Povestea Imigrarii Optiuni

[Mistinguett]

Pentru ca subiectul "Emigrantii si denigrantii" a luat-o un pic razna si e cam negativ din start...
Pentru ca, dupa cum am spus de multe ori, emigrarea este o experienta diferita pentru fiecare in parte ...
Pentru ca stiu ca multi romani vor sa plece din Romania si pentru ca stiu ca multi din ei au impresii gresite despre ce inseamna viata de inceput in alta tara...

Mi-ar placea foarte daca am scrie aici cat de mult sau de putin din experientele noastre. Nu trebuie sa dam detalii mai departe de limita de comfort, care si asta difera de la persoana la persoana. Dar ar putea fi un subiect frumos, fie el trist sau vesel, nostalgic sau poate chiar hazliu...

Stiu ca este mult de spus, e un subiect unde nu poti spune doar "pai... mi-am facut valizele si m-am urcat in avion" dar poate postam cum avem chef si cum ne navalesc amintirile. Poate ne inspiram unii pe altii. Poate primim intrebari de la cei din tara si vrem sa raspundem.

Doar va rog sa nu "atacati" povestea nimanui - nu uitati niciodata ca fiecare experienta e originala si nu e obligatoriu sa vedeti viata sau lumea la fel cu cel care a postat.

Voi scrieti ce vreti, dar iata intrebari ajutatoare (poate): Cat ati stiut despre tara unde ati emigrat inainte de plecare? Odata ajunsi acolo, ce nu a fost cum credeati sau v-a atras atentia (bun sau/si rau)? Ati avut familie, prieteni de la inceput? Cat v-a ajutat asta? Ati comparat preturile din Romania cu preturile de unde ati ajuns? Cat a durat (aproximativ, bineinteles) pana ati putut spune "cam stiu pe ce lume sunt acum" (legi, reguli sociale etc)? Si bineinteles ca daca vreti sa scrieti si ce va place/displace prin locurile unde traiti, nu cred ca se supara nimeni - chiar daca mai e un subiect despre asta, dar ala e la "americani" iar acum avem mai multi forumisti din toata lumea.


*de obicei raspund prima, dar acum trec printr-o perioada foarte ocupata si promit ca voi scrie cat pot de curand, chit ca pe bucatele.

[Mistinguett]

Am prieteni, dar nu la acelasi nivel de prietenie ca in Romania. De ex, sa-mi sune la usa oricand fara sa deranjeze, chiar daca sunt in pijamale. Cum spuneam, din cauza felului de viata e si cam imposibil sa se intample, dar daca s-ar intampla - ar fi tot cu romani de-ai nostri.

In rest, da, am cunoscut o groaza de americani (sau alte natii) care imi sunt simpatici si dragi. Dar nu se leaga acelasi gen de prietenie. Ei nu-s obisnuiti sa stea 3 ore la bere sau la masa cum stam noi oricand, nu numai de Thankgiving si de Craciun iar eu nu-s obisnuita sa merg in baruri prea zgomotoase si unde sursa de distractie e cel putin marijuana.
Intelegeti ca generalizez acum, da? Dar astia-mi sunt colegii de servici in mare parte.

Nici cu vecinii nu-s aceleasi relatii, si stiu ca asta e cazul NY-lui si ca in alte parti e diferit. Eu scriu aici din experienta mea. Sunt foarte pe bune cu vecinii mei, dar daca va zic ca am vecinii de apartament mutati aici de 3 luni si eu i-am vazut de 2 ori, ma credeti? Sau gateam intr-o noapte pe la 10 si nu aveam ceapa si tare nu m-as fi imbracat sa ies la deli-ul din colt si m-am gandit "ce bine era acum daca ma duceam la *cutarica* de la 2 sa-i cer o ceapa..." Romanism, stiu.
Am o vecina care a fost invitata sa bata la usa oricand are chef de o vorba, credeti ca a facut-o? nu. Ce sa-i faci, n-am vecini romani.

Nu cred ca e o faza de inceput, sunt aici de 13 ani. Poate am eu cerinte prea mari, am avut prea multi prieteni foarte buni in Ro si ma asteptam ca si aici sa fie la fel. Cum spunea si dead-cat, singuratatea nu e ceea ce te astepti sa fie - ei, eu nici nu m-am asteptat sa ma simt singura, in primul rand ca fac partida buna cu al meu si nu ne plictisim nici unul de altul nici impreuna, in al doilea rand ca intotdeauna mi-am facut prieteni usor. Aici nu mi se pare usor - si am o intreaga filozofie personala despre motive.

Cla, eu zic ca inainte sa faci pasul cel mare sa te duci in Romania pentru cateva luni. Numai asa iti vei da seama daca te-ai reintegra vietii din Ro.
Mie mi-au spus demult cei din Ro: tu vezi totul frumos pentru ca vii in vizita, ai bani suficienti in buzunar si pentru ca toata lumea te primeste frumos pentru ca te vad rar. Daca ai sta aici ai sa vezi ca nu mai are nimeni timp si mare mirare daca primesti un telefon.
Si mare dreptate au avut. Am stat 3 luni jumate si abia asteptam sa vin acasa.

Editat din cauza de pleonasm, mama ei de gramatica.

Acest topic a fost editat de Mistinguett: 5 Mar 2005, 11:01 PM