Cel Mai Frumos Oras Al Romaniei Optiuni

[Mihai]

Care considerati ca este cel mai frumos oras al Romaniei?

[secunda]

Dragii mei,

abia acum am descoperit oarecum intamplator acest topic.
La randul meu am vizitat o parte din orasele din Romania. Inca nu am reusit sa vad nimic din ceea ce inseamna Moldova. Sper ca la anul urmator sa reusesc macar o manastire sa vad din zona aceea.

Eu locuiesc in Brasov. Acum, asemeni lui yronick ma bucur sa vad cat de mult apreciati si voi acest oras. Poate intr-o buna zi am sa am placerea sa va plimb pe strazile lui.

Am vazut Bucuresti-ul si am ramas impresionata - o sa radeti poate- de zgomotul urias care exista in trafic, de multimea multa -ma iertati de sintagma facuta- dar mai ales de constructiile aiurea, cel putin asa mi se pareau mie acele cladiri vechi care la parter aveau un magazin ultra modern. Sunt minunate strazile vechi, acele locuri unde se mai pastreaza o aura parca usor medievala, parca contemporana. Uite, chiar, la Hanul lui Manuc -cred ca nu ma insel asupra numelui - mi-a placut. De ce nu am face acolo o intalnire? Han la han trage. In fine, Bucuresti-ul reprezinta un loc unde as locui doar din interes profesional. Ai alte sanse de perspectiva aici. Sau cel putin asa am fost convinsa sa cred. Poate intr-o zi am sa aflu.

Am vizitat Ploiesti-ul. Da, aici am iubit pentru prima oara. Veti crede poate ca a ramas un oras drag. Gresit. Total gresit. Orasul in sine mi s-a parut doar oras. Nimic care sa ma atraga. Asa este si acum. Un oras in care as merge doar trimisa de cineva in interes de serviciu.

La Pitesti am rude, verisoare. Acolo am fost cu ceva ani in urma si tin minte ca mi-a placut Piata Centrala- pesemne are alta denumire, iertare- unde se tin concerte si alte manifestari. Retin doar centrul larg si cu magazine diferite, mari. Nu, nu mi-ar place totusi sa locuiesc aici. Atunci am vizitat si Curtea de Arges.

In Craiova am ajuns dintr-o nebunie. Am zis ca merg si am mers. La un prieten. El mi-a aratat orasul impreuna cu iubita lui si inca un prieten. Ceea ce inseamna ca a fost amuzant intreg itinerariul. Ajunsesem intr-un week-end, parca sfarsit de primavara. Acolo orasul era pustiu la ora catre amiaza. Era cald. Lumea era in parcuri sau prin alte locuri umbrite. Ah, da, Parcul lor renumit. Am inteles ca este unul dintre cele mai mari din Europa chiar. Si in adevar e superb acel parc si esti total rupt de oras odata patruns in mijlocul lui. Are in interiorul lui un lac, chiar o mica gradina zoologica. Orasul e modern iar Piata lor din centru reprezinta un loc ades de intalniri, concerte, petrecere a timpului liber, orice. Dar nu mi-ar place sa raman in acest oras.

Am ajuns sa vizitez si Calarasi-ul. Am un prieten acolo E un oras linistit. Are un parc frumos. Si multe ciudatenii de constructii. Parca a fost odata un concurs de astfel de constructii. Poate am sa va arat niste poze candva. Ca sa nu mai zic in parc cate statui sunt. Cred ca aici mi-ar place sa traiesc la batranete. E liniste si lumina. Cel putin asa a fost in aceea vara, a lui 2000.

Tot intr-o vara am fost si prin Constanta. Respectiv in acest an. Cand eram in trecere spre statiunea Neptun -ceea ce presupune ca am vizitat cu aceasta ocazie si statiunea Olimp, Jupiter; in Venus am fost pe la sfarsitul anilor 80.. Constanta insa am vazut-o toamna, in noiembrie 2001 si iarna lui 2000. Tin minte ca in aceea iarna, era chiar 1 decembrie, am lasat langa statuia lui Ovidiu un trandafir. Si am zambit cand un trecator a intors mirat capul inapoi si s-a uitat. Era localnic si mersese fara atentie, insa apoi s-a intors un pas inapoi si s-a uitat. Cel putin o secunda s-a oprit si s-a uitat. Iar marea. Atat de singura. Si de frumoasa. Orasul e frumos insa e turistic. Parca doar turistic. E atat de agitat vara si atat de linistit in celelalte anotimpuri. Aici mi-ar fi placut sa copilaresc. As fi invatat sa inot. Si as fi avut un ten creol poate. Imi place cum imi sta bronzata.

De fiecare data m-am intors la Brasov. Am vizitat si Sibiul-ul insa desi apropiat ca structura de Brasov parea prea calm pentru firea mea agitata. Are un centru frumos, frumos prin largul lui, prin aerul lui ce te indeamna la tacere. Sau poate asa mi s-a parut caci am vizitat singura orasul. Totusi, aici, de ar fi sa locuiesc m-as simti ca la un vecin. Si oricat de ospitalier ar fi la un moment dat stii ca iti va fi prea dor de casa ta.

Am avut o vreme bunici- Dumnezeu sa-i ierte- in satul Custelnic, judetul Mures. Am vizitat astfel orasul Targul -Mures. Este intr-un fel umbrit. Da, asa imi apare acum in minte. Era un oras racoros prin centru. Magazine frumoase. Intr-o zi am sa revin acolo, la bunici. Doar in trecere.

Alba-Iulia am vizitat-o doar prin prisma orasului istoric. Orasul Cetatii, parca asa se si numeste. In partea opusa a Cetatii se construia o biserica. Nu mica mi-a fost mirarea sa merg acolo si sa constat ca se vedea pana in capatul celalalt. Parea o lunga strada si atat. La un moment dat este si un parc frumos amenajat. In orasul nou nu am mers. Nu mi-a trezit vreun interes fapt pentru care nici nu ma atrage sa ma intorc prea curand acolo.

Cluj-ul ma fascinat prin laudele ce le primea de la altii. In momentul cand am fost acolo am ramas usor dezamagita. Nu stiu de ce aveam impresia ca nu am aer acolo. Ca totul domnea intr-un calm iesit din comun. Are si el frumusetile lui ( Gradina Botanica, centrul, statui inalte, un deal de unde se poate vedea panorama orasului ) insa nu mi-a stranit nimic in suflet. Nu stiu de ce. Cred ca ar fi ultimul oras pe care l-as revedea.

La Timisoara am ajuns in toamna si iarna anului trecut. A fost pentru prima oara cand am zis: " daca ar fi sa plec din Brasov, aici mi-ar place sa ma mut !" Mi-a placut la nebunie! Parcurile mari- Parcul Trandafirilor, Parcul Botanic-, orasul plin de o atitudine care te atragea sa il privesti, sa il asculti si cumva, sa ii vorbesti. Tin minte ca mergand spre Timisoara o domnisoara care studiase la facultate aici mi-a zis ceva de genul "Timisoara e frumoasa in orice anotimp. O vei iubi cu siguranta ", vorbe care mi-au facut inima sa se stranga usor stiind ca la fel am auzit si de Cluj si in cele din urma mie nu mi-a placut. Dar nu, cu Timisoara a fost altfel. Vai, chiar imi e dor de ea! As vrea sa ajung candva sa ii vad trandafirii infloriti ! Da, aici mi-ar place sa raman o viata.

In noiembrie, a.c., am sa merg la Oradea. Am emotii. Nu stiu de ce. Sper sa fie frumos. Apropo, nu e nimeni dintre voi prin Oradea?!

Am incercat sa revad locuri prin care pasii mei au trecut mai grabiti sau nu. Am crezut ca la final voi face un clasament. Insa acum parca nu as putea. Lasati-ma sa ajung prin nordul tarii, prin est si apoi voi stii.

Cu ingaduinta voastra am retrait cateva momente din viata mea. Va multumesc.