. Nimic mai adevarat. Insa cele afirmate de dl. Copernic se afla structurate, alaturi de multe alte idei, intr-o teza de succes ce a fost prezentata in cadrul unui simpozion sustinut la Paris, simpozion ce a putut fi onorat pe baza unei burse castigate de persoana la care fac trimitere. Asadar, nu consider ca trebuie sa se afiseze "vorbe in deriva" doar de amorul artei de a scrie. Putina atentie si mai multe argumente, daca se poate si reale. Mai departe nu comentez deoarece as uza importanta celor afirmate. F.'. -------------------- NON NOBIS DOMINE, NON NOBIS, SED NOMINI TUO DA GLORIAM!
PATRONATUL ROMAN GALATI - federatie patronala galateana membra Consiliul de Dialog Economic si Social (Prefectura Galati) |
||
|
|||
24 Feb 2004, 01:33 PM
Mesaj
#12
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.656 Inscris: 6 March 03 Forumist Nr.: 21 |
Acum ce vreti si voi? Avea omu' un material despre zoroastrism si n-avea unde sa-l posteze. Asa ca a inventat ideea ca budismul s-ar trage din zoroastrism. |
||
|
|||
27 Feb 2004, 12:55 PM
Mesaj
#13
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 650 Inscris: 4 November 03 Forumist Nr.: 1.128 |
Minerval, nu te-am inteles dar poate vei avea bunavointa sa ma lamuresti, sustinand eventual afirmatiile prietenului tau Copernic. Orice adunatura de idei se poate constitui intr-o "teza" prezentabila la vreun simpozion, asta nu inseamna insa a priori ca respectiva teza ar avea vreo valoare. Structurarea unor idei bogate in elemente noi pentru un auditor ignorant in ce priveste subiectul discutat poate da impresia eruditiei, dar o analiza de bun simt a oricarei persoane care stie ceva istorie demonteaza usor toate aceste teorii personale. Eram sincer curios sa cunosc sursele de inspiratie ale teoriei lui Copernic, pentru ca daca nu e o preluare ad literam atunci e un sincretism uluitor de idei rastalmacite.
Iranienii (arya) si indienii sunt inruditi indeaproape ca rasa, sanscrita si persana avestica sunt relativ asemanatoare si extrem de probabil credintele religioase din timpul marilor migratii indoeuropene erau daca nu identice cel putin intr-un anumit grad similare. Dar de-aici incolo lucrurile au evoluat diferit, spre mazdeism - zurvanism (si urmatoarele miscari spirituale, cum ar fi maniheismul si ulterior mithraismul - de altfel e fascinanta si plina de invataminte studierea miscarilor spirituale din podisul iranian in antichitate) la persi , pe de alta parte spre brahmanism (sau "hinduism" intr-un sens mai larg) si apoi budhism la indieni. Budhismul s-a raspandit si in spatiul cultural iranian, in Afghanistan (cultura Ghandara - ne amintim de fostii colosi de la Bamyan ) dar o data cu venirea Islamului a disparut complet de acolo. Zoroastrismul nu a disparut in Iran. Partea cu "kufitii" e uluitoare in teoria lui Copernic. O regretabila confuzie, probabil intre orasul Kufa (Irakul de azi, oras important pt istoria timpurie a Islamului) si ordinul generic Sufi (Sufieh), al sufitilor (si el compus la randul lui din multe ordine). Sufitii intrepreteaza intr-adevar Islamul intr-un mod deosebit si oarecum "neortodox" si il inbogatesc cu o viziune complexa asupra lumii, a vietii si a lui Dumnezeu care e mult mai evoluata ca viziunea desprinsa strict din Quran si Hadith. Bistami a fost un sufit de seama, cu o viziune personala care a facut valuri in epoca (secolul 9). El afirma cu toata convingerea, in timpul transei, ca "e Dumnezeu si beat de Dumnezeu". Sufismul insa, oricat ar fi de interesant, nu numai ca nu se aseamana ideatic cu budhismul , dar in anumite privinte i se opune cu tarie. Inainte de a ma lua mai mult cu vorba, inchei cum am inceput : Minerval, nu pricep ce vrei sa sustii. |
|
|
27 Feb 2004, 03:32 PM
Mesaj
#14
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.656 Inscris: 6 March 03 Forumist Nr.: 21 |
Mai bine zis "alter ego-ul" ! |
||
|
|||
1 Apr 2004, 03:43 AM
Mesaj
#15
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.238 Inscris: 3 January 04 Din: Romania Forumist Nr.: 1.683 |
Domnule carpatic, ca sa incheiem acest capitol absurd de confruntari inutile va propun sa prezentati unui istoric materialul in cauza, pentru a demistifica orice aparente ori informatii contradictorii, asta in cazul in care ar exista dezinformare proferata in materialul prezentat pe topic. Fireste, este de preferat un istoric cu un doctorat in domeniul istoriei la care se face referire in material. Va multumesc pentru intelegere.
F.'. -------------------- NON NOBIS DOMINE, NON NOBIS, SED NOMINI TUO DA GLORIAM!
PATRONATUL ROMAN GALATI - federatie patronala galateana membra Consiliul de Dialog Economic si Social (Prefectura Galati) |
|
|
1 Apr 2004, 09:43 AM
Mesaj
#16
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 650 Inscris: 4 November 03 Forumist Nr.: 1.128 |
O observatie de data asta on-topic, dar legata si de "confruntarile" de mai sus.
O data cu patrunderea musulmanilor in nordul Indiei s-au raspandit si confreriile sufite. Chiar si astazi unele din cele mai importante miscari sufite se afla in India. Unele dintre acestea au fost influentate substantial de budism, si au transmis intr-o oarecare masura aceste influente sufitilor din valea Indusului si chiar Persia. Legaturi asadar intre sufism si budhism exista, intr-o oarecare masura, totusi periferica si in general punctuala, nu se pune problema unei transmutatii, sufitii raman islamici. Cat despre istorici, Minerval, nu inteleg ce crezi tu ca ar putea ei "demistifica". Cunosc oameni care au terminat facultatea de istorie fara sa stie istorie, iar doctoratul nu e o garantie apriorica a cunostintelor. Nu imi fac deloc probleme ca s-ar "dezinforma" in posturile acestui topic, rolul nostru nu e sa explicam in detaliu problemele, cine vrea sa cunoasca nu are decat sa citeasca niste lucrari de specialitate. |
|
|
3 Jun 2004, 05:01 PM
Mesaj
#17
|
|
Forumista Poeta Grup: Membri Mesaje: 6.500 Inscris: 20 April 04 Forumist Nr.: 3.171 |
Si Japonezii sund majoritar budisti. Ceea ce surprinde insa, in prezent multi se reorienteaza in credinta, trecand la budism. In general tarile cu o clima calda, mediteaza cu ochii mijiti, ca Budha ...
-------------------- Traieste ca si cum ai muri maine.
Invata ca si cum ai trai vesnic. Indira Gandhi |
|
|
6 Jan 2005, 08:29 PM
Mesaj
#18
|
|
Vornic Grup: Membri Mesaje: 326 Inscris: 4 January 05 Forumist Nr.: 5.362 |
Ce m-a atras cel mai mult la Buddhism, nu isi gaseste locul intr-o descriere generala a acestuia, oricat de inaltatoare ar fi.
Dincolo de institutionalizarea buddhismului ca si a crestinismului dealtfel, exista o latura cu totul si cu totul aparte. Pentru a patrunde in aceasta "zona" este imperios necesar sa lasi la intrare toate ideile preconcepute si mai ales trebuie sa renunti la acea parte a personalitatii tale care are tendinta sa se umfle cel mai usor in diverse situatii. Cand am intalnit pentru prima data Invatatura asupra caracterului trecator al lucrurilor si asupra atentiei mereu treze, am inteles ca s-a facut o schimbare de nivel. Nu este de ajuns sa citesti despre asa ceva - mai ales ca este greu sa gasesti scrise astfel de invataturi (dar nu imposibil) - totusi este important cum iei contact. Am sa va dau cateva mici exemple in ceea ce priveste esenta adevaratelor invataturilor buddhiste. Dezvoltarea atentiei cuprinde concentrarea asupra mortii si a semnelor ei, asupra vietii care se apropie de sfarsit si asupra despartirii. Atentia concentrata asupra mortii este gandul (permanent) ca nu voi ramane multa vreme in aceasta lume, ci va trebui sa plec catre o alta viata. Atentia concentrata asupra semnelor mortii este gandul (permanent) ca viata se scurge, respiratia se opreste, corpul devine un cadavru si constiinta trebuie sa plece din el. Atentia concentrata asupra vietii care se apropie de sfarsit este gandul (permanent) ca un an tocmai a trecut, iar luna in curs trece si ea: ca de ieri si pana azi a mai trecut o zi: cu fiecare clipa viata este tot mai scurta. Atentia concentrata asupra despartirii este gandul (permanent) ca prietenii mei actuali, averea si corpul, tot ceea ce iubesc atat de mult, nu vor mai fi cu mine, ci, curand, ii voi parasi. Este indoielnic ca vei auzi, sau ca vei vedea pe cineva, pe pamant, sau in ceruri, care nascut nu va muri. Marii intelepti desi aveau puteri magice si o cunoastere supranormala, fiind capabili sa mearga in ceruri, n-au putut gasi un loc unde sa nu existe moarte. Prieteni, viata trece repede asemenea apei dintr-o cascada involburata: Daca nu intelegeti aceasta, va veti lasa amagiti de obiectele simturilor! Unii mor inca in uter, altii in momentul nasterii sau cand umbla de-abusilea, ori cand au inceput sa mearga. Unii apuca sa imbatraneasca, iar altii mor tineri. Dar cand vine timpul toti se sting. Oricat de mult aduni, pleci, ca un om dezbracat de haine si cu mainile goale. In clipa mortii, proprii copii nu-ti sunt adapost; nici tatal, nici mama, nici prietenii nu te pot salva. Acest corp obtinut cu mari dificultati si sustinut prin hrana si haine, nu te va insoti. Il vor manca pasarile si cainii, sau va fi ars pe un rug incins, va fi aruncat in apa, sau ascuns intr-un mormant in pamant. Cum nu este sigur ce va veni mai repede, ziua de maine sau lumea de apoi, fara a nazui la ziua de maine, pregateste-te pentru lumea de apoi! De aici in colo Buddhismul ofera o Cale Luminoasa si Clara - din pacate cuvintele devin din ce in ce mai sarace, iar transeferul de Realizare Spirituala se produce in tacere, asa cum emana parfumul de la o floare! -------------------- We are like monkeys who dwell in the forest and shit on the very branches from which we hang
|
|
|
10 Jan 2005, 09:49 AM
Mesaj
#19
|
|
ex-bogho Grup: Membri Mesaje: 637 Inscris: 21 October 04 Forumist Nr.: 4.717 |
pt. cei interesati de buddhism, detalii despre buddhism in general si Buddhismul Jodo Shinshu gasiti aici: www.shinbuddhism.ro
Acest topic a fost editat de bogho: 10 Jan 2005, 09:49 AM |
|
|
11 Jan 2005, 12:36 AM
Mesaj
#20
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.656 Inscris: 6 March 03 Forumist Nr.: 21 |
Ce cauta subiectul asta aici?
Parca locul cu credintele religioase e in alta parte, existand un subforum special pt asa ceva. |
|
|
11 Jan 2005, 09:13 AM
Mesaj
#21
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.894 Inscris: 7 December 03 Forumist Nr.: 1.410 |
De acord cu observatia ta, gio19ro. Poate il muta cineva ...
-------------------- ... incertitude in certitude ... independence in dependence ... insight in sight ...
|
|
|
11 Jan 2005, 10:12 AM
Mesaj
#22
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.656 Inscris: 6 March 03 Forumist Nr.: 21 |
Poate o sa-l mute, poate nu.
Intrebarea ce se pune: de ce cel care a deschis topicul nu l-a deschis direct unde ar fi trebuit? Ar fi pangarit subforumul unde se dezbate "dreapta credinta"? Ar fi facut concurenta neloiala? Ar fi deturnat atentia de la subiectele ce deja se discutau acolo in acel moment? Bineinteles ca prima intrebare e una retorica, eu unul neasteptand raspuns. |
|
|
11 Jan 2005, 10:26 AM
Mesaj
#23
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 650 Inscris: 4 November 03 Forumist Nr.: 1.128 |
gio, intrebarea ta nu e retorica.
Sunt convins ca Figaro a deschis topicul la "Biblioteca..." cu buna stiinta si respectand manifestul subforumului. Topicul acesta nu a fost initial menit sa suscite la dezbatere aprinsa si discutii in contradictoriu, ci sa fie o prezentare a religiei budiste. De altfel discutia dintre mine si Copernic/Minerval a fost doar un intermezzo care nu respecta intentia si specificul "Bibliotecii". Sa incercam asadar sa mentinem intentia de Prezentare, dezbaterile care s-ar naste potential aici intr-adevar ar trebui mutate, topicul insa isi are locul aici. |
|
|
12 Jan 2005, 02:52 PM
Mesaj
#24
|
|
Vornic Grup: Membri Mesaje: 326 Inscris: 4 January 05 Forumist Nr.: 5.362 |
O scurta prefata de ordin sentimental la DHAMMAPADA
Imaginează-ţi că Buddha ar fi în acest moment pe pământ, undeva în India, iar tu ai lua parte la un pelerinaj pentru a fi favorizat de învăţătura Lui. Probabil că ai sosi undeva într-un sătuc precum Sarnath, unde s-a zvonit că Buddha provăduieşte zilnic în Parcul Căprioarei, unei adunări de călugări. Când ai ajunge acolo, cineva ţi-ar spune: "Ai ajuns prea târziu. Învăţătorul a plecat în nord către munţi." Şi aşa ai pleca mai departe, călătorind o vreme într-o căruţă, sau cel mai adesea pe jos, zi după zi, săptămână după săptămână... dintr-un sat în altul, întrebând pe fiecare unde s-ar putea afla Stăpânul Buddha. "Da, a fost aici, dar acum o săptămână. A plecat direct spre est." "Da, a fost şi aici, dar cu cinci zile în urmă, a plecat către un sătuc din nord." Un cuvânt de aici, un semn de dincolo... şi uite aşa eşti tot mai aproape. Emoţionat la gândul marii întâlniri, totul devine pentru tine de o importanţă capitală, dar şi un sentiment greu de suportat. Cu cât te apropii mai mult, cu atât vezi mai clar lumina din ochii şi de pe chipurile tuturor celor pe care îi întâlneşti, binecuvântaţi fiind de Buddha. Fiecare ar vrea să-ţi împărtăşească din experienţa trăită, să-ţi povestească despre El, Sublimul, despre cum se mişca, ce spunea, cum zâmbea! Cu cât te apropii mai mult, observi cum orice bucurie păleşte în comparaţie cu bucuria întâlnirii Sublimului! Nu mai ai decât un singur gând. Chiar şi nevoia de a te hrăni sau odihni dispare în faţa nerăbdării de aţi împlini ţelul. Şi în sfârşit mergi pe urma unei cărări unde întâlneşti câteva păstoriţe ce-ţi spun: "Da, Sublimul se află sus pe acel deal." Te îmbăiezi rapid şi apoi, cu micul tău dar în mâini, porneşti în grabă să urci costişa, împiedicându-te în pietre şi tufişuri... dar nu-ţi faci griji pentru eventualele răni, ţelul tău, dorinţa ta cea mai aprigă este să-L întâlneşti pe Sfânt. Peisajul capătă în jurul tău o strălucire aparte, corpul îţi tremură, respiraţia devine tot mai agitată. Şi acolo, sub un copac stă Buddha, de o seninătate perfectă. Te închini larg (dundapranam) de trei ori, înaintea Lui ... apoi Îi oferi daruri în schimbul Învăţăturii. Cu un uşor semn din cap, Buddha te îndeamnă să te aşezi în faţa Lui. Ai fost acceptat! Niciodată înainte nu ai simţit o asemenea pace. Stând lângă Buddha eşti în afara timpului şi spaţiului. Trăieşti doar clipa... briza răcoroasă îţi atinge obrazul, un câine latră în depărtare. Este ca şi cum întreaga lume s-ar fi oprit. După un timp Înţeleptul începe să vorbească: Noi suntem ceea ce gândim. Tot ceea ce suntem, răsare odată cu gândurile noastre. Prin gândurile noastre noi creăm lumea. El continuă să spună alte câteva cuvinte. Fiecare cuvânt îţi arde în suflet, pentru că ele sunt cheia către eliberare. După o perioadă de tăcere, Buddha îţi face semn că poţi să pleci. Iarăşi te înclini adânc, apoi îţi urmezi calea. Preţioasele cuvinte, atât de râvnite, au fost obţinute. Chiar mai mult de atât... neţărmuirea, simplitatea, compasiunea, pacea! Aici, ai în faţă cuvintele Lui Buddha. Citeşte-le cu grijă, propoziţie cu propoziţie. Lasă-le să-ţi hrănească sufletul! Îţi doresc să ai un corp, o inimă şi o minte pură pentru a le putea "auzi"! Dhammapada Acest topic a fost editat de Maharajah: 12 Jan 2005, 02:53 PM -------------------- We are like monkeys who dwell in the forest and shit on the very branches from which we hang
|
|
|
12 Jan 2005, 05:20 PM
Mesaj
#25
|
|||
Filosof boem Grup: Membri Mesaje: 6.222 Inscris: 10 July 03 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 445 |
De fapt, din cate imi amintesc eu, chiar la Universul Credintei l-a deschis. De acolo a fost mutat, nu stiu de cine... s-ar putea sa ma insel, nu mai tin minte exact. -------------------- A nation cannot prosper for long when it favors only the prosperous - Obama
|
||
|
|||
12 Jan 2005, 05:56 PM
Mesaj
#26
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.656 Inscris: 6 March 03 Forumist Nr.: 21 |
Eu din cate imi amintesc, la deschis la Filosofie si de acolo a fost mutat aici.
|
|
|
12 Jan 2005, 07:58 PM
Mesaj
#27
|
|
Filosof boem Grup: Membri Mesaje: 6.222 Inscris: 10 July 03 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 445 |
Ok, se poate...
-------------------- A nation cannot prosper for long when it favors only the prosperous - Obama
|
|
|
13 Jan 2005, 02:50 AM
Mesaj
#28
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.267 Inscris: 1 February 04 Forumist Nr.: 2.054 |
Maharaj, am citit ceva din cuvintele lui Budha si mi se par pline de intelepciune. N-am citit tot , dar intentionez sa o fac.
Ceea ce ma frapeaza la prima vedere e cat adevar exista in ele care poate fi aplicat in viata , atata timp cat ai o latura spirituala.Ceea ce ma intereseaza insa e daca acopera toare aspectele vietii. E foarte adevarat ca suntem ce gandim. Sa presupunem ca cineva reuseste sa fie o persoana foarte spirituala in sensul ca urmeza ce e scris de Budha. Cum resuseste sa digere tot ce se intampla in jurul lor si care nu corespunde cu ceea ce e el/ea? N-as vrea sa ajung la concluzia ca e necesar sa devii sihastru ca sa traiesti dupa principiile lui Budha. As vrea sa poata fi aplicate la oamenii de rand , cu familie, cu servici, cu copii ...Ce-ar fi sa le citesc eu bine cuvintele lui inainte de a filozofa? -------------------- |
|
|
13 Jan 2005, 10:14 AM
Mesaj
#29
|
|||
Vornic Grup: Membri Mesaje: 326 Inscris: 4 January 05 Forumist Nr.: 5.362 |
Este foarte important de inteles, ca, si in Invatatura Buddhista exista indrumari pentru toate categoriile de cautatori ai adevarului. De exemplu unui om simplu de la tara, nu poti sa-i vorbesti cu termeni din Prajnaparamita (o selectie de invataturi destul de esoterice). Deasemenea, praful de pusca se aprinde mult mai repede decat o gramada de carbuni umezi. Dar cel mai important de retinut, este ca adevarata Invatatura se asimileaza dincolo de cuvinte. Un Adevarat Maesteru (sau Duhovnic in Crestinism), pe langa Ceea ce te invata prin viu grai, iti transmite si la un alt nivel Intelegerea, Cunoasterea profund spirituala. In ceea ce priveste sihastria, personal am reusit sa intalnesc un Intelept Adevarat, care mi-a spus ca drumul catre Dumnezeu incepe de aici, din orasul acesta onest si murdar in care m-am nascut, din valtoarea lumii. Daca vrei sa te retragi in munti sau paduri, fara sa fii pregatit, (tot el imi spunea) ai mari sanse sa te manance ursul. In numele cui vrei sa sihastresti, (ma intreba), in nume propriu sau in numele lui Dumnezeu? Si daca, in numele Lui Dumnezeu, prin ce semne ti-a aratat El asta? N-as vrea sa ma avant in discutii prea intime, ceea ce pot sa-ti spun este ca Buddhismul ofera intr-adevar o Cale Vie, Luminoasa si Clara, o solutie care acopera toate aspectele vietii. De fapt apropierea sincera, curata de Divinitate ofera negresit aceasta solutie, indiferent ce cale urmezi. Acest topic a fost editat de Maharajah: 13 Jan 2005, 07:49 PM -------------------- We are like monkeys who dwell in the forest and shit on the very branches from which we hang
|
||
|
|||
2 Feb 2005, 09:13 PM
Mesaj
#30
|
|
Vornic Grup: Membri Mesaje: 326 Inscris: 4 January 05 Forumist Nr.: 5.362 |
Urmatoarea afirmatie a lui Buddha situeaza buddhismul departe de ceea ce se numeste religie: "Acum sa nu credeti cuvintelor mele, doar pentru ca un Buddha vi le-a spus, dar analizati-le bine. Fiti lumina in voi insiva."
Astfel de afirmatii arata abordarea practica a buddhismului, care e facut pentru viata reala. Cand oamenii l-au intrebat pe Buddha de ce si ce anume invata, el a raspuns: "Invat pentru ca voi si toate fiintele cautati fericirea si incercati sa evitati suferinta. Eu invat pe oameni "felul in care sunt lucrurile". -------------------- We are like monkeys who dwell in the forest and shit on the very branches from which we hang
|
|
|
8 Feb 2005, 04:17 PM
Mesaj
#31
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.849 Inscris: 30 March 04 Din: Timisoara Forumist Nr.: 2.824 |
Maharajah, iti multumesc mult pentru link. Am ramas uimit de cuvintele simple ale lui Buddha si de faptul ca totusi acum aprox. 2500 de ani s-a gasit cineva care sa scoata asa ceva din el. Textele sunt atat de pline de semnificatie si adevar incat mi-am pus unul in semnatura. Impresionant! Intr-adevar budismul este departe de ceea ce se numeste religie iar Buddha a fost cu adevarat un iluminat. -------------------- Suntem ceea ce gândim. (Buddha)
|
||
|
|||
8 Feb 2005, 08:19 PM
Mesaj
#32
|
|
Vornic Grup: Membri Mesaje: 326 Inscris: 4 January 05 Forumist Nr.: 5.362 |
Te inteleg Zorro, acelasi sentiment l-am trait si eu si multi altii care au luat intr-un fel sau altul legatura cu Invatatura Buddhista. Sa stii ca orice invatatura spirituala autentica avea o forta si o semnificatie aparte inainte de a deveni institutionalizata transformandu-se in religie. Nu mai vorbesc de importanta covarsitoare de a fi contemporan cu unul din Marii Invatatori ai omenirii. Nici nu poate fi descris in cuvinte un astfel de eveniment si nici efectul exceptional pe care il avea asupra fiintei.
Vestea buna este ca Buddha a fost si va fi mereu alaturi de cel ce se straduieste cu sinceritate sa inteleaga ce se intampla cu el si in jurul lui, sa iasa din visul lumii. Acest topic a fost editat de Maharajah: 8 Feb 2005, 08:24 PM -------------------- We are like monkeys who dwell in the forest and shit on the very branches from which we hang
|
|
|
9 Feb 2005, 10:08 AM
Mesaj
#33
|
|||
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.894 Inscris: 7 December 03 Forumist Nr.: 1.410 |
Pentru toti cei interesati, exista si un subiect intitulat Psihologia Buddhista (Principii, metode, directii) in cadrul subforumului Dezbaterile Hanului > Psihologie - Omul, Minte si Suflet. Vorbeam acolo despre "“Psihologia Buddhista”, o posibila sinteza a traditiilor orientale si a psihologiei stiintifice occidentale." Candva voi reveni acolo cu noi informatii. Se poate spune ca domeniul "acopera toare aspectele vietii". Cat despre "latura spirituala", orice om o are. Mai mult sau mai putin dezvoltata. Acest topic a fost editat de calfa: 9 Feb 2005, 10:10 AM -------------------- ... incertitude in certitude ... independence in dependence ... insight in sight ...
|
||
|
|||
9 Feb 2005, 12:20 PM
Mesaj
#34
|
|
Musteriu Grup: Musterii Mesaje: 4 Inscris: 19 December 04 Forumist Nr.: 5.245 |
Cu o traditie veche de peste doua milenii, cu forme diverse, potrivit tarilor in care s-a dezvoltat si deseori greu accesibil pentru occidentali, buddismul nu poate fi separat de mediul in care a aparut: India secolelor 6 si 5 î.H. Buddismul are peste 370 milioane de adepti si a fost fondat de Siddharta Gautama, cunoscut si sub numele de Sakyamuni (numele de clan) sau Buddha, care nu este un nume, ci un titlu, insemnând Cel iluminat. Buddha nu a pretins niciodata ca ar fi Dumnezeu, si nici n-a fost privit ca atare de buddisti. El a fost o fiinta omeneasca care a atins un nivel ridicat de cunoastere, intelegând viata cât mai adanc posibil. In pofida zelului unor naratori ulteriori, care a transformat biografia lui Buddha intr-o adevarata legenda, mai este inca posibila reconstituirea marilor etape ale vietii celui care, dupa 547 de existenta anterioare, animale si umane, in care s-a dedicat practicarii virtutilor si acumularii unor fapte meritorii, hotaraste sa se manifeste pentru ultima data, mânat de compasiune fata de fapturile aflate in suferinta pe tarâmul Indiei. Nascut print, intr-un mic regat nepalez, Terai, in sânul unei familii bogate, copilul, care se pare ca manifestate calitati iesite din comun, primeste numele personal de Siddharta. Tineretea lui a fost cea obisnuita pentru un tânar nobil din epoca sa: viata indestulata, studii, casatorie. In jurul vârstei de 30 de ani, când, se spune, urma sa devina tata, descopera prin intermediul a patru intâlniri, mai intâi suferintele care-i apasa pe oameni: batrânetea, boala, moartea, apoi o cale spre speranta unei eliberari, prin imaginea senina a unui calugar care traieste in sihastrie. Dezgustat de existenta sa de placeri desarte, el alege sihastria si dupa multi ani de cautari felurite, opteaza pentru Calea de mijloc, care il va face sa inteleaga lucrurile asa cum sunt: iluzorii, trecatoare si sa descopere o metoda ce poate elibera definitiv fiinta de patimi, de iluzii aducatoare de suferinta. Aceasta este Desteptarea si din acest moment merita pe deplin titulatura de Buddha (Cel iluminat), din radacina sanscrita Budh (a se destepta, a se ilumina). Rezistând ispitei de a accede imediat la o eliberare personala egoista, Buddha se hotaraste sa raspândeasca invatatura sa. Timp de 40 ani, va calatori prin Valea Gangelui, explicându-si doctrina, apelând din când in când la amintirile din vietile sale anterioare, adunând in jurul lui calugari si adepti laici, acceptând chiar, spre sfârsitul vietii, la insistentele discipolului sau Ananda, intrarea in comunitate si a calugaritelor. Ajuns la o vârsta avansata si considerându-si misiunea implinita, el dispare pentru totdeauna, inaltându-se in Parinirvana. Imediat dupa moarte, relicvele sale vor fi vehement disputate, apoi impartite intre mai multe regate. Buddismul s-a stins in India acum 1000 de ani (desi, a renascut recent). S-a extins la sud, in Sri Lanka si sud-estul Asiei, unde o forma a buddismului continua sa infloreasca, si la nord, in Tibet, China, Mongolia si Japonia. Forme ale buddismului mai sunt practicate in aceste tari, desi in ultimul secol au suferit mari modificari, efecte ale comunismului. De asemenea, in ultimul secol, buddismul a ajuns si in Vest, unde sute de mii de oameni au devenit adepti. Spiritul liber de a cerceta, de a intreba este o trasatura importanta a buddismului. Buddha insusi a incurajat oamenii sa cerceteze ei insisi adevarul invataturilor sale, inainte de a le accepta. Buddha nu a vrut niciodata ca oamenii sa practice invataturile sale din credinta oarba sau din superstitie. Oamenii ar trebui sa puna in aplicare numai ceea ce cred ei ca le este benefic fizic si psihic. Deoarece buddismul respecta dreptul omului de a cerceta si de a alege singur, este o religie toleranta fata de celelalte religii, invatând oamenii sa traisca in armonie unii cu altii, indiferent de rasa sau religie. Buddismul recunoaste toate fiintele ca fiind egale, predica iubirea universala, bunatatea si compasiunea nu numai fata de semeni, ci si fata de toate creaturile, care impreuna cu oamenii impart acelasi mediu. Daca oamenii doresc sa traiasca fericiti in lumea aceasta, ei trebuie sa aiba grija si sa contribuie la bunastarea celorlalte fiinte. Buddismul vede viata ca un proces de schimbare continuua, iar scopul celor ce practica aceasta religie este sa profite de acest fapt. Asta inseamna ca, in opinia lor, omul se poate schimba in bine, factorul decisiv in aceasta schimbare il detine mintea omeneasca, iar buddismul a dezvoltat multe metode de antrenare a mintii. Foarte importanta este meditatia, care este o cale de inducere a unor stari pozitive, caracterizate de calm, concentrare, constienta si emotii, cum ar fi prietenia. Buddismul ne invata ca prin meditatie si printr-un comportament moral, se poate atinge Nirvana, o stare de iluminare, de desteptare, desi inainte de a ajunge aici, omul este subiectul mai multor vieti, unele dintre ele bune, altele rele, depinzând de karma fiecaruia. Karma este definita ca actiunea intentionata, altfel spus, fiecare gest, vorba sau fapta facute constient si intentionat. Karma inseamna intentie buna sau rea. Conform pricipiului cauza-efect, karma dintr-o viata anterioara determina natura vietii prezente.
La baza invataturii lui Buddha stau cele patru adevaruri sfinte: 1. Viata este suferinta; 2. Setea de placere este originea suferintei; 3. Durerea poate fi vindecata prin domolirea acestei sete, prin anihilarea totala a dorintei; 4. Pentru a indeparta dorinta, trebuie urmat drumul cu opt ramuri, denumit Nobila Carare Octupla, care inseamna: intelegere dreapta, gândire dreapta, cuvânt drept, fapta dreapta, mijloace de existenta drepte, efort drept, concentrare dreapta. Cele cinci percepte sunt: 1. Sa nu omori. 2. Sa nu furi. 3. Sa nu minti. 4. Sa nu fi imoral. 5. Sa nu consumi droguri sau bauturi alcoolice. Buddha este un mântuitor, in sensul ca arata o cale, dar fiecare ramâne liber s-o urmeze sau nu. Linia de conduita este propusa, nu impusa, si drumul este lung si solitar. Cele patru adevaruri constituie mostenirea inestimabila lasata de Buddha, si niciodata, de-a lungul istoriei sale, indiferent de imbogatirile si transformarile sale, buddismul nu va lepada nici cea mai mica parte din aceasta invatatura initiala. Buddismul a venit ca o religie noua, ceruta de sufletul popular, care nu putea concepe religia austera si rece, fara temple si zei, de pura contemplare filozofica, care era brahmanismul. Întemeietorul acestei religii, care numara peste 150 de milioane de credinciosi, este înteleptul Buddha (nume de nastere: Siddharta), din familia princiara Sakya. Ducând o viata plina de placeri în cadrul familiei, a ajuns prin meditatie un întelept (Buddha), dupa ce, parasind familia, deveni calugar muni, de aici si denumirea de Sakyamuni, sub care mai e cunoscut. Întelepciunea descoperita de el era ca, pentru a domina viata, trebuie sa stii sa te eliberezi de ea, tinzând catre nirvana. Deci, în fond, acelasi principiu ca si brahmanismul. Deosebirea, care a si asigurat succesul buddismului, e ca, desi nici el nu învata masele despre zei, adeptii lui Buddha l-au facut pe el semizeu si i-au instituit un cult. Acesta i-a asigurat succesul, fata de rigiditatea abstracta a brahmanismului, desi Buddha însusi propaga aceleasi invataminte: agnosticismul religios, eliberarea de viata, metempsihoza dupa moarte si trecerea în nirvana. Prin organizarea pe care si-a dat-o, dar mai ales prin admirabilele ordine calugaresti pe care le-a organizat, buddismul a izbutit sa se raspândeasca foarte rapid, mai ales în afara granitelor Indiei: China, Tibet, Japonia, înlocuind peste tot aproape complet brahmanismul anterior. În India, buddismul, desi a prins, s-a amestecat în c*rând cu alte religii populare, dând nastere unei noi religii, denumite hinduism sau neobrahmanism, în care s-a contopit si brahmanismul, si care este astazi religia cea mai raspândita în India, numarând peste 200 milioane de adepti. Caracteristic e faptul ca neobrahmanismul (hinduismul) a împrumutat foarte multe elemente crestinismului si o directie a lui, vishnuismul, a adoptat atât ideea de treime, cât si pe cea de întrupare si rascumparare. Cu toate acestea, datorita curentelor si riturilor populare, care au fost adoptate de hinduism, ca si de vishnuism, practicile si ceremoniile lor sunt asa de bizare - se merge chiar pâna la sacrificiii umane oferite zeitei Kali - încât neobrahmanismul (hinduismul) pare a reprezenta un posibil regres spiritual, chiar fata de brahmanismul clasic anterior. |
|
|
13 Mar 2005, 04:45 PM
Mesaj
#35
|
|
Vornic Grup: Membri Mesaje: 326 Inscris: 4 January 05 Forumist Nr.: 5.362 |
Daca Buddha nega existenta unui Sine ireductibil si indestructibil, daca El nega existenta Divinitatii si a unui creator, este pentru ca El stia ca aceasta credinta in toate acestea, antreneaza interminabile dispute metafizice si incurajeaza orgoliul intelectual; in cele din urma ea impiedica Trezirea.
Cum nu inceta sa reaminteasca aceasta Trezire, El propovaduia incetarea suferintei si mijloacele de a o realiza. Nenumaratele controverse imprejurul "Sinelui" si a naturii starii de Nirvana isi aflau solutie in Experienta Trezirii, ele erau insolubile prin gandire si la nivelul verbalizarii. -------------------- We are like monkeys who dwell in the forest and shit on the very branches from which we hang
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 19 May 2024 - 03:54 PM |