Nu Cititi, Va Rog!, fara diacritice, doar critice Optiuni

[n_sinddariani]

Cand doua lumi se prabusesc una-ntr-alta, cand cartea prostului educat din mine deschisa-n capitolul principal se-nchide-n afara eului din mine, cand vreau sa traiesc viata fara atatea morti si doar cu nasteri, nu ca mort viu sau viceversa, cand zambetul e fals si-ascunde ura fata de cei care nu ma inteleg, cand scriu nu doar de dragul de a scrie si de a fi simtit in poezie, cand doar Dumnezeu mi-aminteste ca desi asa-i natura mea trebuie sa ma controlez, cand ghearele mele ma sfasie fara sa ma atinga de pe dinauntru ca un foc care ma soarbe-n cenusa atotrenasatoare, histrion care nu-i melomanul vostru si-aduce doar pareri care nu pot fi emise cand totul e parere ascunsa in durerea de a fi magici prin simplul complex, cand e veridic, dar nu veritabil, aur acoperit cu vopsea de verde turbat doar ca sa nu-l vada nimeni decat cei carora le este dat sa vada, cand muzica adanceste stari pe care cuvintele doar le pot distruge sau preamari, cand totul e contrast din superficialitate, cand contrariile se atrag pentru a aduce un echilibru aproape inegal, cand reguli emise sunt incalcate, cand as vrea sa discut cu judecatorii care n-au nici un drept s-o faca, desi trebuie, cand as vrea sa le tai aripile de superioritate sa-i fac nu sa cada, ar fi o cadere mult prea dureroasa, ci sa-i aduc la o masa rotunda unde fiecare parere e privita la fel si analizata, contrata sau admisa ca pe o hartie care merita sau nu aruncata la gunoi, cand oamenii incercand sa te consoleze te fac sa-i urasti, cand oglinda se sparge in mii de bucatele, cand cioburile iti intra in piele si te fac sa sangerezi, cand te speli in lac si-observi ca te poti privi intr-o oglinda mai neclara, cand lacul se-nroseste si-altul vine sa te-ajute, iar tu nu-l privesti, ci te privesti in ochii lui, cand nu esti coerent, dar ideea e mareata ce mai conteaza slefuirea pierduta-n atata amar de viata, ce mai conteaza designul daca poti zbura spre luna si apoi spre soare fara sa ti se arda aripile crescute in timp? Nu incerca sa vorbesti cu cei care nu te cunosc in alta limba, daca esti pe taram necunoscut fa-o doar in limba lor, asta am inteles… Dar Borges cum a reusit sa se roage-n finlandeza si necunoscatorii limbii s-o stie:,, E Tatal nostru”. La mine-i dezamagire, suferinta si poate esec in tot ceea ce fac. Nu-s inca inteles, ma marginalizez la capatul autostrazii unde un batran trece strada. Nu-l mai salvez acum. Sa moara… chel sau cu plete lungi. Greierii nu mai canta, licuricii nu mai lumineza cand nu mai poti visa intr-o naratiune. Altadata o sa va vorbesc despre ingeri!.. si cum merg ei la cules de capsuni in Spania cand puteau sa ramana in cerul lor. Cand vrei sa auzi versiunea mea despre lumea ta, nu te astepta sa coincida. Sunt doua lumi diferite: ale unui visator si ale unui realist, amandoua cu supra in fata.