Epr, Bell, Aspect, despre non-localitate si alte chestiuni Optiuni

[Wluiki]

Wluiki

despre inegaliăţile lui Bell

Eu cred ca, din contra, inegalitatile lui Bell pledeaza pentru lipsa de aleator. "Hidden variables", "spooky action at distance" sau principiul de non-localitate. Ele sunt o continuare a obiectiei lui Einstein fata de cuantica (paradoxul EPR).
Pentru un set mare de observabili (perechi de fotoni a la EPR in experimentul Bell) daca ar exista un asa mare grad de aleatoriu, masurarea unei proprietati (spin) ar trebui sa dea rezultate aleatoare. Insa uimitor, in experimentul Bell, oricate masuratori s-ar efectua, intre masuratorile care au ca rezultat diferite valori se poate scrie o inegalitate. '

Amenhotep

Experimentul lui Aspect confirmă valabilitatea inegalităţilor lui Bell, care la rândul lor demonstrează că nu există "hidden variables". Dacă pe undeva printr-un text despre mecanică cuantică relativ modernă întâlneşti cuvintele "hidden variables", caută predicatul acelei propoziţii şi vei vedea că este fie "do not exist", fie "are impossible", fie ceva de genul ăsta. Simpla prezenţă a cuvintelor "hidden variables" într-un text nu trebuie să conducă la concluzia că acel text afirmă existenţa unor variabile ascunse.

Acţiunea la distanţă, indiferent de epitetele cu care au însoţit-o unii fizicieni, nu are nici o legătură cu aleatoriul. E vorba de violarea principiului localităţii. Actualmente se acceptă că acţiunea la distanţă există şi principiul localităţii invocat de Einstein nu este valabil. El credea că refuzul principiului localităţii intră în contradicţie cu existenţa unei viteze limită în Univers şi de aceea se opunea renunţării la acel principiu. Dar acum s-a dovedit că acţiunea la distanţă (violarea localităţii) nu conduce la transmisie instantanee de informaţie, deci nimic nu depăşeşte viteza luminii.

Mă rog, mie mi se pare totuşi că aceste chestiuni tehnice nu-şi au locul aici, ci eventual pe un topic de mecanica cuantică, relativitate etc.

Am ajuns să vorbim de inegalităţile lui Bell şi experimentele lui Aspect pornind de la "există hazard la nivel ontologic, sau este vorba doar de o etichetă pusă 'necunoscutului', 'neînţelesului de către mintea noastră'?". Eu propun ca în topicul de faţă să luăm de bun ce zice toată Fizica actuală, anume că hazardul este ontologic, nu doar epistemic.

Dar n-am nici o problemă dacă nu veţi fi de acord. Aşa cum arătam mai demult, evoluţionismul spune ceva de genul "chiar şi în cazul când variaţiile sunt complet aleatoare, selecţia naturală tot va conduce la evoluţie". Caracterul aleatoriu "curat" al variaţiei nu este esenţial. Cea mai bună dovadă sunt toate programele actuale de Artificial Life, care folosesc diverse generatoare de numere pseudo-aleatoare. Evident, din punctul de vedere al acelor "lumi artificiale" create pe computer, aleatoriul pe care-l simt ele este doar epistemic (în sensul că nimeni din sistem nu ştie regula), nu ontologic (de fapt numerele nu sunt deloc aleatoare, ci sunt produse de o regulă destul de simplă).

Mai mult chiar, regula poate fi nu doar simplă, ci simplissimă: în orice program pentru studiul evoluţiei, pe post de generator de numere pseudo-aleatoare se poate lua un simplu numărător: 1, 2, 3, 4, 5, ... (modulo N) Aceasta înseamnă o explorare sistematică a variantelor de organisme. No problemo, evoluţia tot va avea loc (poate puţin întârziată, poate puţin mai greu, dar în esenţă se vor constata exact aceleaşi fenomene evolutive, similare celor din natură).

Aşadar, eu propun să lăsăm deoparte problema existenţei aleatoriului veritabil în Univers, pentru că ea este până la urmă irelevantă în discuţia de faţă.

a

Wluiki

Amenhotep, eu nu as fi asa de sigur. Dupa experimentul lui Aspect, a urmat la cativa ani un articol al lui Franson aratand ca experimentul lui Aspect nu a fost chiar concludent, articol care nu a primit o contraargumentatie substantiala din cate stiu eu. Din cate stiu (grupurile usenet adica ) subiectul este inca deschis. Ca exista un mainstream care acorda a priori credit abordarii cuantice, si ca atare prefera concluzia comoda a lui Aspect cred ca este o alta discutie.

Referitor la aleator, mai citeste ce am scris. Principiul non-localitatii in exprienta lui Bell se traduce ca niste masuratori care trebuie sa aiba rezultate aleatoare le pot ordona (printr-o inegalitate). Mie asta mi se pare o infirmare a aleatoriului!

Iar daca-l citesti mai bine pe Einstein (multe din lucrarile lui extra-"curiculare" au aparut in "Asa vad eu lumea" la Humanitas) ai sa vezi ca refuzul cuanticii avea o motivatie nitel mai profunda decat apararea unei teorii. La Einstein aproape ca putem vorbi de un weltenschauung - si nu la multi fizicieni putem vorbi de asa ceva

Amenhotep