Depresia, diagnostic, tratament, istorii personale |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Va invitam la dezbateri pe teme diverse, avand in centrul lor Omul. Domeniu umanist complex, relativ greu de surprins in ecuatii sau teorii unice, psihologia va fi si un pretext pentru a discuta despre emotii, minte si suflet.
Depresia, diagnostic, tratament, istorii personale |
2 Dec 2003, 08:34 PM
Mesaj
#1
|
|
Debutul Fulminant Grup: EmailInvalid Mesaje: 2.165 Inscris: 12 September 03 Forumist Nr.: 757 |
Un numar de postari pe Han mi-au dat impresia ca deschiderea unui topic despre depresie & ganduri negative & nemultumire fata de noi insine e destul de oportuna...Voi incepe sa postez cateva chestii in limba engleza despre diagnosticarea depresiei si tratamentul depresiei, urmand ca dup'aia sa las deschisa discutia/ dezbaterea cazurilor individuale...
|
|
|
25 Oct 2005, 09:13 PM
Mesaj
#2
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 134 Inscris: 24 October 05 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 7.142 |
Iata-ma-s si pe mine pe acest subiect, numai cu cateva luni intarziere... Dar mai bine mai tarziu, decat niciodata. Desi sunt cam singura pe aici, o sa tin un mic monolog, sa-mi fac mana.
Stiu foarte bine cum e cu depresia... Ajungi la ea printr-o formula simpla: ceva predispozitie ereditara (zisa si "sensibilitate") + stres mai mult decat poti sa duci (necazuri, nefericire..., neimpliniri, etc.). Si intr-o buna zi nu mai stii ce e cu tine. Ii invidiez pe cei care te sfatuiesc sa faci aia sau aia, ca asa ies ei din depresie. Daca ai iesi asa usor din starea aceea nu s-ar mai numi asa. S-ar numi tristete, sau deprimare, sau suparare, oricum ceva ce poti ignora. Dar daca ai depasit deja pragul, nu prea te mai poti ajuta singur. E ca si cum ai pierdut telecomanda si totusi vrei sa schimbi postul din fotoliu... Dar exista solutii. Cat de buna, fiecare, depinde si de om, de simptomele lui, dar si de adancimea depresiei. La una usoara merge cu plante sau psihoterapie, dar la un episod sever nu mai ai puterea de a face mare lucru. Poate mai exista si alte solutii, dar aproape sigur "merge" cu antidepresive. Am trecut prin asta anul trecut. A durat luni pana mi-am revenit, dar mi-am revenit. La mine, mai pregnanta este anxietatea. Nu mai stiu in ce moment m-am pricopsit cu ea, dar acum e cu mine. Cu toate astea nu sunt o fricoasa, as zice chiar dimpotriva. Ce paradox, nu? M-am cam saturat si eu de pilule, cam de zece ani o trag, cu pauze mai mici sau mai mari. Vreau sa incerc sa fac ceva cu homeopatia. Poate mai exista minuni. Speranta moare ultima... Asa cum sper si ca ma va citi cineva si-mi va raspunde... |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 4 May 2024 - 01:04 PM |