HanuAncutei.com - ARTA de a conversa!
Haine Dama designer roman

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

> Info Psihologie

Va invitam la dezbateri pe teme diverse, avand in centrul lor Omul. Domeniu umanist complex, relativ greu de surprins in ecuatii sau teorii unice, psihologia va fi si un pretext pentru a discuta despre emotii, minte si suflet.

2 Pagini V  < 1 2  
Reply to this topicStart new topic
> Incestul Emotional
annacrin
mesaj 3 Apr 2008, 01:57 PM
Mesaj #36


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 125
Inscris: 29 January 08
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 11.201



fetita reducea apararea la pasivitate (indeosebi fata de cei care o loveau), invocand aceasta credinta.



--------------------
Hannah


In cautarea Adevarului.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
IoanV
mesaj 3 Apr 2008, 05:34 PM
Mesaj #37


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.771
Inscris: 17 March 05
Din: Alba
Forumist Nr.: 5.950



QUOTE
fetita reducea apararea la pasivitate (indeosebi fata de cei care o loveau), invocand aceasta credinta.
Atunci e boala sau doar o aplicare "stricto-sensu" a unei anumite reguli?

Acest topic a fost editat de IoanV: 3 Apr 2008, 10:08 PM


--------------------
Iubim pe altii atit cit suntem capabili sa suferim neplaceri de la ei fara sa ne suparam. Carti utile
Pledoarie pentru o noua educatie - www.neweducation.ro. Argumente pentru schimbare, repere pentru dezvoltarea personala, bazele pentru parinti si profesori! Educatie video gratuita pt. parinti online!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
annacrin
mesaj 3 Apr 2008, 09:45 PM
Mesaj #38


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 125
Inscris: 29 January 08
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 11.201



Este o boala.

Si ideea de a nu ne autoflagela mai mult decat este cazul, atunci cand vina se afla in alta parte.

Acest topic a fost editat de annacrin: 3 Apr 2008, 09:49 PM


--------------------
Hannah


In cautarea Adevarului.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Promo Contextual
mesaj 3 Apr 2008, 09:45 PM
Mesaj #


ContextuALL









Go to the top of the page
 
Quote Post
IoanV
mesaj 3 Apr 2008, 10:16 PM
Mesaj #39


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.771
Inscris: 17 March 05
Din: Alba
Forumist Nr.: 5.950



Eu tot nu inteleg. O idee acceptata este o boala? Sau adoptarea unei ideii e o consecinta a bolii? Care e legatura intre boala si idee? Eu nu le asimilez, suprapun asa usor... Asa cum ai dat explicatia pot intelege ca adoptarea unei idei din religie te imbolnaveste.


--------------------
Iubim pe altii atit cit suntem capabili sa suferim neplaceri de la ei fara sa ne suparam. Carti utile
Pledoarie pentru o noua educatie - www.neweducation.ro. Argumente pentru schimbare, repere pentru dezvoltarea personala, bazele pentru parinti si profesori! Educatie video gratuita pt. parinti online!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Sushi
mesaj 3 Apr 2008, 10:25 PM
Mesaj #40


Ex-Carmelita
******

Grup:
Mesaje: 5.556
Inscris: 17 January 05
Forumist Nr.: 5.466



IoanV cu tot respectul pentru cineva care-o sa ajunga in rai desi cred ca e cam plictisitor pe-acolo, eu am inteles ca boala fetei o facea sa ia ad literam ceea ce scrie in biblie vizavi de a intoarce si obrazul celalalt. Annacrin a scris "Mentionez ca boala fetitei se manifesta pe fondul credintei religioase".
Biblia ne invata sa nu ne aparam, sa plecam capul, sa intoarcem obrazul pentru ca numai asa o sa ajungem in rai. Corect?
Atrofierea instinctului de protectie a propriei persoane, a reflexelor de auto-aparare este o boala neurologica sau, la nivel spiritual vorbind, dovada ca suntem credinciosi si supusi bisericii, credintei etc etc etc



Acest topic a fost editat de Sushi: 3 Apr 2008, 10:27 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
annacrin
mesaj 4 Apr 2008, 12:04 PM
Mesaj #41


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 125
Inscris: 29 January 08
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 11.201



As vrea doar sa nu deviem prea mult de la subiectul deschis aici. Filmul este interesant si complex. Din el am selectat si am adus in atentie necesitatea de a fi puternici in prezenta celor mici, de cele mai multe ori pentru binele lor. Si nu invers.

Despre boala respectiva, credinta religioasa sau alte elemente cadru aparute, putem discuta separat.



--------------------
Hannah


In cautarea Adevarului.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
ilie
mesaj 4 Apr 2008, 01:08 PM
Mesaj #42


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.816
Inscris: 16 March 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 2.605



Incestul emotional e un termen tembel gasit pentru a soca.
Mai degraba cred ca era vorba de un santaj emotional.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
elina
mesaj 4 Apr 2008, 03:17 PM
Mesaj #43


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 7
Inscris: 15 March 08
Forumist Nr.: 11.393



desigur,termenul este pote prea tare,dar daca ne gindim ca se refera la relatiile dintre parinti si copii realizam ca este ceva mai mult decit "santaj sentimental".este ceva imoral .
am readus discutia in atentie intrebind despre cartea de la care a pornit discutia.eu in adincul sufletului meu sunt suparata pe parintii mei-tatal neglijent si nepasator,iar mama"cea mai buna prietena".de mica am stiut toate detaliile sordide ale unei proaste casnicii,am stiut toate abaterile lor(probleme cu bautura,relatii extraconjugale si de o parte si de alta,probleme cu banii..)eu mereu trebuia sa fiu alaturi de mama,sa o ajut(sa scape de creditori,de scandalurile cu tata...)pe de cealalta parte tatal meu imi vorbea urit si ma considera "vinovata"doar pentru ca eram fata.
mai tirziu am fost cea care mi-am ajutat mama sa treaca peste multe necazuri,sa-l creasca si tina in facultate pe fratele meu mai mic.in acelasi timp ea se intreba despre mine de ce nu reusesc sa ma inalt la nivelul asteptarilor si dorintelor ei(ca fratele meu).fara sa realizeze ca a fost mereu o frina in calea mea,ca nu m-a ajutat sa-mi intind aripile,ci din contra.tin minte cind i-am spus ca vreau sa dau la facultate (eram deja incadrata in munca si vajnica aparatoare finanaciara a casei)ca a inceput sa plinga intrebindu-se cum va reusi ea sa se descurce cu doi copii la facultate.(fratele meu era in clasa a 12-a);o fire mai independenta nu ar fi tinut cont de aceasta reactie,dar pe mine m-a marcat.fusesem invatata sa stau de fustele ei.
nu neg ca ma iubeste,ca m-a ajutat cu bani de cite ori a putut...dar si nevoita fiind pentru ca m-a tinut mereu in umbra ei si mi-a frinat dezvoltarea normala.nu vreau sa par o persoana care arunca toate frustarile si nerealizarile pe seama parintilor,dar cele mai multe frine in viata de acolo ne vin.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
LINICA
mesaj 4 Apr 2008, 03:44 PM
Mesaj #44


Dregator
*****

Grup: Membri
Mesaje: 640
Inscris: 6 August 04
Forumist Nr.: 4.202



Pot accepta acest titlu doar ca fiind o metafora( chiar o metafora alunecoasa). Altminteri mi se pare o exagerare fara niciun beneficiu.

Sunt copii care isi petrec copilaria alaturi de cei suferinzi(frati, parinti, bunici etc). Cred ca aceasta este soarta lor la urma urmei si mai cred ca astfel de prezente ii va ajuta, sau nu, sa inteleaga situatiile delicate( intelegere de care va depinde personalitatea lor) doar in functie de temperamentul/inclinatiile fiecaruia.
Inca nu am intalnit pe nimeni care sa stie ce e in mintea unui copil, astfel incat sa putem generaliza. De spus, spun multe multi. Atat copiii, cat si adultii sunt inzestrati cu uitare si cat despre subconstient / subconstientul colectiv sau cum il mai numesc psihologii, putem discuta, dar nu stiu daca ajungem la o concluzie care sa ii ajute pe parinti, sau pe copii.

Cand ai un parinte care se zvarcoleste in chinurile groaznice ale unei boli care cauzeaza durere, nu stiu daca puterea psihica a parintelui (sau a celor maturi din jur)de a-si acoperi aceasta durere in fata copilului e mai puternica decat ce se intampla la nivel organic. Perceptiile copiilor sunt unice si personale- vezi evolutia a doi frati care traiesc in acelasi mediu. De aici afirmatiile, "parerile" si "credintele" de mai sus.

elina, imi pare rau. Stiu insa ca in tine/ in noi sta si restul de putere care sa ne faca sa intelegem ce se intampla. Nu ne permitem in astfel de situatii luxul de a pierde timpul pentru a cauta Vinovatul. Mereu va fi unul, si mereu poate altul... sad.gif Tarie!

Acest topic a fost editat de LINICA: 4 Apr 2008, 03:51 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Ovidius
mesaj 4 Apr 2008, 05:20 PM
Mesaj #45


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.849
Inscris: 30 March 04
Din: Timisoara
Forumist Nr.: 2.824



QUOTE
nu vreau sa par o persoana care arunca toate frustarile si nerealizarile pe seama parintilor,dar cele mai multe frine in viata de acolo ne vin.

Nu neaparat frane. Parintii au drumul lor in viata ca si orice alti oameni. Unii dintre ei au drumuri mai bune, altii mai rele, unii merg cu voiosie pe drumul vietii, altii merg cu suparare, unii au parte de piedici, altii nu. Noi, ca si copii ai parintilor, nu avem ce face si trebuie sa mergem o perioada pe drumul lor, indiferent cum e, si ca urmare avem parte de tot ce au si ei parte chiar daca initial pare ceva diferit. (de ex. daca tata e alcoolic, nu ma refer la faptul ca si noi vom fi, ci la faptul ca suferim impreuna cu el, el de alcoolism cu toate implicatiile de rigoare, iar noi de traumele provocate de el. Sau, daca tata e un om vesel din fire si iubaret, ne va transmite si noua starea respectiva.) Abia in momentul in care constientizezi ca suferi, si mai apoi ca suferinta vine din cauza parintilor, poti sa-ti faci drumul tau in viata, drum de la care speri sa fie mai bine (si probabil ca asa va fi, ca doar cine incearca si reuseste). Acum, se pune problema daca sa iti acuzi sau nu parintii ca te-au "tarat" pe un drum "murdar". Probabil ca si ei la randul lor, au intampinat exact aceeasi problema ca si tine si nu au fost capabili sa isi faca propriul drum ci l-au urmat din inertie pe cel pe care s-au nascut.

QUOTE
Cand ai un parinte care se zvarcoleste in chinurile groaznice ale unei boli care cauzeaza durere, nu stiu daca puterea psihica a parintelui (sau a celor maturi din jur)de a-si acoperi aceasta durere in fata copilului e mai puternica decat ce se intampla la nivel organic.

Discutia nu era despre cum iti acoperi durerea ci despre faptul ca te folosesti de propria durere pentru a-ti apropia copilul. De fapt chestia asta e valabila si in alte relatii, nu doar in relatia parinte-copil. Sunt unii oameni care au probleme de comunicare si atunci se ajuta de tot felul de tertipuri prin care atrag altora atentia. Unul din tertipuri e chiar folosirea momentului unei suferinte in scopul de a primi afectiune.


--------------------
Suntem ceea ce gândim. (Buddha)
Go to the top of the page
 
+Quote Post
elina
mesaj 4 Apr 2008, 10:58 PM
Mesaj #46


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 7
Inscris: 15 March 08
Forumist Nr.: 11.393



Ovidius,iti dau dreptate in ceea ce spui.sper ca nu s-a inteles ca-mi acuz parintii ca m-au "tirit" pe un "drum murdar".brrrr!doar am realizat -cum spuneai tu -ca sufar,si de acolo imi porneste suferinta.de acum trebuie sa intru pe teritoriul vindecarii.
Linica-sigur,nu este mereu cazul sa cautam vinovati.eu am reusit sa-mi asum raspunderea greselilor pe care le-am facut in viata si faptul ca am fost confuza atitia ani.cele doua opinii sunt complementare:realizezi ca nu stii ce vrei de la viata,intelegi de unde porneste suferinta....incerci sa rezolvi problemele.
sper doar sa ma descurc mai bine cu propriul meu copil,pentru ca uneori ma descopar spunind lucruri pe care am jurat ca nu le voi spune niciodata copilului meu. ooh.gif ca parinti trebuie sa nu uitam niciodata ca am dat viata acestor copii sa se bucure de ea,sa o traiasca pentru ei,nu i-am adus pe lume pentru a ne agata de ei.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Ovidius
mesaj 7 Apr 2008, 09:02 AM
Mesaj #47


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.849
Inscris: 30 March 04
Din: Timisoara
Forumist Nr.: 2.824



QUOTE
sper doar sa ma descurc mai bine cu propriul meu copil,pentru ca uneori ma descopar spunind lucruri pe care am jurat ca nu le voi spune niciodata copilului meu.

Sa nu spui niciodata niciodata rolleyes.gif

QUOTE
ca parinti trebuie sa nu uitam niciodata ca am dat viata acestor copii sa se bucure de ea,sa o traiasca pentru ei,nu i-am adus pe lume pentru a ne agata de ei.

Ce bine ar fi de-ar ajunge la concluzia asta, macar jumatate din parinti.


--------------------
Suntem ceea ce gândim. (Buddha)
Go to the top of the page
 
+Quote Post
andra_v
mesaj 7 Apr 2008, 01:25 PM
Mesaj #48


Cronicar
******

Grup: Moderator
Mesaje: 2.799
Inscris: 9 September 06
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 8.652



A da vina pe parinti pentru esecurile personale, suferinta mi se pare doar lipsa de maturitate.
Elina, fara sa dau in boala autoflagelarii, culpabilizarii in exces, dar 99% din problemele emotionale ni le facem cu mana noastra.
Desigur, primim un "dat" de la mama natura/Dumnezeu, educatie, contextul social, insa nu trebuie sa traim in trecut. O persoana puternica depaseste aceste momente, nu mai priveste mereu si mereu si mereu inapoi. Si nu pricep nici sa ma tai cum se intampla de luam mereu numai exemplele negative de la parinti/bunici? Oare acestia n-au avut si lucruri bune?
In alta ordine de idei, oamenii obisnuiti, indiferent ce copilarie au avut, isi aduc aminte preponderent de lucrurile bune din trecut, mai ales din primii 12 ani de viata.
Abia acum inteleg de ce nu e recomandabil sa ne judecam parintii: a vedea paiul din ochii tatalui/mamei nu face decat sa ne de peste cap afectiv; in schimb, daca ramanem cu o imagine pozitiva despre parinti, n0 m ce au facut la viata lor, cum s-au purtat cu noi nu avem decat de castigat.
In nici un caz suferinta nu porneste de la parinti, trebuie sa-i privim ca pe niste oameni, care au avut slabiciuni ca toata lumea, dar si parti pozitive. In eventualitatea in care ti se pare (pentru ca de multe ori ti se PARE, distorsionam realitatea, sau facem din tantar armasar) e sanatos sa gandesti ca parintii au foarte multa iubire, dar nu stiu sa si-o exprime. La fel si tu: ai o mare disponibilitate afectiva, un potential de a iubi imens, dar trebuie sa stii sa ti-l canalizezi oferind iubire, ganduri bune, vorbe frumoase, compasiune copiilor abandonati, prietenilor, chiar si strainilor care sufera. Nu in ultimul rand parintilor. Este optiunea noastra daca ne plangem de mila, sau, dimpotriva, oferim ceva pribegilor acestei lumi...In fond, ne nastem si dobandim atata frumusete sufleteasca, sensibilitate, oare de ce nu vedem comorile care sunt atat de aproape de noi?

Acest topic a fost editat de andra_v: 7 Apr 2008, 02:01 PM


--------------------
An Appeal From James’ Family

An Appeal From James’ Family
Unidentified gunmen kidnapped journalist James Foley in northwest Syria on Thanksgiving Day, November 22 2012.

Jim is the oldest of five children. He has reported independently and objectively from the Middle East for the past five years. Prior to his work as a journalist, Jim helped empower disadvantaged individuals as a teacher and mentor assisting them in improving their lives.

The family appeals for the release of Jim unharmed.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Ovidius
mesaj 7 Apr 2008, 03:34 PM
Mesaj #49


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.849
Inscris: 30 March 04
Din: Timisoara
Forumist Nr.: 2.824



QUOTE
99% din problemele emotionale ni le facem cu mana noastra.

Nope. 99% din ele pleaca de la primii 5 ani de acasa smile.gif

QUOTE
O persoana puternica depaseste aceste momente

Cum devenim puternici? Nu cumva si asta se invata tot de la parinti? Sau poate e mostenita in gene de la nus' ce bunic haiduc?

QUOTE
a vedea paiul din ochii tatalui/mamei nu face decat sa ne de peste cap afectiv;

Nu vad care ar fi problema sa vezi unde au gresit parintii nostri. Pur si simplu judeci la rece educatia ce ti-au dat-o, vezi greselile lor, incerci sa nu le repeti cu proprii copii si eventual, daca ai asa ceva, iti rezolvi anumite conflicte interioare care isi au originea in copilarie.

Interdictia judecarii parintilor, vine, dupa parerea mea, dintr-un principiu de care noi romanii nu ne putem scapa: "daca cineva ti-a gresit, trebuie neaparat pedepsit!". Gandind in felul asta, nu ai cum sa iti judeci parintii pentru ca automat te gandesti la pedeapsa asupra lor, ceea ce contravine legilor religioase creandu-se in felul acesta un conflict intern. Eliberarea de acest conflict se poate face prin renuntarea la pedeapsa, intelegerea ca oricine poate gresi si, daca e posibil (in cazul parintilor nu e), incercarea de indreptare a celui care a gresit.


--------------------
Suntem ceea ce gândim. (Buddha)
Go to the top of the page
 
+Quote Post
IoanV
mesaj 8 Apr 2008, 01:28 PM
Mesaj #50


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.771
Inscris: 17 March 05
Din: Alba
Forumist Nr.: 5.950



QUOTE(Sushi)
IoanV cu tot respectul pentru cineva care-o sa ajunga in rai desi cred ca e cam plictisitor pe-acolo, eu am inteles ca boala fetei o facea sa ia ad literam ceea ce scrie in biblie vizavi de a intoarce si obrazul celalalt. Annacrin a scris "Mentionez ca boala fetitei se manifesta pe fondul credintei religioase".
Biblia ne invata sa nu ne aparam, sa plecam capul, sa intoarcem obrazul pentru ca numai asa o sa ajungem in rai. Corect?
Atrofierea instinctului de protectie a propriei persoane, a reflexelor de auto-aparare este o boala neurologica sau, la nivel spiritual vorbind, dovada ca suntem credinciosi si supusi bisericii, credintei etc etc etc
Am solicitat corectie sau lamurire pt. ca era acuzata religia de un lucru care nu ii apartinea. O convingere sa puternica la un copil nu e rezultatul unei credinte intelese si acceptate ci a unei neintelegeri.
Nu stiu pe care rai il stii, dar sa de-a Dumnezeu sa ne intilim in raiul pe care il stiu eu. SUnt convins ca acolo nu e loc nici pentru dezamagire, nici pentru plictiseala.
Biblia ne invata sa vedem dincolo de agresiuni un om cu probleme, neintelegeri. Si Dupa povestea parintelui Porfirie, daca pe un om il necajeste ceva, nu adaugi necazuri suplimentare. Deci nu ne invata sa nu ne aparam ci sa fim intelepti, sa nu adaugam un necaz in plus pe capul omului. Daca i-am privi pe ceilalti ca si pe copii sau fratii nostri, nu ne-am speria asa tare de o palma ci am incerca sa intelegem de ce a venit si sa ajutam omul care nu intelege ca nu astfel se rezolva problemele.

Si nu are lagatura cu instinctul de protectie a persoanei ci a imaginii de sine. Noi asta protejam si incercam sa tinem deasupra tutror, de aici apar problemele, o prea mare iubire a imaginii de sine. De aceea ne si deranjeaza cind altii au pareri diferite.
Insa omul care invata pe tot parcursul vietii nu se poate opri la o imagine, stie ca e ceva mai mult decit asta..., cresterea de sine, apropierea de adevar.

A fi credincios si ascultator bisericii nu inseamna supusenie bolnavicioasa ci a fi convins ca nu esti cel mai intelept si ca ai ce invata de la altii, mai ales in privinta lucrurilor esentiale, ce tin de orientarea vietii.

Inchei aici raspunsul la acuzatii. As prefera nici sa nu continuam discutia aici.

In ceea ce priveste topicul, sunt de aord ca termenul incest este cam mult spus. Sunt de acord ca educatia si comportamentul parintilor pot avea un efect negativ greu de depasit asupra copilului daca sut lipsiti de intelepciune. Dar si cu faptul ca in cautarea adevarului te poti desprinde de educatia de acasa. Nu absolv de raspundere nici pe unii nici pe altii. Mai mare sarcina revine parintilor ca ei se ocupa de cei 7 ani de acasa. Nu poti aduce pe lume un copil apoi sa te folosesti de el ca de un mijloc. Trebuie sa il ajuti sa se implineasca ca scop in sine, care respecta la rindul sau pe ceilalti.


--------------------
Iubim pe altii atit cit suntem capabili sa suferim neplaceri de la ei fara sa ne suparam. Carti utile
Pledoarie pentru o noua educatie - www.neweducation.ro. Argumente pentru schimbare, repere pentru dezvoltarea personala, bazele pentru parinti si profesori! Educatie video gratuita pt. parinti online!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
(Afrodita)
mesaj 8 Apr 2008, 10:31 PM
Mesaj #51





Guests






IoanV - sunt sigura ca multi ar aprecia daca ti-ai pastra pentru forumul de religie parerile legate despre ea si ce ne sau ar trebui sa ne invete biblia si religia.

Aici nu acuzase nimeni religia, ci se spunea ca asta ar fi fost un mod de interpretare al ei si comportamentul aferent acestei viziuni asupra religiei. Cat despre a vedea omul cu probleme - pardon monsher, da' toti le-avem pe ale noastre, asta nu inseamna ca ne-apucam sa casapim oamenii pe strada, plus ca pana pricepe problematicul ca tu vrei sa-l intelegi si/sau eventual ajuti, te si injunghie sau impusca sau naiba mai stie ce.

QUOTE
Cum devenim puternici? Nu cumva si asta se invata tot de la parinti? Sau poate e mostenita in gene de la nus' ce bunic haiduc?


Ovidius, cand problemele vietii vin peste tine ai doua optiuni: devii puternic, te intaresti si mergi mai departe, luptand "neinfricat" sau lasi totul balta si in voia sortii, ajungand un "nimeni". Parerea mea e ca in ambele situatii poti fii si fericit si nefericit, depinde ce personalitate, caracter, vise ai. Taria si puterea nu le inveti de la parinti. La parinti - de multe ori - vezi ce limitati au fost (pentru ca singuri si-au impus limite) sau ca le-a fost frica sa actioneze si tot asa...

Si-as spune mai multe, da' altadat'.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
IoanV
mesaj 9 Apr 2008, 12:35 PM
Mesaj #52


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.771
Inscris: 17 March 05
Din: Alba
Forumist Nr.: 5.950



QUOTE(Afrodita)
Cat despre a vedea omul cu probleme - pardon monsher, da' toti le-avem pe ale noastre, asta nu inseamna ca ne-apucam sa casapim oamenii pe strada, plus ca pana pricepe problematicul ca tu vrei sa-l intelegi si/sau eventual ajuti, te si injunghie sau impusca sau naiba mai stie ce.
Nici nu am insinuat asta. Situatiile periculoase pe care le descrii nu sunt prea raspindite. Mult mai des ne intilnim cu situatii de agresivitate verbala aproape peste tot, sau cjhiar fizica conjugala, etc..
QUOTE
Aici nu acuzase nimeni religia, ci se spunea ca asta ar fi fost un mod de interpretare al ei si comportamentul aferent acestei viziuni asupra religiei.
Mie aluzia mi s-a parut destul de evidenta si mi-a adus aminte de pisica aruncata in ograda vecinului... Ca de, religiei i se pot imputa toate de pe pozitiile rationalitatii stiintifice. Oricum, ideea de a vina pe religie pt. comportamentul unui copil mi se pare nefericita, o cautare de tap ispasitor, in alta parte. Un fel de izbucnire resentimentara a celor care au propus-o ca explicatie ...
Dealtfel nici acum nu am inteles daca era chiar o boala sau doar o neintelegere a copilului...

Acest topic a fost editat de IoanV: 9 Apr 2008, 12:47 PM


--------------------
Iubim pe altii atit cit suntem capabili sa suferim neplaceri de la ei fara sa ne suparam. Carti utile
Pledoarie pentru o noua educatie - www.neweducation.ro. Argumente pentru schimbare, repere pentru dezvoltarea personala, bazele pentru parinti si profesori! Educatie video gratuita pt. parinti online!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
costelino1967
mesaj 17 Apr 2008, 02:32 PM
Mesaj #53


Musteriu
*

Grup: Musterii
Mesaje: 14
Inscris: 16 April 08
Din: Braila
Forumist Nr.: 11.506



QUOTE(Afrodita @ 8 Apr 2008, 10:31 PM) *
IoanV - sunt sigura ca multi ar aprecia daca ti-ai pastra pentru forumul de religie parerile legate despre ea si ce ne sau ar trebui sa ne invete biblia si religia.

Aici nu acuzase nimeni religia, ci se spunea ca asta ar fi fost un mod de interpretare al ei si comportamentul aferent acestei viziuni asupra religiei. Cat despre a vedea omul cu probleme - pardon monsher, da' toti le-avem pe ale noastre, asta nu inseamna ca ne-apucam sa casapim oamenii pe strada, plus ca pana pricepe problematicul ca tu vrei sa-l intelegi si/sau eventual ajuti, te si injunghie sau impusca sau naiba mai stie ce.
Ovidius, cand problemele vietii vin peste tine ai doua optiuni: devii puternic, te intaresti si mergi mai departe, luptand "neinfricat" sau lasi totul balta si in voia sortii, ajungand un "nimeni". Parerea mea e ca in ambele situatii poti fii si fericit si nefericit, depinde ce personalitate, caracter, vise ai. Taria si puterea nu le inveti de la parinti. La parinti - de multe ori - vezi ce limitati au fost (pentru ca singuri si-au impus limite) sau ca le-a fost frica sa actioneze si tot asa...

Si-as spune mai multe, da' altadat'.

in cresterea si educatia unui copil sarcina revine parintilor, tu vrei sa mergi pe o discutie eliminand ereditarismul. Sunt de acord cu tine ca un caracter tare se poate forma din parinti care chiar sunt ei subnormal. Dar cine a putut stabili vreodata limitele normalitatii intr-o anumita societate, etc. ?
Go to the top of the page
 
+Quote Post
IoanV
mesaj 17 Apr 2008, 10:24 PM
Mesaj #54


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.771
Inscris: 17 March 05
Din: Alba
Forumist Nr.: 5.950



han.gif costelino1967 !

O sedere placuta si interesanta...!


--------------------
Iubim pe altii atit cit suntem capabili sa suferim neplaceri de la ei fara sa ne suparam. Carti utile
Pledoarie pentru o noua educatie - www.neweducation.ro. Argumente pentru schimbare, repere pentru dezvoltarea personala, bazele pentru parinti si profesori! Educatie video gratuita pt. parinti online!
Go to the top of the page
 
+Quote Post

2 Pagini V  < 1 2
Reply to this topicStart new topic

 



RSS Versiune Text-Only Data este acum: 28 March 2024 - 08:22 PM
Ceaiuri Medicinale Haine Dama Designer Roman