Umorul Si Experientele Asociate, Psihologia umorului |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Va invitam la dezbateri pe teme diverse, avand in centrul lor Omul. Domeniu umanist complex, relativ greu de surprins in ecuatii sau teorii unice, psihologia va fi si un pretext pentru a discuta despre emotii, minte si suflet.
Umorul Si Experientele Asociate, Psihologia umorului |
8 Apr 2005, 12:50 PM
Mesaj
#1
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.894 Inscris: 7 December 03 Forumist Nr.: 1.410 |
Ideea subiectului provine de aici.
In articolul respectiv sunt cateva idei interesante despre natura umorului. De exemplu, ca un element cheie al umorului (in forma sa obisnuita) este ... paradoxul. O gluma obisnuita ar utiliza gandirea logica pentru a ajunge in final la un rezultat neasteptat, care surprinde. Apoi, e interesanta observatia ca umorul este legat adesea de subiectele tabu (sexul, moartea, religia, etc.) care sunt greu de discutat deschis ca urmare a existentei regulilor si conventiilor sociale. Umorul ar avea un rol social de provocare si contestare a conventiilor care, desi socialmente necesare, pot sa ne separe de radacinile noastre umane. (Ma intreb totusi, cum incadram bancurile cu politisti ? Ei ar reprezenta autoritatea contestabila ? Sau bancurile anti-minoritare ? O contestare a unor realitati care nu ne plac (asadar nu autoritatea si nici conventiile) ?) O alta categorie interesanta tratata in articol este cea a jocurilor de cuvinte. Care practic se bazeaza pe utilizarea neasteptata a unui sens diferit de cel conventional. In discutie apare si gandirea originala, care ar necesita crearea unor legaturi noi, neasteptate, care initial nu sunt evidente. Iar umorul ar fi bazat pe originalitate. Pe de alta parte, se afirma ca umorul poate fi o "afacere periculoasa", putand sa produca manie si indignare. Dar cea mai interesanta observatie mi se pare aceea ca multi dintre marii comedieni au personalitati foarte serioase, abilitatile lor pentru umor dezvoltandu-se adesea ca moduri de a evada din starile de prea adanca seriozitate catre care ii impinge personalitatea lor. Articolul mai lanseaza si alte idei, dar poate le voi aduce in atentie mai tarziu. Deocamdata, ce pareri aveti despre aceasta incercare de a explica umorul ? -------------------- ... incertitude in certitude ... independence in dependence ... insight in sight ...
|
|
|
9 Nov 2005, 04:35 PM
Mesaj
#2
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 5.298 Inscris: 9 June 04 Forumist Nr.: 3.787 |
Un copil rade atunci cand descopera ceva nou (senzational pentru el) Un copil rade atunci cand ii reuseste ceva (satisfactie) Un copil rade atunci cand i se acorda atentie Un copil rade atunci cand recunoaste ceva familiar (mama, patut, jucarie, biberon) Pana aici m-am referit la copii pana in 3 ani. Un om matur rade sau poate rade la ceva senzational sau la o surpriza chiar daca nu are pic de umor. De exemplu poti rade daca auzi ca in tailanda a fost tsunami. Sau ca ti-a murit bunicul. Nu este nimic amuzant dar vestea surprinzatoare iti provoaca un mic ras involuntar Poti rade daca te afli intr-o situatie penibila sau stanjenitoare (daca nu plangi). De exemplu daca calci intr-un rahat de caine. Poti rade de placere sau de satisfactie. Poti rade petru ca ai conceput un plan diabolic Poti rade de fericire (razi de nebun din orice) Poti rade sub efectul unor medicamente sau substante chimice. Iata cate forme de ras exista, nici una din ele cauzata de umor. Eu cred ca mai intai a fost rasul si apoi umorul. Umorul l-au inventat oamenii pentru a rade mai des. Pentru ca rasul e bun, descarca tensiunile nervoase. Eu trag concluzia ca nu doar umorul este cauza rasului dar putem spune ca umorul se manifesta intotdeauna prin ras. -------------------- viata e simpla si misto!
|
||
|
|||
Versiune Text-Only | Data este acum: 17 May 2024 - 06:20 PM |