Este Asta O Noua Miscare Sociala ?, Alexandra Svet:Treziti-va! Asta nu e Romania NOASTRA! Optiuni

[ilie]

Se vrea un manifest al celor ce castiga cinstit impotriva hotilor si coruptilor. A strans cam 4300 de sustinatori.
Sa fie asta o noua miscare sociala ?
http://www.facebook.com/group.php?gid=2006...id=200614625390

[Johann_Moritz]

Linica ar fi bine sa fie atat de simplu, desi ceea ce descrii tu e nu e deloc simplu. Dar cand vezi cum se fac sub ochii tai magarii in valoare de zeci de milioane de euro si nu poti face nimic (sa te duci la Parchet sa ce?), iti dai seama ca nimic nu e simplu in tara asta.
In timp ce se cere pulimii sa stea 10 zile neplatite acasa, ei fura miliarde care ar putea fi folosite pentru a scoate tara din criza. Pentru ca da, acum, in plina criza ei inca mai au miliarde la dispozitie sa fie furate.
Disciplina muncii si datoria, oricat de importante ar fi, sunt in momentul asta cea mai mica problema a noastra. Ticalosii si prostii astia care ne fura, sunt cea mai mare problema. Si eu unul nu stiu cum am putea scapa de ei.
Intru pe forumul asta sau pe altele si ii vad pe multi incrancenati, ca cutare si nu cutare e omul potrivit, ca ala ne va apara, ca dracu ca lacu'. Vorbim despre cine ne reprezinta, balmajim despre principii, despre realizari si eu ii am in fiecare zi in fata si ii vad cum ne fura. Daca intr-o singura institutie din tara asta se pot fura din cateva hartii zeci de milioane de euro (si inca nu se folosesc la intreaga lor capacitate, ar putea fura sute), fara teama si fara rusine, atunci va puteti imagina cat se fura in tot restul tarii?

Acest topic a fost editat de kumarbi: 1 Sep 2009, 06:17 PM

[LINICA]

Linica ar fi bine sa fie atat de simplu, desi ceea ce descrii tu e nu e deloc simplu.

Nu, nu e deloc simplu. Asa cum nu e simplu sa zici (si) in fata sefului ca nu-ti convine salariu, sau calculatorul pe care lucrezi. Ai spus, ai argumentat ca esti bun, nu se raspunde, pleci. Daca el stie ca tu tii firma care ii umfla buzunarele, va incepe o urma de respect si apoi vei mai canta si tu. Poate si pt altii.

Dar cand vezi cum se fac sub ochii tai magarii in valoare de zeci de milioane de euro si nu poti face nimic (sa te duci la Parchet sa ce?), iti dai seama ca nimic nu e simplu in tara asta.

Doar in tara asta? Ar fi simplu daca ai refuza sa conlucrezi. Dar,intr-adevar, sunt contabili putini cei care zic: "nu vreau sa fac mis-masuri", sau directori de resurse umane care evalueaza drept fiecare angajat si altii...

In timp ce se cere pulimii

"Prostimii" suna la fel de josnic. Am putea sa folosim chiar "bugetari", nu?!? De ce sa dam porecle?
Vezi, de acesti pasi marunti zic, pe care trebuie sa ii constientizam si sa ii exersam. (Chiar ieri mi-am propus sa nu mai folosesc un cuvant pe care il foloseste unul dintre managerii firmei. Mi-am dat seama ca repetandu-l(ieri) il incurajez, pe cand, uitandu-ma urat si spunandu-i ca nu ma simt bine cand vorbeste asa, poate e mai bine decat nimic, si mult mai bine decat a accepta...chiar si veriga asta mica din lant)

sa stea 10 zile neplatite acasa, ei fura miliarde care ar putea fi folosite pentru a scoate tara din criza. Pentru ca da, acum, in plina criza ei inca mai au miliarde la dispozitie sa fie furate.

Da, cunosc si traiesc realitatea; este acum "arma de tortura" a patronilor. Face parte din sistemul care ne prinde pe toti, chiar si pe cei care vrem sa fim mai buni. Chiar si cei mai blanzi il accepta ca "cultura manageriala" la un moment dat- si uita ca ai fost si la bine si la greu in firma...
Pentru ca da, 10% din salariul a 10/100 angajati(aici e deja vorba de poate mai multe buzunare), inainte cu un an de faliment, poate acoperi, printr-un bonus de manager senior, un an de siguranta personala . E individualismul. Dar asta nu inseamna ca ma omoara... ci ca atata intelege sa faca Mr. M.. Dar eu, care inteleg ca omenia e ceva mai mult, nu pot sa fac decat sa ma feresc de a face la fel- sunt convinsa ca binele este molipsitor la fel ca gripa porcina- se ia prin apropiere.

Disciplina muncii si datoria, oricat de importante ar fi, sunt in momentul asta cea mai mica problema a noastra.

Daca am ajuns aici, e cea mai mare problema. E cauza.
Nu mai avem productie, dar pamanturilor noastre le este dor de maini muncitoare si iubitoare, asa cum bonsailor le place sa vorbesti cu ei si te rasplatesc cu frumusetea lor.
Veneam spre Bucuresti duminica- traversand aproape jumatate de tara-si imi venea sa cobor, sa montez un cort si sa "fabric" livezi pe intinderile golase... Asa cum la mine acasa tata cultiva fiecare palma de pamant; ba chiar il recultiva. Si ce multe a facut O'Hara din pamantul ei dupa razboi! Dap. Viata bate filmul.

Ticalosii si prostii astia care ne fura, sunt cea mai mare problema. Si eu unul nu stiu cum am putea scapa de ei.

Nu vom scapa de toti parvenitii si ticalosii. Dar nu toti s-au nascut sa fie asa. Unii mai sunt si "rodul" lenei/indiferentei noastre.
Putem sa ne incurajam pe noi si pe cei de langa noi sa nu fim/e ticalosi. Sa ne/le vedem mai mult partile bune/la ce se pricep mai bine. Sa ii incurajam.
Suna cunoscut "cu noi incepe schimbarea"?
Si chiar daca stii ca nu o vei trai/vedea tu, vei dormi linistit si ii vei privi cu un fel de compasiune pe cei care se poarta ca niste copii mofturosi ce nu vor sa dea nimanui jucariile, desi au un sac plin, de nu se pot juca cu ele.
Pentru tine, in ceasurile de liniste, vei fi recunoscator ca ai ajuns sa intelegi. Imi pare rau de idealismul pe care poate il transmit- dar sunt exercitii pe care le fac zilnic(cu greu, cu propunere continua) si care creste zi de zi, cu radacini in suflet. Rezultatul: liupsa de "a lua in tragic" lucrurile si o oarecare indepartare a nehotararii - chiar si atunci cand negociez sau schimb tarife...

Intru pe forumul asta sau pe altele si ii vad pe multi incrancenati, ca cutare si nu cutare e omul potrivit, ca ala ne va apara, ca dracu ca lacu'.

Uau, ii vezi pe altii?
Asa pot sa zica si ei, cei de pe alte forumuri, despre noi... Important este sa nu ramanem astfel si sa fie doar un moment... constructiv de motivant.

Vorbim despre cine ne reprezinta, balmajim despre principii, despre realizari si eu ii am in fiecare zi in fata si ii vad cum ne fura.

De ce accepti sa le stai in preajma? Crezi ca ii ajuti cu ceva? Poate altii te cauta!
Daca ii poti ajuta fara sa te mistui, ramai si actioneaza- chiar si cu o vorba/atitudine. Dar curajos. Daca te mistui, barfindu-i fara pauze sau intrand in hora de teama sa nu-ti pierzi slujba, lasa-i si ia-i cu tine pe cei care "vor ceva mai bun". Este singurul caz in care sunt de acord cu cei care pleaca si isi iau echipa cu ei.

Daca intr-o singura institutie din tara asta se pot fura din cateva hartii zeci de milioane de euro (si inca nu se folosesc la intreaga lor capacitate, ar putea fura sute), fara teama si fara rusine, atunci va puteti imagina cat se fura in tot restul tarii?

De aceea cred ca adevarata "institutie de sub ochii nostri" suntem noi insine, cu prietenii si toti cei din jur. Cand esti un grup, poti face multe. Dar sa fii un grup care sa munceasca si sa nu fii tu grupul. Astfel, ar trebui sa fiecare membru sa fi lucrat mult cu el si sa contientizeze acest lucru + sa recunoasca ca singur nu poate face nimic.

As putea veni iar cu exemple. Dar sunt pe graba. Ideea e ca, desi uneori si mie mi se pare ca exagerez ce comunic, imi dau seama cat de "real" am simtit si am trait toate deciziile mele. Si pe cele bune, si pe cele rele. si cat de greu mi-a fost sa le recunosc pe cele rele si apoi sa nu-mi mai consum energia argumentand, incercand sa ii implic pe altii in ele. Nu. Nu vrei sa furi, fugi cat te tin picioarele de cei care fura si care stii ca te influenteaza cu asta, sau dai altcuiva sarcina care pentru tine este o ispita...(e o nuanta aici, pe care am descoperit-o la serviciu. Daca pleci de la o firma pt ca patronul "sustrage" fonduri, dar stii ca pregatirea nu iti permite sa iti gasesti/faci tu o firma in care sa nu se intample acest lucru, trebuie sa fii ... intelept. Pentru mine Shogun a fost o carte din care am incercat sa pun in practica la acest capitol.

Da, nu poti sa schimbi un om, colegii, sistemul, o tara, dar poti sa te schimbi pe tine. Ori ca esti rau, ori ca esti bun, tot influentezi cel putin un miligram cotidianul/filosofia de viata a celorlalti. Asta vad in jur. Si in mine, dar si la ceilalti, care incep sa se imite reciproc(mai ales in ong poti vedea puterea nevazuta a exemplului asupra tinerilor de 16-22, chiar 24 ani).
Asadar, asistent care isi copiaza seful, furnizor care se linguseste dupa client, profesor care mai bine se "imprieteneste" cu parintele, decat sa-si faca nervi si sa aiba mereu discutii in cancelarie, cu ceilalti profesori, profesor care renunta la meditatiile cu un copil care nu invata, spunandu-i clar mamei (care se speteste pentru el) ca da bani degeaba.... influente, influentari si "acomodare la situatie" dupa bagajul personal.

Suntem influentati mai ales cand nu stim ce vrem sa fim, cand uitam de visele noastre. De ce noi sa uitam de ele, bune fiind, si ii lasam pe cei care au mai putina etica sa si le pastreze si sa ne-o ia inainte?
Sau, de ce sa intram in cursa cu ei, devenind ca ei? Nu pot explica in cuvinte putine aceste amanunte pe care le-am trait si care, puse in practica- sau chiar si doar mental, la nivel de voita, la inceput, ne elibereaza intr-un fel...

Imi vin in minte exemple: activitati, oameni care au participat la ele si au ramas fideli(nu ma refer la sute, mii, ci la 1-3., dar daca ar fi mai multe activitati practice, daca am aveam mai multe maini, mai multe picioare, mai multe guri perseverente si "visatoare"...)
Mi se pare foarte lipsit de modestie ce spun acum, dar, prietena mea, chiar unii membri din familie care mi-au zis ca nu voi realiza aia si aia, au ramas cu zisul si cu "Nu pot" -ul, "Nu rezist"-ul, "Visezi!"-ul... Chiar daca pierd maine tot ce am(si sunt un om care am tot ce inseamna decenta: prieteni, credinta, casa, serviciu, masa)macar stiu ca le-am dobandit prin munca(familia e ajutoru primit gratis, recunosc. SI e mare ajutor, mai ales moral si de ... retragere), prin decizii asumate, si au fost ale mele chiar si pentru 1-2 ani.
La fel cum stiu ca nu am tot ce puteam avea ot pentru ca nu am muncit mai mult, nu am fost mai increzatoare/credincioasa, nu am fost mai rabdatoare si cand mi-am dat seama de asta a fost prea tarziu...
Insa, stiu ca pot sa lupt, ca am forta sa ader la o miscare fara sa imi mare rau daca se desptrama(da, voi merge la intalnirile acestei "miscari" pana la urma ), sau sa fac activitati chiar daca se amana pe ultima suta. Asta pentru ca probabil incerc sa fac tot posibilul sa fiu 100% acolo. Cat nu sunt asa, imi zic simplu: Asa imi trebuie! Si o iau de unde am rams, dar mai cu sarguinta.

kumarbi, p
robabil faptul ca ai afirmat ca te uiti in jur si nu poti facde nimic, m-a facut sa dezvalui atat de personal o mica poveste din lumea asta - povestea mea. Oricum, cred ca ea a fost transmisa chiar si prin gandurile mele dinainte sa o scriu... Si sper sa fi influentat cat mai putin in negativ pe altii(dar e alt subiect).
Da, chiar imi doresc sa fiu incurajata sa visez. Mi-ar fi placut sa fiu incurajata la timpul potrivit, sa fiu mai puternica. Sa mi se fi spus ca toti oamenii gresesc si ca asta nu e sfarsitul. Ca "recuperarea" m-a constat timp si energie=sanatate.
Dar atunci nu aveam deschidere si nu constientazam puterea impartasirii/ dezvaluirii de sine, astfel incat sa ma las ajutata... Deci, imi asum si actele fricii si tacerii mele - copilaroase, intr-un fel...

Ce ma doare este ca noi, toti cei care am inceput sa lucram cu noi insine, am putea fi puternici impreuna, dar nu ne cunoastem.
Poate pentru ca ne e frica sau comod?
Nu stiu. Dar tacem in loc sa strigam: "Si eu, si eu!" Si apoi sa ne mentinem acest strigat, chiar daca trebuie sa alergam mai mult decat altii, chiar daca o sa avem mai putine weekenduri la munte/mnare, chiar daca .. Pentru ca ne vom raporta doar la noi insine, ca oameni care nu ducem nimic cu noi, dar ne putem bucura de o viata mai buna- chiar si prin natura din jur. Si, important pentru mine, de la care altii nu ne pot lua decat... cel mult viata.
Dar ce folos e sa ramanem in/cu ea, cand oricum, tot a lor e?

In fine, ca sa nu o mai lungesc, sa fim noi ok acasa/ in/pt familie/prieteni - ca tu ai vorbit doar de serviciu, si apoi o sa vina de la sine totul si in alte medii cu care interactionam...

[Cucu Mucu]

"Prostimii" suna la fel de josnic. Am putea sa folosim chiar "bugetari", nu?!?

Am putea, dar ar fi gresit! Pulimea e gloata care intretine bugetarii prin taxele si impozitele platite din prestatia lor in mediul privat!