E-uri, [Cronica lui data'q] Optiuni

[Mihai]

Scrieri, ganduri, amintiri din viata lui data'q veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.

Lectura placuta!

[Data'q]

Te strecori uşor printre razele unui apus, cu băgare de samă, să nu cumva să le pui şi tu piedică... Şi aşa de abia au putut trece prin coama verde şi bogată a pomilor neastâmpăraţi; da, ăia care nu lasă trotuarul să muşte din stradă. Şi strada din trotuar bineînţeles, că-i iubire pe ambele sensuri!...
Şi aşa, cu atenţia-n piuneze, vine primul bobârnac... Peste nas, că doar venea de la vecinii de la partier, fix din bucătăria lor, sub vicleana întruchipare a unui porumb fiert, gust nemaiîntâlnit pe meleagurile anului acesta.
Consiliu de neuroni convocat de urgenţă, ca să-ţi aminteşti propria scara. O nimereşti până la urmă, dar deja se adunaseră nori grei pe cerul gurii... Primele trepte sunt încălecate când se porni grindina, nu altceva!... Urechile pocnesc ele, dar nasul mai că se lipeşte de o uşă a altor vecini: floricele, cocoşei, pop-corn, ce denumire vreţi, acelaşi efect avea asupra foamei ce-şi ascuţea ghearele de pereţii un stomac lipit şi el de spate.
Cu paşi mici, încă trei etaje ar mai fi fost... Prea mult, căci la doi se găteau pârjoale (chifteluţe, pentru neregionalizaţi). Popas jumate de ceas, negocieri aprinse cu rozătoarea din tine, blesteme, omagii, linguşiri, poate-poate se îndură să lase în pace picioarele să-şi continue drumul. Păi, nu? Picioarele nu tot din burtă pleacă, nu de ea ascultă?
Mâinile sar în ajutor, apucând de balustradă... Se încleie, probabil ceva dulce, zemos... Nu, vâscos, recent, că se deslipesc greu. Miere? Poate, adică ai vrea tu! dar nu risc să aflu mai multe. Ajungem la nivelul trei al blocului şi al disperării ce se căţăra acum pe gât, apucând de corzile vocale... Curios, la aces staj liniştea olfactivă lasă loc ecoului ghiorăiturilor...
În final, la orizontul ultimelor trepte, dintre trei şi patru, şad liniştite speranţele unei uşi descuiate, unui frigider plin, sau măcar a unei bucătării în focurile pregătorii celui mai dorit prânz al acestei săptămâni... Poate luni... An nu, că au mai fost zile înfometate...

Uşă încuiată...
+
Nimeni acasă...
+
Frigider satisfăcător...
=
Amăgirea foamei cu puţină brânză şi o bomboană de ciocolată până la venirea bucătăresei...


Seară aromată...