Organele Condamnatilor Optiuni

[Catalin]

Sa presupunem ca ne aflam intr-un stat in care exista pedeapsa capitala. Avem un condamnat la moarte. In rest, el este perfect sanatos si perfect capabil sa fie donator de organe. Avem si oameni care sunt gata sa-i primeasca organele si a caror viata ar putea fi salvata de ele. Condamnatul nu isi da acordul pentru utilizarea organelor sale.

Intrebarea este: statul care isi permite sa il omoare ar trebui sa isi permita si sa-i ia organele si sa le dea celor care au nevoie de ele fara ca el sa fie de acord? In definitiv, prin faptul ca il omoara, deja ia o decizie asupra organelor sale - decizia ca ele sa putrezeasca. Este o problema daca decide si ca ele sa nu putrezeasca ci sa serveasca altor membri ai acelei societati?

Raspunsul pe care il propun eu:

Da, este in regula ca statul sa dispuna de organele condamnatului la moarte si sa le foloseasca pentru a salva vieti ale unor cetateni ai sai. Principala datorie a statului este sa asigure un maxim de bunastare cetatenilor. Atunci cand omul respectiv oricum va muri organele sale nu vor folosi nimanui din acea societate. In acelasi timp, omul e un condamnat la moarte, adica un om care a adus, dupa judecata statului, prejudicii grave societatii sale. Este de datoria statului sa recupereze acel prejudiciu si o buna metoda de a-l recupera este sa foloseasca organele condamnatului pentru a salva vieti.

Un contra-raspuns pe care le-am primit:

A lua organele acelui individ este similar cu a ii rechizitiona averea. Aceasta trece prin mostenire in posesia rudelor. Organele ar trebui sa treaca printr-un proces similar. Rudele ar putea, eventual, sa decida utilizarea lor pentru transplant, dar nu statul.

Raspunsul meu la contra-raspuns:

Organele nu sunt similare cu averea. Averea poate fi utilizata de rude, organele nu, doar in cazuri exceptionale cand fix o ruda are nevoie de ele. Dar altfel, ele nu se pot vinde, nu se pot depune undeva pentru a avea acces la ele pe viitor, nu se poate face practic nimic. Vor putrezi fie in posesia rudelor, fie sub pamant. Natura posesiei organelor este fundamental diferita de natura posesiei averii si aceasta diferenta fundamentala face necesar si un tratament diferit din punct de vedere legal.

Ce parere aveti?

[(Afrodita)]

Rehael, te citesc si nu-mi vine sa cred ca esti tot Rehael de-o stiu eu... Sigur esti aceeasi persoana de acum cateva luni, un an? Sau ai imprumutat contul altcuiva?

Inteleg ca te scoate din sarite sa vezi ca altii au alte pareri total diferite de ale tale, dar sunt la fel de incapatanati in ele, cum esti tu in ale tale... Da' de aici la a vorbi in felul in care vorbesti e totusi cale lunga... As intelege daca ar fi un subiect de viol, de violenta domestica sau alte chestii REALE, care se intampla des si carora ai fi fost supusa in trecut sau ai fi avut cunostinte ce-au trecut prin asta, iar abis ar fi spus ceva gen "au/ai meritat-o". Acolo inteleg sa fie asa iesiri catre interlocutor... Dar asta e un subiect IPOTETIC, treaba NU se intampla si NU se va intampla - cel putin nu in viata noastra, asa ca de unde patosul asta? Zau asa!

Eu una is cu fundu-n doo luntrii cand e vorba de subiectul asta, pentru ca pe de-o parte inteleg de ce abis si Catalin au ideile lor, dar le inteleg si pe-ale celorlalti... Ma mai gandesc si revin

[Rehael]

Draga, ce-ar fi sa discuti si tu la subiect ca altii. Deci, ia zi-mi si mie ce parere ai despre ideile sinistre pe care le are abis.

[(Afrodita)]

Draga, ce-ar fi sa discuti si tu la subiect ca altii. Deci, ia zi-mi si mie ce parere ai despre ideile sinistre pe care le are abis.

Pai draga, da' am raspuns deja, de ce nu citesti pana la capat?

Am spus clar ca pe de-o parte sunt de acord cu parerile lui abis: omul e mort deja, nu-i mai trebuie corpul, daca o fost condamnat la moarte si o instanta judecatoreasca suprema a decis ca nu merita sa traiasca, nu vad de ce s-ar pune problema sa ii mai respectam ceva dupa moarte. Nu de alta, da' in situatia asta IPOTETICA, acel mort a fost condamnat la moarte si omorat pentru ca la randul lui a omorat, violat, torturat alti oameni (ca alte motive nu sunt pentru condamnarea la moarte). Nu merita nici un respect acea persoana, moarta sau vie, pentru ca la randul lui/ei n-a respectat viata si/sau moartea altora. Simplu. Si probabil sufletul lui va fi si mai chinuit daca se vede ca s-a facut ceva BUN din corpul lui dupa moarte - deci pedeapsa pana la capat


Pe de alta parte sunt de acord si cu ce ziceti voi, cei impotriva: intr-adevar daca asa ceva ar fi posibil si statul ar avea puterea de decizie asupra ce se intampla cu corpurile mortilor s-ar isca scandaluri, poate si putin haos - dar ar fi in primul rand imoral, nereligios si nerespectuos vis-a-vis de mort si memoria lui cand a fost viu. Dar iarasi revin la faptul ca e vorba de scursuri ale societatii, cei mai rai dintre cei mai rai - mai merita ei vre-un respect de orice fel dupa moarte? Cat is vii sunt respectati: au parte de procese, de avocati, de conditii cat de cat ok in inchisori, de ani de zile pana se hotaraste daca sa moara sau nu si tot asa. Dar o data morti mai merita sa-ti mai bati capul cu respectul cand respectivul probabil a violat, torturat si omorat vreo 20 de muieri sau copii cat timp a fost in viata? Eu una spun ca nu merita. Nu merita nici macar "luxul" sa putrezeasca in liniste in pamant!

Si pe alta parte: oare oamenii ar fi linistiti stiind ca au inima, rinichiul, plamanul, ficatul, etc al unui criminal? Probabil ca nu...