...a Close One ! Optiuni

[Hampu The Great]

Rasuflarea rece a mortii....

Macabrul din titlul topicului se refera de fapt la situatiile extreme prin care am trecut fiecare dintre noi....
Americanii au o vorba pentru cazurile astea: "uffff brother, that was a close one !!"

Era pe vremea lui Ceasca, si zburam cu un Antonov la Targu Mures. Pentru cei care nu au avut experiente din astea trebuie precizat ca Antonovul este un avion foarte spectaculos....Are motoare cu elice si facea un circ intreg la decolare si la aterizare.
Zborul incepuse de putina vreme si abia scapati din emotiile desprinderi de pista pasagerii erau acum anuntati de capitanul aeronavei in legatura cu orele de destinatie, parametrii zborului...ma rog toata rutina aia ce se face si acum.
Dintr-odata avionul a inceput sa tremure din toate inchieturile si sa trosneasca intr-un mod alarmant. Capitanul care tocmai era in mijocul unei fraze, s-a intrerut si a dat un strigat: "AOOLEUU !!"
dupa care difuzoarele s-au stins intr-un tiuit continuu..
Eu eram doar un pusti amarat..si la inceput totul m-a amuzat teribil.
Nu aveam in cap decat momentul in care voi povesti prietenilor cele intamplate....Nu-i lucru putin sa ti se intample un accident de avion.
Intre timp aparatul continua sa tremure si chiar sa piarda altitudine.
Vecina din dreapta mea mi-a apucat antebratul si am vazut cum unghiile de la degete se dau pe spate din cauza fortei cu care ma strangea.....Pe bancheta din dreapta se vomita la greu, mai intai un domn in varsta si apoi si colegul lui, prin simpatie probabil...

Atunci s-a intamplat...m-a luat si pe mine groaza si va jur prieteni ca prin fata ochilor au inceput sa imi circule chipurile celor dragi, franturi de intamplari, toate astea ca in imaginile unui film tehnicolor, avand contururile atat de precise si atat de reale ca mai degraba ai fi crezut ca imaginile celor din avion sunt fictive...

Aparatul s-a redresat curand, iar capitanul ne-a anuntat ca totul e inregula, si ca tocmai am trecut printr-o zona de turbulenta...
La bord insa panica continua....Cel mai teribil de suportat erau strigatele isterice ale unei pachiderme diforme de vreo 350 de kile..
"Ne prabusim, ne prabusim...!!". La aterizare am putut sa o si vad, au dus-o cu o targa, ca avea "puseuri si palpitatii"; patru haidamaci abia daca puteau sa o urneasca.
Capitanul ne-a explicat ca a strigat "aoleuu" pentru ca la intrarea in zona de turbulenta avea cafeaua fierbinte in mana...
Nimeni insa nu l-a crezut; i s-a cerut sa vina sa ne arate pata de cafea, dar din nu stiu ce motive legate de securitate a zborului, lucrul asta nu era posibil..
Alt circ la aterizare, cand nimeni nu credea ca ne indreptam spre pista aeroportului....

In fine "that was a close" for me.....

Care a fost momentul vostru ?