Stiri Economice Importante!, Din tara, din strainatate! Optiuni

[Cucu Mucu]

Tot mai multi romani isi folosesc cardurile pentru a-si face cumparaturile in strainatate, releva un comunicat Visa. Circa 79% dintre tranzactiile realizate prin intermediul cardurilor Visa au avut loc in locatii comerciale, in perioada iunie-august 2005, in strainatate, in timp ce turistii straini sositi in Romania au cheltuit cu 53% mai mult pe cardurile Visa in aceasta vara, fata de perioada similara din 2004. In perioada iunie-august 2005, detinatorii romani de carduri Visa au cheltuit cu 56% mai mult fata de vara trecuta, valoarea totala a tranzactiilor depasind 36 milioane USD. Cea mai mare parte din aceasta valoare (38%) a fost cheltuita in luna august, cand romanii au cheltuit in strainatate 14 milioane USD.

Cardurile Visa au fost folosite in special in locatii comerciale (circa 79% ), unde valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate cu carduri Visa a ajuns la 25,5 milioane USD. Valoarea medie a tranzactiilor a fost de 147 USD. „Aceasta crestere semnificativa este un mesaj clar referitor la schimbarea de mentalitate care se produce in Romania,“ spune directorul regional pentru Romania si Bulgaria al Visa International, Catalin Cretu.

Un studiu MasterCard releva faptul ca romanii au cheltuit numai in Europa cu carduri de debit sau credit aflate sub aceasta marca cu 68% mai mult in 2004 decat in 2003, valoarea tranzactiilor europene efectuate de romani sub sigla MasterCard totalizand 14,5 milioane de euro anul trecut.

Conform studiului Visa pentru aceasta vara, dar si celui efectuat de MasterCard pentru 2004, dintre tarile europene, romanii cheltuiesc cel mai mult in Germania si Italia. Locul al treilea pe lista destinatiilor banilor de pe cardurile romanesti este ocupat de SUA.

„Obiceiurile de plata ale posesorilor de carduri din Romania s-au schimbat si se schimba de la un an la altul. Ne asteptam ca utilizarea cardurilor la cumparaturi sa se intensifice“, spune Denisa Mateescu, director de operatiuni pentru Romania si Bulgaria al MasterCard Europa. Pe de alta parte, detinatorii straini de carduri Visa care au venit in Romania in aceasta vara au cheltuit aproape 117 milioane USD prin intermediul cardurilor Visa, o crestere cu 52,7% fata de vara lui 2004 si numarul de tranzactii a crescut cu 41%, ajungand astfel la 720.233 de tranzactii.

[Cucu Mucu]

Laudele din raportul de monitorizare palesc in fata criticilor

Curentul, 27 Octombrie 2005

Raportul de monitorizare prezentat la Strasbourg e presarat cu o multitudine de stegulete rosii, verzi si galbene, tocmai pentru a scoate in evidenta aspectele pozitive si negative ale evolutiei economice inregistrate de tara noastra. Desi reprezentantii Comisiei Europene considera ca semnificative progresele din ultimul an, exista totusi temeri legate de dezechilibrele economice care pot aparea, pe fondul cresterii puternice bazate pe consum, ce a determinat o balanta comerciala in deterioare. La aceasta se adauga cresterea deficitului public, generata de reforma fiscala si cresterea cheltuielilor de la bugetul de stat.

In ciuda faptului ca autoritatile afiseaza o mina optimista in fata acestui raport, realitatea este numai pe jumatate adevarata. Pe de o parte exista laude, pe de alta, critici.


Sistemul finantelor publice, vulnerabil


La nivelul politicii fiscale, raportul inregistreaza o serie de aspecte negative care duc la cresterea dezechilibrelor macroeconomice. Astfel, desi se specifica faptul ca Romania continua sa indeplineasca criteriul unei economii de piata functionale, sistemul finantelor publice din Romania este vulnerabil la o incetinire a cresterii economice. La aceasta se adauga si posibilul efect negativ al scaderii cotei de impozitare asupra veniturilor care provoaca ingrijorare in privinta situatiei bugetare la data aderarii. Executivul UE aminteste ca autoritatile de la Bucuresti au trecut la o reforma fiscala majora la inceputul acestui an, prin reducerea impozitului pe profit de la 25% la 16% si introducerea unei cote unice de 16% pentru impozitul pe veniturile populatiei, insa fara a contrabalansa efectele unei astfel de masuri. Oficialii romani au aratat la acea vreme ca pierderea de venituri determinata de scaderea fiscalitatii va fi compensata prin imbunatatirea colectarii impozitelor, majorarea bazei impozabile si o politica restrictiva de cheltuieli. Cu toate acestea, exista motive de ingrijorare legate de amplificarea dezechilibrelor economice, care sporesc riscul aparitiei unui declin persistent al ponderii veniturilor bugetare in PIB. In decursul lunilor mai si iunie, autoritatile au adoptat masuri de compensare avand ca scop majorarea veniturilor si limitarea cheltuielilor, dar nu si-au respectat angajamentele referitoare la adoptarea de politici prudente pentru cheltuieli si salarizarea in sectorul public. Procesul de convergenta reala pentru armonizarea indicatorilor economici cu cei din UE necesita alocari bugetare semnificative, ceea ce subliniaza din nou necesitatea consolidarii veniturilor. In raport se subliniaza ca nu a avut loc o consolidare bugetara consistenta, in pofida cresterii economice sustinute, iar finantele publice sunt vulnerabile in fata unei decelerari a ritmului de crestere a PIB. Si la capitolul privatizare, CE semnaleaza ritmul lent in care s-au succedat contractele de trecere in proprietate privata derulate in acest an.


Reducerea arieratelor, imposibila din cauza marilor datornici de stat


In ceea ce priveste procesul de reducere a arieratelor din economia romaneasca, raportul apreciaza progresele facute in acest sens, insa arata ca este dificil de continuat in conditiile in care mai mult de jumatate din companiile mari de stat au pierderi. Potrivit datelor prezentate de oficialii europeni, stocul total de arierate a scazut semnificativ in 2004, la 27% din PIB, pentru ca datoriile catre bugetul general s-au diminuat pentru prima data la mai putin de 10% din PIB, iar cele catre furnizorii de energie au fost limitate la 1,2% din PIB. In cazul marilor firme de stat aflate in proces de restructurare sau privatizare, reducerea arieratelor bugetare nu a fost determinata numai de reesalonarea sau anularea datoriilor, ci si de o mai buna disciplina a platilor. Monitorizarea fondului de salarii la aceste companii a functionat in general bine, cu influenta pozitiva asupra situatiei financiare a acestora. In ciuda acestui aspect, datoriile acestor companii catre terti nu au scazut, ceea ce arata ca este dificil sa renunte la cultura de neplata a obligatiilor, mai ales daca situatia lor financiara nu le permite sa obtina finantari comerciale. Potrivit Raportului de monitorizare, din 1.950 de astfel de companii, peste jumatate au avut pierderi.


Incetinirea exporturilor, primul efect negativ al aprecierii leului


Raportul nu uita sa treaca in revista si incetinirea exporturilor, fapt ce poate fi primul efect negativ al aprecierii leului. "Incetinirea ritmului de crestere a exporturilor cu mult sub cel al importurilor in primele sase luni ale acestui an pare sa fie primul indicator al faptului ca aprecierea rapida a leului are un efect negativ asupra balantei comerciale", se arata in document. Totodata, exporturile au crescut cu 14,1% anul trecut, ramanand insa sub dinamica importurilor, de 17,8%. Incepand cu al patrulea trimestru al anului trecut, ritmul de crestere a exporturilor s-a incetinit, ajungand la 5,9% in prima jumatate a acestui an, in timp ce avansul importurilor s-a mentinut la peste 17%, pe fondul cererii crescute de bunuri de consum, dar si de investitii. "Acesta ar putea fi primul semn ca aprecierea rapida a cursului de schimb are un efect negativ asupra balantei comertului exterior", se specifica in raport. Comisia Europeana arata ca intensificarea cererii interne a avut ca efect adancirea considerabila a deficitului comercial, la 9% din PIB in 2004, tendinta care s-a accentuat in primele sapte luni ale acestui an. In consecinta, deficitul de cont curent s-a majorat de la 6,1% din PIB in 2003 la 7,5% in 2004 si a continuat sa se amplifice in acest an, atingand 9% din PIB la finele lunii iunie.
Articol
publicat in Curentul
Autor: Irina Bolboaca