Arhetipurile Si Inconstientul Colectiv Optiuni

[Ovidius]

As vrea sa discutam aici despre ideea de arhetip, idee prezentata de C.G.Jung in cartea sa Arhetipurile si Inconstientul Colectiv.
Pe scurt, un arhetip este un fel de sablon al psihicului pe care il posedam cu totii (atat noi cat si omul primitiv) la nivel inconstient. Cateva dintre arhetipuri ar fi arhetipul mamei (modelul mamei), anima (modelul femeii), animus(modelul barbatului), infans (modelul copilului). Toate aceste modele de gandire ne sunt bine cunoscute, iar Jung in teoria lui incearca sa demonstreze ca ar fi innascute. De fapt e impropriu spus, demonstreze, pentru ca Jung insusi spune ca notiunea de arhetip este doar o presupunere bine argumentata si nicidecum o certitudine si ca aceste arhetipuri nu pot fi aduse la nivel constient niciodata.
Ideea i-a venit facand analogie intre mituri si psihoze. Astfel, la un moment dat i-a cazut in mana un mit care era identic cu viziunea unui pacient psihotic, pacient care nu avea cum sa fi auzit vreodata despre acel mit (mai tarziu, cazurile cu astfel de analogii s-au inmultit). Legatura este logica, avand in vedere ca atat psihoticii cat si oamenii primitivi, avand o constiinta redusa, "tradeaza" prin viziunile lor inconstientul.

Cateva idei desprinse din carte, de care imi aduc acum aminte:
1. Percepem arhetipurile ca avand atat o latura pozitiva cat si una negativa. Astfel arhetipul mamei poate fi mama, natura sau orice altceva ce da viata, dar si moartea sau orice altceva ce ia viata.
2. Mi s-a parut foarte interesanta traducerea pe care Jung o face basmelor, unde printesele reprezinta arhetipul animei, printii arhetipul animus, diavolul reprezinta partea intunecata a psihicului, etc.


PS:
Pe masura ce citesc aceasta carte, o sa postez aici chestiile ce mi s-au parut interesante.