Trasnai Liceene |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Trasnai Liceene |
19 Apr 2003, 11:37 AM
Mesaj
#1
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 144 Inscris: 17 March 03 Forumist Nr.: 92 |
Unii dintre voi poate au terminat deja liceul, altii poate inca se "lupta" cu el, dar cu totii trebuie sa aveti o intamplare (sau mai multe) haioasa, nebuneasca de povestit.Despre anii de liceu se spune ca sunt cei mai frumosi din viata, haideti sa vedem cum s-au distrat membrii forumului in aceasta perioada.
|
|
|
14 Jul 2004, 11:32 AM
Mesaj
#2
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.182 Inscris: 9 May 04 Forumist Nr.: 3.435 |
Era pare-mi-se o zi de mai, dar tare melancolica. Parca ar fi fost toamna, cam asa era vremea afara, ca si inimile noastre. Caci se apropia sfarsitul liceului.
Cu aceasta stare de spirit ne indreptam noi cei de parte barbateasca din clasa spre o anumita cladire din oras. Era devreme, racoare si cerul plumburiu din cauza norilor. Trebuia sa ajungem la centrul de recrutare si nici unul dintre colegi nu ne gandeam ca ar fi posibil ca in urmatoarea ora vom rade iar cu gurile pana la urechi, ca in cele mai marete momente de distractie din scoala. Am ajuns. Mergeam toti cu capetele plecate, in sir indian de la un birou la altul, pana ne-a preluat cineva si ne-a dus la cabinetul medical. Acolo ni s-a spus sa ne dezbracam (cineva a intrebat "De tot ?" "Sigur ca de tot, i s-a raspuns, da' unde va credeti, la parada modei ?" ) si sa venim in grupuri de cate 10. Ni s-a indicat vestiarul. Vestiarul era separat de cabinetul medical unde ne astepta comisia de doctori de un coridor lung, dar necirculat de catre neinitiati (a se citi, de catre cei care nu aveau treaba cu armata). Era, dupa cum spuneam, cam frig. Nu voiam decat sa scapam cat mai repede de acolo si daca tot aveam zi libera, sa mergem undeva in oras la o cofetarie sau poate la un film. La fotbal nu se gandea nimeni in acea zi. Nu aveam starea de spirit necesara. Asadar, hainele jos , ne-am luat inima in dinti si unul dintre noi a deschis usa vestiarului. Parca eram intr-un avion la 1000 de metri si urma sa sarim cu parasuta . Am strans din dinti si am zbughit-o pe usa cat mai compact posibil. Dar saltul in gol ... scuze, saltul pe coridor s-a intersectat cu un obiect zburator neidentificat, pe care era sa-l proiectam cat colo . A urmat o frana puternica, analizarea OZN-ului si apoi accelerare in tromba, deschiderea usii de la cabinet si intrarea in gramada de rugby cu scrasnete si icnete. Cred ca am intrat cate 5 deodata, de am bagat in sperieti tot corpul medical. Ce se intamplase ?! O tanara, care nu stiu cum s-a ratacit sau pe cine cauta in acel loc si la acea ora, a avut norocul sa intalneasca o gloata de vlajgani alergand in costumul lui adam , gata gata sa o ia pe sus. Mai e nevoie sa adaug?, noi eram Credeti-ma, ziua s-a schimbat cu totul. Parca si soarele a iesit dintre nori. Mai tarziu la cofetarie ne-am intalnit cu ceilati baieti care asteptau un pic mai la distanta sa le vina randul in vestiar. Am "vazut" astfel evenimentele "filmate" din celalat unghi: Tanara mergea linistita pe coridor. Brusc s-a deschis usa vestiarului si am sarit noi pe ea, asa cum eram. Ea a facut ochii cat cepele si asa a "inghetat" . Nu a apucat sa spuna nici "pas" ca am si disparut pe usa cealalta. Parca era un film din epoca muta Tanara s-a intors, si-a facut de trei ori cruce si a plecat de unde venise. Nimeni nu a mai vazut-o in ziua aceea, desi unul dintre noi se invartise mai apoi in jurul cladirii. Voia sa-i faca cinste cu un suc -------------------- A mai venit si-un inorog straveziu foarte speriat, foarte livid. Locuia intr-un viitor aramiu cu vedere la vid. Nichita Stanescu |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 11 May 2024 - 06:35 AM |