Introducere In Stiinta Astronomiei, Astronomia pentru amatori Optiuni

[Marcus]

Am hotarat sa deschid acest topic pt cei interesati de astronomie si care vor sa afle mai multe despre aceasta stiinta atat de putin luata in serios de multi romani in ziua de azi.
Cu ajutorul dumneavoastra, vom afla impreuna cunostintele de baza ale acestei stiinte atat de frumoase si...exacte.

Mesajul meu este acela de a va indemna sa cunoasteti date (cel putin minimale), un scurt istoric al astronomiei, legile care stau la baza astronomiei, s.a.

Cei interesati sunt bine veniti.

[Marcus]

Stelele

Stelele sunt corpuri ceresti gazoase, sferice, avand temperatura si lumina proprie.
Stea albastra - cea mai masiva , temperaturi de 35.000 grade C
Stea azurie - mai mica decat steaua albastra, temp=25.000 grade C
Stea alba - mai mica decat steaua azurie, temp=10.000 grade C
Stea galbena - mai mica decat steaua alba, temp=7.000 grade C
Stea portocalie - mai mica decat steaua galbena, temp=6.000 grade C
Stea rosie - mai mica decat steaua portocalie, temp=3.500 grade C

Cum s-au format stelele

La scurt timp dupa formarea galaxiilor, a inceput diferentierea norului cosmic de pulbere, nor aflat sub forma de atomi neutri. Materia galactica din regiunile cu gaz cosmic mai aglomerat atragea spre sine praful din vecinatate, devenind un centru de atractie si mai puternic.Cu cat se adunau mai multi atomi la un loc, cu atat norul de pulbere cosmica devenea mai dens, si cu atat forta de atractie a aglomerarii devenea mai puternica.Dar cu cat forta de atractie devenea mai puternica, cu atat atomii din vecinatate cadeau spre centru cu o viteza mai mare, se ciocneau mai des, si prin urmare, cu atat gazul se infierbanta mai tare.La un moment dat, atomi din aglomerare nu mai puteau sa se afle in sarea lor fundamentala, se excitau si incepeau sa emita cuante de lumina.Norul cosmic devenea protostea.Dupa faza de protostea, temperatura in centrul norului dens de materie se ridica pana la 10 milioane de grade C, tmperatura la care incep reactiile de fuziune a nucleelor de hidrogen in nuclee de heliu, insotite de o degajare puternica de energie.”Focul” nuclear creeaza o presiune care se opune comprimarii in continuare a acesteia de catre forele gravitationale. Protosteaua nu-si mai schimba dimensiunea, ea devine stea.

Gigantele si supragigantele

Gigantele si supragigantele rosii se caracterizeaza prin dimensiuni mari, pana la 2400 diametre solare, prin centre dense, invelisuri rare, luminozitati mari, depasind pe cea a Soarelui de 100.000-1000.000 ori, prin temperaturi la suprafata mici: 3000-5000 grade C, din care cauza lumineaza in rosu.Stelele cu masa mai mica de 10*Ms ( de 10 ori masa Soarelui ), se transforma la inceput in stele gigante rosii si apoi in supragigante, iar stelele cu masa mai mare de 10*Ms se transforma direct in stele supragigante rosii.Acestea din urma au un nucleu de fier inconjurat de o multime de straturi in care, spre exterior, ard elemente tot mai usoare si mai usoare ( dupa structura se aseamana cu un bulb ). Viata lor e insa foarte scurta, de cca 1000 ani.

Piticele albe, rosii si negre

In vecinatatea Soarelui, 3-10% din stele sunt pitice albe.Ele au un diametru mic, de circa 1/100 Rs (o sutime din raza Soarelui ), iar densitatea enorma, de 10 miliarde kg/m cub. Pitica alba nu detine surse interne de energie, luminand prin racire treptata.Racindu-se, ea se dilata.Atunci cand raza ei atinge marimea de 1/10 Rs, steaua lumineaza in rosu, de unde si denumirea de pitica rosie.Piticele rosii au mase cuprinse intre 0,1 si 0,8 Ms, si raza intre 0,1 si 0,9 Rs.Racindu-se cu timpul, ele se transforma in pitice negre - stele moarte. Ca si piticele negre, isi sfarsesc viata protostelele cu masa mai mica de 0,08 Ms, in care reactiile termonucleare nu se amorseaza.

Stelele duble

Aproape jumatate din stele sunt duble sau formeaza asociatii multiple de stele strans legate gravitational.Stelele duble dau o informatie sigura despre masa lor, iar cele care se eclipseaza -si despre structura lor. Distribuirea continua de mase, de la 50 Ms, pana la mase de marimea maselor planetelor, de 0,01 Ms demonstreaza ca procesul de formare a stelelor este asemanator celui al planetelor.

Stelele variabile

99% sin stelele observate sunt stabile. Interesante pentru astronomi sunt insa stelele variabile, a caror stralucire (optica, radio) variaza in timp, periodic sau neregulat, din cauza unor fenomene fizice (absorbtii de materie, etc) sau geometrice (eclipse, rotatii in jurul axelor, etc).

Novele si supernovele

Nova este o stea variabila a carei stralucire creste brusc, de 1000-1000.000 ori, ca urmare a unei explozii in straturile ei exterioare. Supernova este si ea o stea variabila exploziva, marindu-si stralucirea de 100 milioane ori si atingand-o pe cea a unei galaxii, numai ca in cazul ei explozia se produce in centrul astrului. Fenomenul de supernova este destul de rar: intr-o galaxie un asemenea eveniment se produce o data la 50 de ani.