Cinematografia Romaneasca, Incotro? Optiuni

[Figaro]

Haideti sa punem sub lupa filmele de dupa '89. De unde pornim si incotro ne indreptam? Pe vreamea impuscatului, pana prin '85, cand s-a strans surubul, existau deja stiluri rulate, de la comedii pana la filme istorice sau de desen animat.
Infierarea naravurilor mici burgheze, avantul celor care lucrau la sate ori pe santiere asigurau un stoc de idei valabile. Propaganda curata, insa trecuta in plan secund. Operatiunea "Monstru", BD-urile, Mere rosii, Buletin de Bucuresti nu dascaleau ostentativ. Nu pun in calcul Morometii ori Faleze de nisip; filme de arta intalnesti in orice cinematografie, insa baza e asigurata de filme (sa le spunem) obisnuite. Oricum, mergea.

Dupa '89 banca de idei e distrusa definitiv.

In prima faza cinematografia probeaza haine noi: cliseul exportului de fete in Turcia, privatizariea, torturile comuniste. Apar injuraturile, mizeria, pornografia. Calmul si siguranta filmelor postrevolutionare sunt anihilate de violenta si dezgust. Mesajul intra pe primul plan. Multe pelicule nu spun o poveste, ci se caznesc sa construiasca o parabola dilatata. Publicul isi pierde interesul.

In faza a doua apare Caranfil, cu o poveste. Il urmeaza lupii tineri, proaspat iesiti de pe bancile Institului, plus regizori mai vechi infasurati in viziuni mai tineresti. Insa avantul nu dureaza mult. Turnul din Pisa si apoi... tacere.

Deocamdata. Ceva previziuni?