Award Economics, the search for economic development Optiuni

[Minerval]

Ziua buna dragi membri ai Hanului.
M-am hotarat sa deschid o serie de topice cu caracter economic, altfel zis, cu utilitate practica romanimii.
Prima tema enuntata va fi cea legata de Autoritatea Contractanta - Delegatia C.E.
---

FONDUL EUROPA
Program de micro-proiecte Cerere de Finanţare
-Delegaţia Comisiei Europene în România

Linia de Buget B7-030 / 2003

Numele solicitantului:

Nr. Dosar
(doar pentru uz intern)
NOTĂ
Vă rugăm să citiţi şi să completaţi această Cerere de Finanţare cu foarte mare atenţie. Omisiunile nu pot fi rectificate; dacă orice informaţie sau document lipseşte, cererea dumneavoastră va fi respinsă.
I. PROIECTUL
1. Descriere

1.1 Titlu

1.2 Localizare(localizări)

Judeţ(e), regiune(i), oraş(e)

1.3 Suma solicitată de la Autoritatea Contractantă

Costul total eligibil ale proiectului Suma solicitată de la Autoritatea Contractantă % din costul totalul al proiectului
EUR EUR %

1.4 Rezumat

Maximum 10 rânduri (a se include informaţii despre (a) scopul proiectului, (b) grupul(rile) ţintă şi © activităţile principale).

Vă rugăm să scrieţi acest rezumat atât în română, cât şi în engleză.

1.5 Obiective

Maximum 1 pagină. Descrieţi obiectivul(ele) general(e) şi obiectivele specifice ale proiectului.

1.6 Justificare

Maximum 3 pagini. Furnizaţi următoarele informaţii:

(a) relevanţa proiectului pentru obiectivele programului

(b) relevanţa proiectului pentru priorităţile programului

© identificarea necesităţilor şi constângerilor percepute în ţările ţintă

(d) lista grupurilor ţintă şi numărul estimat de beneficiari direcţi şi indirecţi

(e) motivaţia alegerii grupurilor ţintă şi a activităţilor

(f) relevanţa proiectului pentru grupurile ţintă

1.7 Descrierea detaliată a activităţilor

Maximum 9 pagini. Includeţi titlul şi o descriere detaliată a fiecărei activităţi avute în vedere pentru a produce rezultatele, specificând – unde este cazul – rolul fiecărui partener (sau asociaţi sau sub-contractori). În acest sens, descrierea detaliată a activităţilor nu trebuie confundată cu planul proiectului (a se vedea secţiunea 1.9).

1.8 Metodologia

Maximum 4 pagini. Descrierea detaliată a:

(a) metodelor de implementare

(b) motivelor pentru alegerea metodologiei propuse

© cum intenţionează proiectul să continue un proiect anterior (unde este cazul)

(d) proceduri de evaluare internă

(e) nivelul de implicare şi activitatea altor organizaţii (parteneri sau alţii) în proiect

(f) justificarea rolului fiecărui partener

(g) echipa propusă pentru implementarea proiectului (pe funcţii: nu este nevoie să se includă aici numele persoanelor).

1.9 Durata şi planul proiectului

 Durata proiectului va fi de ….. luni.

Notă: În planul orientativ al proiectului nu trebuie să fie menţionate date reale, ci numai să arate “luna 1”, “luna 2”, etc. Solicitanţii sunt sfătuiţi să prevadă o marjă de siguranţă în planul de proiect propus. Planul proiectului nu trebuie să conţină descrieri detaliate ale activităţilor, ci doar denumirea lor (vă rugăm să verificaţi că acestea se potrivesc cu cele menţionate în secţiunea 1.7). Orice lună fără activităţi trebuie inclusă în planul proiectului şi în durata proiectului.

Planul pentru implementarea proiectului trebuie să fie suficient de detaliat pentru a furniza informaţii cu privire la pregătirea şi implementarea fiecărei activităţi. Planul proiectului trebuie prezentat conform următorului model:

An
Semestrul 1 Semestrul 2
Activitate Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organizaţia care implementează proiectul
Exemplu exemplu Exemplu
Activitatea pregătitoare 1(titlu) Partenerul local 1
Activitatea de execuţie 1(titlu) Partenerul local 1
Activitatea pregătitoare 2 (titlu) Partenerul local 2
Etc.

2. Rezultate preconizate

2.1 Impactul preconizat asupra grupurilor ţintă

Maximum 2 pagini. Indicaţi cum va îmbunătăţi proiectul :

(a) situaţia grupurilor ţintă

(b) capacităţile manageriale şi tehnice ale grupurilor ţintă sau ale partenerilor (unde este cazul)

2.2 Publicaţii si alte rezultate

Maximum 1 pagină. Fiţi la obiect şi cuantificaţi rezultatele cât de mult posibil.

2.3 Efecte multiplicatoare

Maxim 1 pagină. Descrieţi posibilitatea replicării şi extinderii rezultatelor proiectului.

2.4 Sustenabilitatea pe termen scurt şi lung*

Maxim 3 pagini. Vă rugăm să faceţi distincţia între următoarele 3 dimensiuni ale sustenabilităţii pe termen scurt şi lung:

(a) Aspectul financiar (Cum vor fi finanţate activităţile după încetarea finanţării nerambursabile? )

(b) Nivelul instituţional (Vor mai funcţiona structurile care susţin implementarea activităţilor la sfârşitul prezentului proiect? Va exista “proprietate” locală asupra rezultatelor proiectului?)

© La nivelul politicilor (care va fi impactul structural al proiectului – ex. va conduce acesta la îmbunătăţirea legislaţiei, codurilor de conduită sau metodelor, etc?)

* Nu se aplică pentru campaniile de informare publică; în schimb, vă rugăm să furnizaţi informaţii despre modul de evaluare / măsurare a impactului.
3. Bugetul proiectului

Completaţi Anexa B (Tabelul 1) pentru durata totală a proiectului. Pentru informaţii suplimentare, consultaţi Ghidul Solicitanţilor (Secţiunea 2.1.4).

4. Surse de finanţare preconizate

Completaţi Anexa B (Tabelul 2) pentru furnizarea de informaţii despre sursele de finanţare preconizate pentru proiect.

II. SOLICITANTUL
1. Identitate

Nume legal complet
(numele organizaţiei):
Prescurtare (unde este cazul):
Statut juridic:
Numărul de înregistrare TVA (unde este cazul)
Adresa oficială:
Adresa poştală:*
Persoana de contact:*
Număr de telefon:*
Număr de fax:*
Adresa E-mail:*
Website:

* Vă rugăm să vă asiguraţi că datele de contact sunt corecte şi actualizate; în cazul în care apar modificări, vă rugăm să ne informaţi în cel mai scurt timp.

2. Detalii despre bancă
Banca trebuie să fie localizată în ţara în care este înregistrat sediul solicitantului.

Numele titularului de cont:
Nr. Cont bancar:
Codul Băncii:
Codul SWIFT (opţional) :
Numele Băncii:
Adresa Băncii:
Numele persoanei(lor) cu drept de semnătură:
Funcţia(iile) persoanei(lor) cu drept de semnătură:

NB : Înainte de semnarea contractului de finanţare nerambursabilă, solicitanţii selectaţi vor trebui să depună o fişă de identificare financiară, folosind modelul din Anexa V a contractului, certificată de banca menţionată mai sus.
Banca corespondentă (unde este relevant)

Numele titularului de cont:
Nr. Cont bancar:
Codul Băncii:
Cod SWIFT (opţional):
Numele Băncii:
Adresa Băncii:

3. Descrierea solicitantului (maximum o pagină)

3.1 Când a fost înfiinţată organizaţia dvs. şi când şi-a început activitatea?

3.2. Care sunt în prezent principalele activităţi ale organizaţiei dvs.?

3.3. Lista consiliului/comitetului de conducere a organizaţiei dvs.

Nume Profesie Sex Funcţie Vechime în consiliu
F / M
F / M
F / M

4. Capacitatea de a conduce şi implementa proiecte

4.1. Experienţă în derularea unor proiecte similare

Maximum 1 pagină per proiect. Vă rugăm să furnizaţi o descriere detaliată a proiectelor derulate de organizaţia dumneavoastră în ultimii 5 ani în domeniile acoperite de acest program, având grijă să identificaţi pentru fiecare proiect:

(a) scopul şi localizarea proiectului

(b) rezultatele proiectului

© rolul organizaţiei dumneavoastră (organizaţie principală sau partener) şi nivelul de implicare în proiect

(d) costul proiectului

(e) finanţatorii proiectului (nume, adresă şi e-mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)

Această informaţie va fi folosită pentru a evalua dacă organizaţia dumneavoastră are suficientă experienţă în gestiunea de proiecte, pe domeniul acoperit de acest program, la scara celui pentru care solicitaţi o finanţare nerambursabilă.

4.2 Resurse

Maximum 3 pagini. Vă rugăm să furnizaţi o descrierea detaliată a diferitelor resurse la care organizaţia dumneavoastră are acces şi, în special, a următoarele:

(a) venitul anual pe ultimii trei ani, menţionând, unde este cazul, pentru fiecare an, numele finanţatorilor principali şi proporţia din venitul anual cu care au contribuit aceştia

(b) numărul angajaţilor cu normă întreagă şi parţială, pe categorii (ex. număr de coordonatori de proiect, contabili, etc), indicând locul unde sunt angajaţi

© echipamente şi birouri

(d) alte resurse relevante (ex. voluntari, organizaţii asociative, reţele care de asemenea ar putea contribui la implementarea proiectului)

Această informaţie va fi folosită pentru a evalua dacă organizaţia dumneavoastră are suficiente resurse pentru implementarea unui proiect la scara celui pentru care solicitaţi o finanţare nerambursabilă.

5. Alte cereri înaintate unor Instituţii Europene, Fondului European de Dezvoltare (FED) sau Statelor Membre UE

5.1 Finanţări, contracte sau împrumuturi obţinute în ultimii trei ani de la Instituţii Europene, FED sau State Membre UE

Titlul proiectului şi numărul de referinţă Linia bugetară a CE, FED sau alte surse Suma (EUR) Data la care s-a obţinut finanţarea

5.2 Cereri de finanţare înaintate (sau în curs de a fi înaintate) la Instituţii Europene, FED sau State Membre ale UE pe anul în curs:

Titlul proiectului şi numărul de referinţă Linia bugetară a CE, FED sau alte surse Suma (EUR)

III. PARTENERI AI SOLICITANTULUI CARE PARTICIPĂ LA PROIECT
1. Descrierea partenerilor
Această secţiune trebuie completată pentru fiecare organizaţie partener, ţinând cont de prevederile secţiunii 2.1.2 a Ghidului Solicitanţilor. Orice asociat, aşa cum este definit în cadrul aceleasi secţiuni, nu trebuie menţionat. Trebuie să copiaţi acest tabel de câte ori este nevoie ca să introduceţi informaţii despre mai mulţi parteneri.

Partener 1 Partener 2
Nume legal complet
(numele organizaţiei)
Naţionalitate
Statut juridic
Adresa oficială
Persoana de contact
Nr. Telefon:
Nr. Fax:
Adresa E-mail
Număr de angajaţi
Alte resurse relevante
Experienţa altor proiecte similare, în legatură cu rolul în implementarea proiectului propus
Istoria cooperarii cu solicitantul
Rolul şi implicarea în pregătirea proiectului propus
Rolul şi implicarea în implementarea proiectului propus

Important:: Acest formular de cerere trebuie să fie însoţit de o declaraţie de parteneriat semnată şi datată de către solicitantul principal şi de către fiecare partener, în conformitate cu modelul din pagina următoare.

2. Declaraţia de Parteneriat

Un parteneriat este o relaţie de substanţă între două sau mai multe organizaţii, ce presupune împărţirea responsabilităţilor în derularea proiectului finanţat de către Autoritatea Contractantă. Pentru a se asigura că proiectul se derulează în mod liniar, Autoritatea Contractantă solicită tuturor partenerilor (inclusiv solicitantului principal care semnează contractul) să recunoască aceasta, consimţind la principiile de bună practică a parteneriatului, stipulate mai jos:

Principiile de Bună Practică a Parteneriatului

1. Toţi partenerii trebuie să fi citit formularul de Cerere de Finanţare şi să fi înţeles care va fi rolul lor în proiect, înainte de a depune Cererea de Finanţare Autorităţii Contractante.

2. Toţi partenerii trebuie să fi citit Contractul standard de finanţare nerambursabilă şi să fi înţeles care sunt obligaţiile lor sub incidenţa contractului, dacă finanţarea nerambursabilă este acordată. Ei autorizează solicitantul principal să semneze contractul cu Autoritatea Contractantă şi să-i reprezinte în toate relaţiile cu Autoritatea Contractantă, în contextul implementării proiectului.

3. Solicitantul trebuie să se consulte regulat cu partenerii săi şi să-i informeze pe deplin asupra evoluţiei proiectului.

4. Toţi partenerii trebuie să primească copii ale rapoartelor – narative şi financiare – înaintate Autorităţii Contractante.

5. Propunerile de modificări esenţiale a fi aduse proiectului (ex. activităţi, parteneri etc.) trebuie să fie consimţite de parteneri înainte de a fi propuse către Autoritatea Contractantă. În cazul în care nu se poate ajunge la o înţelegere, solicitantul trebuie să informeze Autoritatea Contractantă cu privire la aceasta, atunci când înaintează spre aprobare propunerea de modificare.

6. Înainte de terminarea proiectului, partenerii trebuie să consimtă asupra unei distribuţii echitabile a echipamentelor, vehiculelor şi bunurilor cumpărate cu finanţarea nerambursabilă de la UE între partenerii locali situaţi în ţările vizate. Copii ale titlurilor de transfer trebuie ataşate raportului final.

Declaraţie de parteneriat

Am citit şi aprobat conţinutul propunerii înaintate către Autoritatea Contractantă. Ne angajăm să respectăm principiile practicii unui bun parteneriat.

Nume:
Organizaţie:
Funcţie:
Semnatură:
Data şi Locul:

IV. DECLARAŢIA SOLICITANTULUI
Subsemnatul, în calitate de persoană responsabilă din partea organizaţiei principale pentru prezentul proiect, certific că:

(a) informaţia furnizată în această cerere este corectă; şi

(b) solicitantul şi partenerii (unde este cazul) nu intră sub incidenţa nici uneia din categoriile de la (a) la (f) listate la Secţiunea 2.1.1 (2) din Ghidul Solicitanţilor, şi

© solicitantul deţine sursele de finanţare şi are competenţele profesionale şi calificările menţionate în Secţiunea 2.3 (3) din Ghidului Solicitanţilor

Nume:
Funcţie:
Semnătură:
Data şi Locul:

Lista de verificare

Înainte de a trimite propunerea, vă rugăm sa verificaţi că cererea dumneavoastră este completă (vedeţi Nota de la pagina 2), şi anume că:

Cererea de Finanţare

- dosarul este complet şi corespunde cerinţelor cererii de finanţare
- un original şi 3 copii ale tuturor documentelor sunt anexate, fiecare îndosariate şi marcate separat, dar incluse într-un singur plic;
- dosarul este redactat electronic şi este în limba română, iar un sumar în limba engleză este
inclus

- Declaraţia Solicitantului (Secţiunea IV) este semnată şi ataşată

- dacă există partneri, solicitantul a completat şi semnat Declaraţia de Parteneriat, iar aceasta este anexată

- fiecare partner a completat şi semnat câte o Declaraţie de Parteneriat, iar aceste declaraţii sunt anexate

- bugetul şi sursele de finanţare preconizate sunt prezentate în formatul din cererea de finanţare (Anexa B), completat şi exprimat în Euro
- în buget, contribuţia Comisiei Europene este identificată şi este de maxim 80% din costurile totale eligibile ale proiectului
- în buget, costurile de regie nu depăşesc 7% din costurile directe eligibile
- Matricea Logică a proiectului este completă (Anexa C) şi ataşată
- Declaraţia de Imparţialitate (Anexa G) este semnată de către solicitant şi de către toţi partnerii, şi ataşată
- CV-urile echipei de proiect (Anexa F) sunt anexate

Documente justificative
- statutele sau articolele de asociere ale solicitantului sunt anexate

- cele mai recente rapoartele anuale ale solicitantului sunt anexate

- cele mai recente documente contabile ale solicitantului sunt anexate (balanţa de profit şi pierderi şi Bilanţul Contabil pentru ultimul an financiar pentru care documentele contabile au fost incheiate)

- statutele sau articolele de asociere ale tuturor partenerilor sunt anexate

- cele mai recente Rapoarte lunare/anuale ale serviciilor de informare sunt anexate (în cazul Centrelor de Informare deja existente)

- Hărţile si planurile care să indice unde este localizat Centrul în cadrul clădirii, unde este
localizată clădirea, împreună cu zonele din vecinătate (în cazul Centrelor de Informare) sunt
anexate

- Deciziile autorităţilor locale/proprietarului care să ateste alocarea personalului şi a spaţiului Centrului de Informare pe o perioada de 5 ani (în cazul Centrelor de Informare) sunt anexate

- Originalele documentelor justificative cerute sunt anexate, iar în cazul în care originalele nu pot fi furnizate, sunt anexate copii legalizate, şi, în cazul în care astfel de documente sunt într-o limbă alta decît limba Cererii de propuneri de finanţare (română sau engleză), sunt ataşate traducerile legalizate ale acestor documente.

F.'.

Acest topic a fost editat de Minerval: 3 Jul 2004, 06:04 PM

[Minerval]

Beneficii si costuri ale cresterii economice.

Benefiicii ale cresterii economice. Ganditi-va asupra urmatoarelor motive pentru care majoritatea guvernelor au ca obiectiv major o rata inalta de crestere economica.

a) Conduce la un standard de viata superior. Atat timp cat cresterea economica se regaseste intr-un venit crescand pe cap de locuitor, atunci aceasta ar trebui sa insemne ca o cantitate mai mare sau o calitate mai buna (daca nu amandoua) a bunurilor si serviciilor este posibila pentru fiecare persoana la consum. Sa retinem din cap.18, totusi, ca acest lucru s-ar putea sa nu rezulte intr-o imbunatatire a buneistari economice –s-ar putea sa fie doar o imbunatatire posibila sau falsa.

b) Poate elimina saracia. Perspectiva ca aceasta crestere economica faciliteaza alte economii care sa elimine saracia este discutabila si depinde de faptul daca saracia este un factor relativ ori absolut. Daca este un termen relativ, atunci el va exista mereu (data fiind constanta distributiei asupra venitului si bogatiei) chiar daca cresterea economica are loc sau nu. De exemplu, daca fiecare se bucura de 10% marire a venitului, saracii raman in exact aceeasi relatie ca si inainte , deci raman tot saraci. Ar trebuie sa se retina faptul ca saracii (care de obicei sunt pensionari ori someri) depind pentru veniturile lor de ce are guvernul sa le ofere si deci sunt printre ultimii probabili mambrii ai societatii care sa beneficieze direct de pe urma cresterii economice.

c) Poate redistribui venitul fara ca sa aibe nimeni de pierdut ceva. Trebuie accentuat faptul ca aceasta crestere economica in sine nu are neaparat rolul de a imbunatati distributia venitului. Totusi este posibil ca atunci cand cresterea economica apare, sa schimbe distributia venitului intr-o incercare de a atinge o echitate sporita fara a pune pe cineva intr-o lumina negativa in mod absolut.

Costurile cresterii economice. Cresterea economica de asemenea impune unele costuri asupra societatii care a intrigat pe unii economisti asupra persistentei sale ca deziderat. Apreciati urmatoarele:

a) Cresterea implica schimbarea de pe urma careia beneficiaza multi dar care ar putea rani pe unii. De exemplu, progresul tehnologic ar putea asigura multe slujbe dar in acelasi timp ar putea sa inlocuiasca acele slujbe amintite si astfel sa conduca la micsorari de slujbe. Nevoia de avansare catre alta zona ori ramanerea in acelasi loc in ordine ca sa se mearga pe alta slujba impune costuri semnificative asupra celor afectati.
b) Cresterea are un cost al oportunitatii. Acolo unde se creeaza cresterea economica cu ajutorul investitiilor de resurse in bunuri importante, oportunitatea valorica a cresterii este consumul actual de care, altfel, s-ar fi putut bucura. Cu cat exista mai multe resurse implicate de o tara in productia de bunuri pentru investitii, cu atat mai repede se asteapta sa fie si rata de crestere economica si cu atat mai mare cantitatea de bunuri consumabile sunt asteptate sa fie folosite pe viitor. Asadar, ca efect, consumul actual este sacrificat ca sa se realizeze o rata mai mare de consum pe viitor. Daca sacrificiul merita sau nu depinde de cantitatea de consum in surplus a bunurilor ce se vor produce in viitor si de cat timp va lua regenerarea de dupa sacrificarea bunurilor.
c) Cresterea continua s-ar putea sa nu mai fie posibila pentru multa vreme. Resursele Pamantului sunt finite si in mare parte de neinlocuit. S-a adus argumentul ca intr-un anume punct din viitor cresterea economica trebuie sa inceteze. Indiferent de ce noi descoperiri se vor face, resursele se vor termina si astfel cu cat este mai mare rata de crestere economica azi, cu atat mai repede acel punct critic va fi ajuns. Este posibil, astfel, sa discutam in favoarea reducerii ratei economice de crestere deoarece acest lucru va mai incetini rata de folosire a resurselor cum sunt folosite azi.
d) Cresterea cauzeaza consecinte externe negative. Cresterea unii venit national real ar putea avea costuri asupta societatii sub forma poluarii, zgomotului si congestionare crescuta. Oricum, pierderile ce se ridicau dupa terminarea resurselor neregenerabile au fost subestimate. Daca aceste costuri ar putea fi evaluate corespunzator si incluse in estimarile venitului real national, estimarile actuale ar fi evidentiate ca sa depaseasca beneficiile cresterii economice.
Majoritatea guvernelor tintesc pentru o rata economica de crestere mai mare datorita standardelor de trai mai ridicat ce sunt asteptate sa fie create in propriile lor tari si mai este posibila si datorita dorintei lor pentru prestigiul national. Economistii, totusi, trebuie sa indure in gand faptul ca aceasta crestere impune costuri la fel ca si beneficii asupra societatii si ca acestea trebuiesc luate in considerare in evaluarea deziderabila a cresterii. O alta problema apare datorita faptului ca multe din aceste costuri si beneficii au importante implicatii internationale. Tabelul 25.1 indica media anuala de crestere a ratelor GNP-ului pe cap de locuitor in perioada 1965-1990 pentru membrii tarilor ai U.E. si alte tari selectate.

Dezvoltarea economica. Despre 100 de tari mai putin dezvoltate din Asia, Africa si America Latina se afla implicate intr-o lupta pentru a scapa de saracie. In interiorul LDC-urilor de multe ori exista inegalitati de venit si bogatie cu tari ce adesea sunt de o mare saracie prezentand si nivele ridicate ale somajului. In toata lumea ca intreg, venitul mic si mijlociu al tarilor detine aproape 78% din populatia totala dar numai 16% din venitul total. Dispersarile de venit dintre tari sarace si bogate sunt ilustrate pentru tarile selectate in tabelul 25.2 Trebuie sa se aibe in vedere faptul ca venitul pe cap de locuitor din SUA este de 180 ori mai mare decat cel din Etiopia si mai mult de 60 de ori decat cel din India.
In ciuda unor rate remarcabile in cresterea economica pe cap de locuitor in deceniile apropiate, studii au aratat faptul ca inegalitatile de venit s-au marit in multe LDC-uri. Poate ca mult mai important, politicile de crestere economica ale acestor tari au dat gres in crearea de slujbe care sa se potriveasca cu ratele de crestere ale fortei de munca, ratele somajului ramand tot la un prag mai ridicat decat ratele de somaj experimentate de catre tarile dezvoltate.

Indicatorii unei tari dezvoltate.

Tarile dezvoltate sunt de obicei caracterizate de un numar de factori cheie. Acestia cuprind:
GNP redus pe cap de locuitor;
sector agricol mare;
rata de crestere a populatiei mare;
capital redus pentru forta de munca;
infrastructura si servicii sociale slabe.

Observati cele ce urmeaza.
GNP redus pe cap de locuitor. Asa cum s-a subliniat anterior si ilustrat in tabelul 25.2, tarile in curs de dezvoltare au un GNP mic pe cap de locuitor. Banca Mondiala foloseste estimarile GNP-ului pe cap de locuitor pentru a categorisi tarile in grupuri cu venit. In al sau “Raport asupra dezvoltarii mondiale” din 1992, Banca Mondiala a definit:
economii cu venit redus avnd GNP-ul pe cap de locuitor de $610 sau mai putin in 1990;
economii cu venit mediu ca cele cu un GNP pe cap de locuitor mai mare de $610 dar mai reduse decat $7,620 din 1990;
economii cu venit ridicat ca cele cu GNP pe cap de locuitor de 7,620 sau mai mult decat in 1990.

Economiile cu un venitul mic si mijlociu sunt uneori comparate cu economiile in curs de dezvoltare. Drept exemplu, observati India care a avut un GNP de $350 in 1990. Nivelele cele mai reduse de venit pentru o buna parte a populatiei indiene sunt foarte bine cunoscute prin intermediul televiziunii, afisand imagini cu oameni ce locuiesc sau dorm pe strazi in orase destul de mari precum Bombay si Calcuttta. Pe de alta parte, bineinteles ca sunt si unele grupuri din interiorul populatiei indiene de aproape $850 milioane cu venituri relativ mici.

Sector agricol mare. Economiile in curs de dezvoltare intr-un mod tipic detin o mare parte a fortei de munca implicata in agricultura. In majoritatea cazurilor o parte importanta a populatiei de la tara(rurala) va fi angajata in agricultura. Produsele alimentare cat si alte deszvoltari agricole(output-uri) sunt de obicei consumate in interiorul familiei si nu sunt inregistrate.
Estimarile Bancii Mondiale indica faptul ca in 1990, de exemplu, amandoua Mozambicul si Somalia au derivat 65% din GDP inspre agricultura. Asa cum economiile tarilor cu venit redus sunt in curs de dezvoltare, agricultura ca parte a economiei intra intr-un declin total iar industriile si serviciile sociale se maresc. Intre 1965 si 1990, contributia agriculturii la GDP-ul indienilor, de exemplu, cazuse de la 44% la 31%.

Rata de crestere a populartiei mare. Tarile sarace adeseori prezinta rate mari in cresterea populatiei. Aceasta se poate datora in parte din cauza atitudinilor traditionale indreptate catre familiile numeroase (de exemplu, ca sursa de ajutor pentru realizarea actiunilor necesare ori drept sursa de prestigiu). Aflandu-se intr-un contrast de procente, rata medie de crestere a populatiei dintre 1980 si 1990 dintr- o tara precum Kenya cu 3,8% si Anglia cu 0,2%, determina, intr-o tara cu un venit redus si rata de crestere a populatiei mare, atitudini severe asupra institutiilor sociale, precum educatia, sanatatea si gospodarit.

Capital redus pentru forta de munca. O tara in curs de dezvoltare este in general caracterizata de un capital redus implicat im forta de muna. Lipsa de capital limiteaza posibilitatea tarii de a angaja tehnici de productie moderne. Un fermier intr-o tara in curs de dezvoltare s-ar putea sa angajeze un numar mare de lucratori cu unelte rudimentare, decat sa foloseasca utilaje tehnologice avansate cum se folosesc in majoritatea tarilor cu venit mare, precum Canada si SUA.

Infrastructura si servicii sociale slabe. Tarile in curs de dezvoltare de obicei au de suferit de pe urma lipsei unei infrastructuri adecvate, precum drumurile, apa potabila, sisteme de canalizare si sisteme electrice de distributie. Banca Mondiala, de exemplu, estimeaza ca aproape 1,7 miliarde de oameni din tari in curs de dezvoltare nu au acces la spatii sanitare si aproape 1 miliard de oameni nu au acces la apa potabila. In multe cazuri, absenta electricitatii si combustibililor rezulta in folosirea focului in spatiile interioare pentru prepararea mancarurilor, actiune care poate duce la poluarea interiorului casei.
In plus, cresterea rapida a populatiei cat si a saraciei au contribuit la restrangerea severa a serviciilor sociale, precum educatia si institutiile de baza pentru cultivarea sanatatii. In general, locuitorii tarilor cu venit redus au o durata de viata mai mica decat cei din tari foarte dezvoltate. De exemplu, se poate compara rata de viata din Mozambic de aproape 47 de ani, cum se prezenta in 1990, cu varsta medie de 77 ani din tarile cu venit mare.
Contraste similare de trai s-ar mai putea face intre nivelele de analfabetism din tarile cu venit redus si cele cu venit mare. In ciuda progresului economic recent, s-a estimat in 1990 ca numai 35% din populatia Pakistanului era literata. Aceste contraste evidentiaza o rata de numai 4% analfabetism pentru tarile cu venit mare.

F.'.