Sfantul Nicolae - Facatorul De Minuni |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Mesajele cu caracter ateist sau care au ca scop denigrarea unei religii sunt interzise in cadrul acestui forum.
Sfantul Nicolae - Facatorul De Minuni |
6 Dec 2004, 10:33 AM
Mesaj
#1
|
|
Umil servitor la Han Grup: Moderator Mesaje: 4.051 Inscris: 2 December 03 Forumist Nr.: 1.345 |
Sfantul Nicolae este patronul spiritual in Olanda, Rusia, Grecia, Apulia (Italia), Sicilia, Lorraine (Franta) si in multe orase din Germania, Austria, Elvetia, Italia si Belgia. Sfantul Nicolae este cunoscut ca prietenul si protectorul judecatorilor, criminalilor, hotilor, comerciantilor, saracilor, marinarilor, bucatarilor, calatorilor, fetelor nemaritate, mireselor si, in special, al copiilor mici si al scolarilor.
Sfantul Nicolae s-a nascut in Orientul Mijlociu la 350 de mile nord de Bethlehem. Istoria si legendele legate de Sfantul Nicolae se intrepatrund, dar se cunoaste cu certitudine ca a trait in secolul am IV-lea, a fost cardinal de Myra (acum aflata pe teritoriul Turciei) si a fost recunoscut si onorat ca sfant incepand cu secolul VI. Nu mai putin de 21 de "miracole" ii sint atribuite, Sfantul Nicolae devenind cunoscut pentru credinta, zelul si dragostea pentru semeni, si in special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie instarita, iar la moartea ambilor parinti (era inca copil) a mostenit intreaga avere, pe care s-a hotarat sa o foloseasca in scopuri umanitare si sa-i ajute pe cat mai multi oameni nevoiasi. De-a lungul secolelor au aparut povesti si legende despre viata si binefacerile Sfantului Nicolae. Toate acestea au ajutat la intelegerea caracterului extraordinar al acestuia si de ce a fost atat de mult indragit si considerat protector al celor neajutorati si neputinciosi. Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sarac, care datorita situatiei financiare precare nu se puteau marita. Se spune ca atunci cind fata cea mare a ajuns la vremea maritisului, cel ajuns deja cardinal, Nicolae, a lasat noaptea, la usa casei nobilului, un saculet cu aur. Povestea s-a repetat intocmai si cind a venit vremea de maritis pentru cea de a doua fata. Cind i-a venit vremea si celei de a treia fete, nobilul a stat de paza sa afle cine-i cel care lei-a facut atita bine fetelor lui. In noaptea cu pricina, nobilul a stat de paza si l-a vazut pe cardinal cum a lasat saculetul cu aur. Se spune ca Sfantul Nicolae s-a urcat pe acoperis si a dat drumul saculetului prin hornul casei, intr-o soseta pusa la uscat si de aceea a aparut obiceiul agatarii sosetelor de semineu. Cind tatal fetelor a vazut una ca asta, Nicolae l-a rugat sa pastreze secretul, dar bineinteles ca acesta nu a putut fi tinut. De atunci, oricine primea un cadou neasteptat ii multumea lui Nicolae pentru el. Cei trei saculeti de aur facuti cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfantului Nicolae sub forma a trei bile de aur. O alta legenda spune ca, dupa calatoria pe care a facut-o in Tara Sfanta, incercand sa mearga pe urmele lui Isus, Nicolae s-a intors in tara lui pe mare. O furtuna teribila s-a abatut pe mare si corabia statea gata sa se rupa. Nicolae a stat si s-a rugat la Dumnezeu, iar marinarii au ramas surprinsi de oprirea neasteptata a furtunii. De atunci, Sfantul Nicolae a devenit patronul marinarilor si al calatorilor. Se spune ca erau odata trei studenti teologi care calatoreau spre Atena, unde doreau sa studieze. Ei au inoptat la un han si au fost atacati de proprietarul acestuia, jefuiti, omorati si apoi ramasitele lor ascunse. Cardinalul Nicolae calatorea pe acelasi drum si a innoptat la acelasi han. Noaptea el a visat despre crima savarsita si l-a luat la rost pe proprietarulul hanului, aflind astfel locul unde cei trei tineri fusesera ingropati. Nicolae i-a dezgropat si s-a rugat mult la Dumnezeu, iar cei trei tineri au inviat. In Franta, istoria se refera la rapirea a trei copii de catre un macelar. Sfantul Nicolae s-a rugat mult si i-a ajutat pe parinti sa-si recupereze copiii intregi. De atunci Sfantul Nicolae a devenit patronul copiilor si al scolarilor. In secolul X, Tarul Vladimir al Rusiei a calatorit la Constantinopole (astazi Istanbul) si auzind de povestirile minunate despre Sfantul Nicolae a decis sa-l faca patronul spiritual al Rusiei. In secolul al XI-lea, ramasitele Sfantului Nicolae au fost furate (sau descoperite) de marinari italieni si depuse in Bari (Italia). Acolo sint si in ziua de azi, iar o manastire a fost construita pentru credinciosii aflati in pelegrinaj catre Tara Sfanta, veniti sa se inchine la moastele Sfantului Nicolae. Se spune ca moastele Sfantului Nicolae emana din cind in cind un miros dulceag. De-a lungul secolelor Sfantul Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinti, in aminirea si celebrarea lui fiind ridicate mii de biserici (citeva sute sint doar in Anglia), iar chipul lui a fost pictat mai mult decit al oricarui alt sfant (exceptie facind Sfanta Fecioara Maria). Aniversarea mortii Sfantului Nicolae, pe 6 Decembrie (345 A.D. sau 352 A.D.) este aproape de sarbatoarea Craciunului, de aceea, in multe tari, acestea s-au contopit. In Germania insa, Olanda, Elvetia, Romania, si alte citeva tari europene aceste doua sarbatori au continuat sa se sarbatoreasca separat. In mod traditional, copiii primeau in noaptea de 5 spre 6 Decembrie daruri sub forma de bomboane, prajituri, mere si nuci. In unele locuri copiii isi puneau ghetutele la usa in ajunul zilei de Sfantul Nicolae si a doua zi dimineata le gaseau pline de bomboane, prajituri, portocale si fructe uscate. In Olanda copiii isi primeau cadourile in saboti de lemn. In manastirile scoala, tinerele eleve isi agatau sosete la usa cu bilete pentru Sfantul Nicolae in care isi laudau cumintenia (de aici obiceiul scrisorilor pentru Mos Craciun), iar dimineata le gaseau pline cu fructe glasate sau bomboane (maica stareta citea biletele si facea daruri ca din partea Sfantului Nicolae). Dupa reforma protestanta din secolul XVI multe tari din Europa au renuntat la sarbatorirea zilei de 6 Decembrie. Olandezii insa au pastrat aceasta traditie catolica si chiar si azi, multi copii il asteapta pe Sinter Klaas (Saint Nicholas - Sfantul Nicolae) in ziua de 6 decembrie. La inceputul secolului XVII, olandezii emigrati in Statele Unite ale Americii au fondat New Amsterdam, care din 1664 a devenit cunoscutul New York. In citeva decade, sarbatoarea comemorarii Sfantului Nicolae s-a intins pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Iar Sinter Klaas a devenit repede Santa Claus (Mos Craciun) pentru majoritatea americanilor. In nordul Germaniei, dupa reforma protestanta, Sfantul Nicolae a fost inlocuit de Krist Kindl (Pruncul Sfant), de aceea, aici, Santa Klaus nu are origine bisericeasca, ci una pagana, dupa zeul germanic Thor, care conducea o caleasca trasa de doua capre pe nume Cracker (Spargatorul) si Cruncher (Rontaila). Catolici, ortodoxi si chiar protestanti continua sa-l sarbatoreasca pe Sfantul Nicolae si in ziua de astazi. Prin generozitatea sa fata de cei lipsiti de ajutor, si in special fata de copii, Sfantul Nicolae continua sa ramina un model de intelepciune, dragoste si milostenie. In Romania, Sfantul Nicolae, cunoscut ca Mos Nicolae, vine in fiecare an, in noaptea de 5 spre 6 Decembrie cu daruri atat pentru copii, cat si pentru adulti. In seara zilei de 5 Decembrie, ghetele si cizmele sint curatate, lustruite si puse la usa in casa fiecarui roman. Mos Nicolae are grija de fiecare membru al familiei si el pune cite un cadou mic (in general dulciuri sau fructe) in ghetele sau cizmele fiecaruia. In unele parti ale tarii, Mosul aduce si crengute argintii (crengute subtiri ce se dau cu un strat de bronz) odata cu darurile. Copiii neascultatori sint avertizati de parinti ca vor primii doar crengutele daca nu sint cuminti (de aici si asocierea dintre bat si Sfantul Nicolae, folosit la cumintirea obraznicilor). Obiceiul acesta, al venirii lui Mos Nicolae, este foarte vechi la romani si este unul dintre cele mai importante sarbatori ale anului, in special pentru copii." Text preluat de la adresa: http://www.parinti.com/modules.php?name=Ne...article&sid=258 Probabil ca o sa revin cu mai multe detalii despre acest mare sfant. Se spune ca apare sub forma unui batranel bland cu barba alba, si de asemenea este unul din sfintii care se grabesc cel mai tare sa ajute pe cei in nevoie. Exista si Acatistul Sfantului Nicolae, la care crestinii se roaga. "Indreptator credintei si chip blandetilor, invatator infranarii te-a aratat pe tine turmei tale adevarul lucrurilor. Pentru acesta ai castigat cu smerenia cele inalte, cu saracia cele bogate. Parinte Ierarh Nicolae, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre" Troparul Sfantului Ierarh Nicolae -------------------- Gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
Si cat de departe sunt cerurile de la pamant, asa de departe sunt judecatile Mele de judecatile voastre si cugetele Mele de cugetele voastre. (Isaia 55:8.9) Ortodoxia - Calea intru Hristos - pe pagina 1 indexarea tematica a subiectelor pt. o usoara urmarire... |
|
|
27 Feb 2005, 10:51 PM
Mesaj
#2
|
|
Musteriu Grup: Musterii Mesaje: 12 Inscris: 29 January 05 Forumist Nr.: 5.577 |
Aceasta intamplare a avut loc intr-o simpla familie sovietica,
in orasul Kuibasev, acum Samara, la inceputul anilor 50. Mama si fiica se pregateau sa intampine anul nou. Fiica Zoia si-a invitat prietenele si prietenii la o petrecere cu dansuri. Era postul Craciunului, iar mama fetei, credincioasa, a rugat-o sa nu faca petreceri. Fiica n-a vrut s-o asculte, iar mama, vazand asta s-a dus la biserica sa se roage. S-au adunat oaspetii, iar prietenul Zoei, pe nume Nicolai, inca nu venise. Au inceput dansurile fara ca sa-l astepte. Toti dansau, numai Zoia a ramas singura si de necaz, a luat icoana Sfantului Nicolae si a zis: "Iata o sa-l iau pe acest Nicolae si-o sa dansez cu el", neascultandu-si prietenele si zicand ca daca este Dumnezeu, ma va pedepsi. Au inceput din nou sa danseze, un dans, doua si s-a ridicat o galagie de neinchipuit si s-au aprins niste lumini orbitoare. De frica au fugit toti din camera. Numai Zoia a ramas sa stea, cu icoana la piept, impietrita si rece ca marmora. Toate incercarile doctorilor sositi de a o readuce la o stare normala au fost zadarnice. Seringile se indoiau si se rupeau, ca si cum ar fi dat de piatra. Au vrut s-o ia la spital, dar n-au reusit s-o urneasca din loc, picioarele ii erau parca lipite de podea. Dar Zoia traia, desi din acel moment nu putea nici manca, nici bea. Cand s-a intors mama acasa si a vazut cele intamplate, si-a pierdut constiinta si a fost dusa la spital, de unde s-a intors doar dupa cateva zile - credinta in Dumnezeu si rugaciunile pentru iertarea fiicei i-au restabilit puterile. In primele zile casa era inconjurata de o multime de oameni: credincioi, medici, duhovnici si pur si simplu curiosi. Dar peste un timp, locuinta a fost inchisa pentru public si pazita ziua-mprejur de cate 2 politisti. Unii dintre politisti au incaruntit auzind-o pe Zoia strigand strasnic la miezul noptii. Noptile la rand, mama se ruga langa ea. In a treia saptamana din postul mare a venit un staret si a rugat pe politisti sa-l lase s-o viziteze pe Zoia dar a fost refuzat. Staretul a venit si in ziua urmatoare, dar a fost refuzat din nou. A treia oara, de ziua Buneivestiri, staretului i-a fost permis sa intre. Politistii au auzit cum el a intrebat-o pe Zoia: "Ei ce, ai obosit sa tot stai?" Dupa un timp oarecare, politistii au vrut sa-l lase pe staret sa iasa de acolo, dar nu mai era. Toti sunt convinsi ca a fost chiar Sfantul Nicolae. Asa a stat Zoia 4 luni(128 de zile) pana la Paste. Dupa Pasti Zoia si-a revenit, muschii i-au redevenit vii. Au pus-o in pat, dar ea continua sa le spuna la toti sa se roage. Toate cele intamplate atat de mult i-au impresionat pe cei din oras si din imprejurimi, ca multime de oameni, vazand minunile, s-au intors catre credinta. Se grabeau la biserica, la pocainta. Cei nebotezati se botezau. Cei ce nu purtau cruce au inceput sa poarte. Erau atat de multi oameni ca nu ajungeau cruci pentru cumparatori. In a treia zi a Pastelui Zoia a trecut la cele vesnice, dupa un drum greu de 128 de zile de rugaciuni inaintea lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor. Duhul Sfant i-a intretinut viata tot timpul acela, scotand-o din pacatele de moarte, pentru ca in ziua Invierii sa invieze si ea spre viata vesnica. Acest topic a fost editat de Alexandrule: 27 Feb 2005, 10:53 PM |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 29 April 2024 - 05:05 PM |