Mai Exista Lacrimi? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Mai Exista Lacrimi? |
27 Apr 2004, 12:19 PM
Mesaj
#1
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.407 Inscris: 4 August 03 Forumist Nr.: 542 |
Se intampla sa mai plangeti?
Cand a fost ultima data cand lacrimile au cazut pe obraz? Plangeti in urma unor emotii intense, sau ca urmare a frustrarii, nedreptatii, etc? Eu plang extrem de rar... si uneori regret ca nu o pot face. De ce este interzis si neplacut sa vorbim despre asta>? -------------------- |
|
|
8 May 2004, 03:37 PM
Mesaj
#2
|
|||||||||
Umil servitor la Han Grup: Moderator Mesaje: 4.051 Inscris: 2 December 03 Forumist Nr.: 1.345 |
Am pierdut din vedere acest topic si nu am raspuns lui Ligia si lui Mara. Mara
Da, asa este, privita din afara o asemenea scena este oarecum comica. Chiar tu, daca ai fi inregistrat aceasta scena si ai revedea-o dupa 1 luna, ai rade. Unde vreau eu sa ajung? Nu zic ca e rau sa plangi dar nici bine nu e. Depinde de motivul de plans. Unii chiar plang de bucurie. Sau ... Uneori, cand rad cu prietenii de o gluma buna, deoarece mi se incordeaza muschii fetei si pleoapele, imi scapa si mie lacrimi, dar acesta nu e plans. Sau cand mergi in vant puternic, la fel. Nu de asta vorbim. Cel mai rau lucru mi se pare sa plangi cand dai de necaz. Desi unii or sa sustina ca plansul te mai linisteste in acele clipe grele. Poate ca altii or sa spuna ca nu stiu ce reactii chimice se intampla cand plangi, si capeti energie. Ideea este ca eu sustin rasul, plansului. Iar la necaz sustin o pozitie "afara din joc", neutra, ca si cum nu mi s-ar intampla mie. Prefer "judecata la rece", unui plans ... care oricum nu rezolva problema. Ma rog ... poate exista exceptii cum ca daca o femeie plange in fata unui barbat, acesta se mai inmoaie. Draga Mara, sentimentele sunt altceva. Am vazut chiar astazi, o doamna plangand, la o negociere pentru un teren, dar plangea, nu pentru ca ar fi iesit in pierdere - din contra,... plangea ca a fost jignita. E absurd, nu e nevoie de plans, trebuie doar calm. Daca tu ai sentimente pentru cineva si acela te face sa plangi, ceva nu este in regula. Daca respectivul nu poate discuta calm cu tine, atunci tu ce sentimente poti sa ai fata de el? Sau poate ca e invers, desi sper ca nu. Am intalnit si doamne, rele , care nu pot sa discute calm, devin isterice si tipa, iar la sfarsit incep sa planga. Adica "se tureaza in gol". Treaba lor, sunt sigur ca nu e cazul nici unei forumiste Ligia
Draga Ligia, eu stiu ca tu este o femeie sensibila, si cu siguranta si altii stiu. Dar eu mai stiu ca ai si mult calm. Calmul e dusmanul plansului din necaz. Caci de acesta vorbim, sau pe acesta il acuzam cel mai des. Daca tot este acest topic, de ce sa nu dezvoltam ideea?! De ce sa nu analizam fenomenul?! Eu zic sa facem mai mult decat doar sa afirmam daca plngem sau nu, pentru ca asa nu castiga nimeni nimic. A fi sensibil nu inseamna ca trebuie sa plangi. Poti sa fii sensibila si sa nu plangi, dar sa ramani calma si sa incerci sa rezolvi problema. Stiu ca senzatia de "racorire" dupa plans exista, dar iti spun eu ca aceasta senzatie este inferioara celei de "racorire" in urma unei situatii pe care ai rezolvat-o cu calm, si fara sa-ti umezesti ochisorii aceia frumosi Nu imi merg nici mie toate "ca la carte", dar eu trebuie sa fiu calm, lucid, trebuie sa rezolv problema, ori cum mi-ar sta mie sau tie sa plangem ?, oameni mari si cu capul pe umeri Am vazut ca a zis cineva ca cine zice ca nu plange este ipocrit. Acum nu stiu daca eu sunt sau nu ipocrit doar pentru ca nu plang si zic ca nu plang. Dar cel mai mult mi-a placut de cei care zic ca plang la filme sau cand citesc carti. E treaba lor, ii priveste personal. Dar sper ca nu voi supara pe nimeni daca imi spun si eu parerea aici. Actiunile din film sau din carti nu-i implica pe cei care le urmaresc. Unele povesti sunt chiar inventate. Aici e miezul problemei. Eu inventez o poveste, o spun, si cativa care ma asculta incep sa planga.... Asta e de bine sau de rau? Cine raspunde? Nu vreau sa dau eu raspunsul ca nu vreau sa-mi fac dusmani Eu cand citesc o carte sau ma uit la un film, urmaresc actiunea si uneori imi place iar alteori nu-mi place .... dar pana acum nu am plans .... nici macar la filmele indiene ... pe care, culmea, unele chiar imi plac , dar nu puteam sa ascult nici muzica si nici sa fiu atent la mersul actiunii de bocetele celor din jur... de aceea la unele am fost de doua ori , sperand "sa prind" unde pierdusem, dar ghinionul a facut ca fix in acelasi punct al filmului, bocetele sa inceapa din nou.... pana la urma am renuntat si am ramas in minte doar cu fazele vesele Jasmine
Draga Jamine, cred ca acum banuiesti ce o sa spun.... si barbatii si femeile nu ar trebui sa planga. Daca ar fi dupa mine ar trebui sa rada, cu motiv evident . Singurele momente in care as plange ar fi la inmormantarea cuiva foarte foarte apropiat dar nu in public, sau la Biserica cand iti dai seama de nimicnicia ta. Bubu
Bubu a pus punctul pe i. Cred ca este singurul motiv rezonabil de a plange. Va doresc, ca atunci cand plangeti, sa plangeti numai de bucurie! Acest topic a fost editat de Clopotel: 8 May 2004, 03:42 PM -------------------- Gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
Si cat de departe sunt cerurile de la pamant, asa de departe sunt judecatile Mele de judecatile voastre si cugetele Mele de cugetele voastre. (Isaia 55:8.9) Ortodoxia - Calea intru Hristos - pe pagina 1 indexarea tematica a subiectelor pt. o usoara urmarire... |
||||||||
|
|||||||||
Versiune Text-Only | Data este acum: 10 May 2024 - 12:26 AM |