Umorul Si Experientele Asociate, Psihologia umorului |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Va invitam la dezbateri pe teme diverse, avand in centrul lor Omul. Domeniu umanist complex, relativ greu de surprins in ecuatii sau teorii unice, psihologia va fi si un pretext pentru a discuta despre emotii, minte si suflet.
Umorul Si Experientele Asociate, Psihologia umorului |
8 Apr 2005, 12:50 PM
Mesaj
#1
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.894 Inscris: 7 December 03 Forumist Nr.: 1.410 |
Ideea subiectului provine de aici.
In articolul respectiv sunt cateva idei interesante despre natura umorului. De exemplu, ca un element cheie al umorului (in forma sa obisnuita) este ... paradoxul. O gluma obisnuita ar utiliza gandirea logica pentru a ajunge in final la un rezultat neasteptat, care surprinde. Apoi, e interesanta observatia ca umorul este legat adesea de subiectele tabu (sexul, moartea, religia, etc.) care sunt greu de discutat deschis ca urmare a existentei regulilor si conventiilor sociale. Umorul ar avea un rol social de provocare si contestare a conventiilor care, desi socialmente necesare, pot sa ne separe de radacinile noastre umane. (Ma intreb totusi, cum incadram bancurile cu politisti ? Ei ar reprezenta autoritatea contestabila ? Sau bancurile anti-minoritare ? O contestare a unor realitati care nu ne plac (asadar nu autoritatea si nici conventiile) ?) O alta categorie interesanta tratata in articol este cea a jocurilor de cuvinte. Care practic se bazeaza pe utilizarea neasteptata a unui sens diferit de cel conventional. In discutie apare si gandirea originala, care ar necesita crearea unor legaturi noi, neasteptate, care initial nu sunt evidente. Iar umorul ar fi bazat pe originalitate. Pe de alta parte, se afirma ca umorul poate fi o "afacere periculoasa", putand sa produca manie si indignare. Dar cea mai interesanta observatie mi se pare aceea ca multi dintre marii comedieni au personalitati foarte serioase, abilitatile lor pentru umor dezvoltandu-se adesea ca moduri de a evada din starile de prea adanca seriozitate catre care ii impinge personalitatea lor. Articolul mai lanseaza si alte idei, dar poate le voi aduce in atentie mai tarziu. Deocamdata, ce pareri aveti despre aceasta incercare de a explica umorul ? -------------------- ... incertitude in certitude ... independence in dependence ... insight in sight ...
|
|
|
20 Jun 2005, 06:01 PM
Mesaj
#2
|
|
Batranel oPsedat Grup: Membri Mesaje: 2.074 Inscris: 15 January 04 Forumist Nr.: 1.836 |
agora, nu stiu daca pot zice ca "umorul se invata"; da, se poate cultiva, insa un copil rade, sau face alte persoane sa rada, involuntar - mai degraba putem zice ca descopera umorul, si il foloseste, insa aceasta descoperire .. este ceva natural; ca si cum ai descoperi ca focul arde.
"conditionat cultural" - mai degraba tendinta lui maxima este tipica fiecari culturi (si nivel intelectual); scuza-ma, dar si noi radem la multe glume englezesti (acel umor negru specific); poate si din cauza ca avem si noi un gen asemanator de umor.. poate motivatia ? hmm... posibil o nevoie ancestrala de a te destinde psihic; o nevoie de a ocoli/evita/uita stresul, agresivitatea... Se zice ca rasul este specific uman; insa exista studii si studiosi care pretind ca si animalele au o forma cel putin primara de ras; iar cine a stat multa vreme in preajma unui animal (canie, maimuta, cal, un animal situat suficient de sus pe scara evolutiei), are tendinta de a sustine acelasi lucru ... oare exista nevoia de ras ? -------------------- -- de aceea pentru mine muntele - munte, se zice, de aceea pentru mine iarba - iarba, se spune, de aceea pentru mine izvorul - izvoreste, de aceea pentru mine, viata - se traieste --
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 17 May 2024 - 03:39 PM |