HanuAncutei.com - ARTA de a conversa!
Haine Dama designer roman

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

2 Pagini V   1 2 >  
Reply to this topicStart new topic
> Momente Vesele Cu...
bdl
mesaj 20 Jul 2003, 04:34 PM
Mesaj #1


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



Toma Caragiu

--------------------------------------------------------------------------------
Un telefon discret
Icoane pe sticlă... icoane... Asa zic si eu afacere... (formează la telefon)
- Alo Marcel?
- Da.
- Misu la telefon... vorbesc de la un telefon public, sunt la Satu-Mare, scurt. Pot să-ti procur niste vestigii, ieftine...
- Ce măi?
- Niste... reminiscente sticlă...
- Aha... Martini. Ia-mi si mie câteva să...
- Mda... numai la băutură ti-e capu'. Am niste racile domnule... racile. Chestii d-ălea care nu ne mai dezbărăm noi si ne critică, le iau ieftin la prima mână.
- Aha, înteleg, ca la mare...
- Da, da, nu întelegi nimic. Ce am venit la Satu-Mare ca să iau ceasuri, ce esti nebun?
- Eh, atunci?
- Vorbesc de la un telefon public.
- Ahh... si te plouă acolo...
- Păi, nu plouă! Cum o să plouă...
- Ah, la Bucuresti plouă, rău de tot.
- Eh, da, da... observ că plouă pe banii mei.
- Păi spune, ce e?
- Păi cum sa-ti explic?...
- Păi oricum.
- Marcel, tu crezi în cineva pe lumea asta?
- Cred, în Maricica.
- Eh, mi-ai luat de grijă, minune, minunea asta cu Maricica... Lasă-mă cu Maricica că-nebunesc! Marcel... pot să-ti procur...
- Ei, ce?
- Păi asta e, ce... ce... Niste vederi cu ramă de se pun ele în casă pe peretele de la răsărit.
- Eu pe peretele ăla pun frigiderul.
- Nu... esti contra mea, esti contra mea... eu stiu unde pui tu frigiderul Marcel... Nu toti oamenii pun frigiderul pe peretele ăla unde când intră cu botezul se duce drept acolo.
- Eh, în baie?...
- Esti nebun! Cum o să intre cu busuiocul în baie, cap de rumegus! Marcel, Marcelică... Misu la telefon...
- Da măi, tu...
- Nu stiu, eu nu-ti cunosc părintii dar despre tine am auzit c-ai fost premiant în liceu, fi atent la ce-ti spun... Când zic Maramures, traditie, artă, artă primitivă, tu la ce te gândesti?
- Hmm... la Maricica...
- Lasă-mă doamne cu Maricica că-nebubesc!
- De ce să te las băi?! De ce să te las?! Ma iubeste, o iubesc... de ce să te las?
- Marcel, fi atent Marcel că-ti dau de-nteles. Daca-as zice luate-ar dracu', ar fi păcat...
- Păi normal, ce ti-am făcut?
- Si nu pot să-l omor că-i departe... Marcel, fi atent. Zic Maramures, traditie, ape, munti... că mai ascultă vreo-unu... localnici peste tot, si-n casă la câte-un localnic... la câte-un localnic în casă... eh, ce găsesti la un localnic în casă?
- Palincă...
- Dacă mai zici odata palincă te strâng de gât prin telefon!... Atâta sti, palincă si Maricica! Mai bine erai mistic, întelegi? Mistic! Mistic!!
- Păi nu sunt măi...
- Păi, puteam să am eu norocul ăsta? Dute la dracu'!
- Ba du-te tu la dracu'!
- Unde să mă duc eu Marcelică?
- La dracu'...
- Aha... hai că începi să intri pe drumul cel bun. Esti pe-aproape Marcelică, pe-aproape, fi atent... unde să mă duc eu Marcelică?
- La dracu'...
- Aha! Eh,eu zic ceva invers...
- Aha... vrei să te impaci?
- Nu, vreau să te otrăvesc Marcel, vreau să... Fi atent Marcelică, fi atent, stai că te iau altfel. Fi atent că nu mai am decât doi polei. Ascultă, tu ai văzut la televizor serialul ăla cu unul care avea ceva pe cap?
- Da, Kojak...
- Omule, ăla n-avea dici păr, darămite...
- Mite ce?
- Mite... nu că poate să-nebunească omu'! Poate să-nebunească omu'! Ascultă Marcel, stai că te iau altfel, am găsit - Bucurestiul, Bucurestiul îl cunosti, opera, opera sti unde e?
- Da.
- E, ce e vizavi de operă?
- Restaurantu' Opera...
- Eram sigur... Ascultă consumator ramolit, dar lânga restaurant, alături, când o iei pe strada sfântul Elefterie, subliniez sfântul Elefterie, ce e?
- Un părculet...
- Bravo Marcel... bravo Marcelică, asa este, un părculet, da asa e. Si când intri-n părculet... întelegi? Eh, eu pot să-ti procur...
- Castane...
- Asta este!... Asta este!... Castane! Uite de ce dau eu 200 de lei la telefon ca să te întreb pe tine dacă nu vrei să-ti aduc castane de la Satu-Mare. Marcel urmăreste-mă că nu mai am bani...
- Ce să te urmăresc, eu-s de la militie?...
- Marcel, Marcel stai, stai că te iau altfel... E ziua ta?
- Pe 29 mai.
- Când vrei tu...
- Nu e când vreau eu, ti-arăt si buletinul dacă vrei...
- Nu, te cred Marcelică, te cred, nu, nu trebuie să-mi arăti, nu trebuie să-mi arăti... esti în elementul tău... Vin, Maricica alături, pe masă vin...
- Rosu...
- Rosu, rosu... cum vrei tu... de care bei tu. Tu închini un pahar. Fi atent... închini un pahar de vin!
- Da.
- Zi mă închin!!
- Da domne, ce mare lucru?
- Imi vine rău... îmi vine rău! E complet idiot, e idiot complet... Marcel, Marcel, stai că te iau altfel. Nu ai vin...
- Cum să n-am eu?! De ce să n-am eu, bă, vin?!
- Ho stai! Stai, presupunem că n-ai vin, na!
- Păi am bere...
- Nai nici bere! N-ai nimic lacomule! N-ai nici bere, nici vin, nimic! Nici un fel de băutură si Maricica a fugit cu unu-n provincie... Tu nu te rogi să-i calce tramvaiul?
- Numa' pe el...
- Normal... Eh, si cum te rogi?
- Călca-l-ar tramvaiul...
- Răule! Răule! Si nu-l calcă... renunti?
- Nu...
- E, ce zici? Cum te rogi tu?
- Arde-l-ar focul...
- Păi nu e frumos...
- Da, da' s-o ia pe Maricia e frumos?
- Păi nu e, nu e... si atuncea tu zici - dă Doamne! Doamne să-l calce tramvaiul! Zi!
- Să-l calce...
- Să te calce pe tine de idiot!... Zi după mine! Dă...
- Dă...
- Doamne...
- Doamne...
- Stop!! Stop!!! Aici am vrut s-ajung. Am niste poze cu omu'...
- Cum adică, tu sti cu cine-a fugit Maricica si mi-ai ascuns...
- Esti nebun... esti nebun. Am poze cu ălălaltul, cu...
- Da' ce sunt doi?
- Unul singur... celălalt... singuru'! singurul!...
- Da, ce să zic, mare lucru să ai poza mea...
- Da, bravo Marcel, bravo Marcel, va să zică tu esti un Dumnezeu...
- Da, sunt...
- Bine! Bine! Atunci făti icoane pe sticlă la Foto Buzesti să vezi dacă ti le cumpără cineva. Marcel, alo Marcel? Marcel?? Na, că s-a-ntrerupt. Tocmai acuma când plecaseră si ăstia din jur. Marcel?? (bate în telefon, apoi formează din nou) Alo? Alo? Misu! Misu! Cum care Misu? Misu Mateiescu, Oraca, colegul tău. Marcel? Marcel, fi atent că pot să vorbesc c-au plecat toti. Vreau să-ti procur niste icoane vechi pe sticlă. Marcel? Nu e Marcel? Nu e casa Marcel? Nu e o casă? Da' ce e?... Tovarasul ofiter... vă rog să mă iertati... am gresit!...




--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post
bdl
mesaj 20 Jul 2003, 04:35 PM
Mesaj #2


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



Toma Caragiu

--------------------------------------------------------------------------------
Fabulă
(sună soneria)
- Da... da eu... eu da... ce faci? Parcă l-am chemat pe Mateias. Bine, bine...
(întră Mateias)
- Să trăiti.
- Noroc Mateias! ce faci?
- Ce faci? îmi pare bine că te văd.
- Ia loc... ia loc... Mateiasule, Mateiasule... Cum îti merge?
- Bine.
- Bine.
- Bine, să trăiti.
- Eh... esti multumit la noi.
- Păi se poate, cum să nu fiu? La noi în intreprindere toată lumea este multumită.
- Toată lumea...
- Toată lumea...
- Toată lumea, da... Câstigi bine?
- Bine, dar e loc si pentru mai bine.
- Este, este! Văd că te descurci asa... scri si la presa locală.
- Ah, incerc si eu, amator stiti...
- Amator?... Esti, cum le spune ăstora... satiric.
- Mai mult sau mai putin.
- Da, e na... satira e o armă, nu?
- Păi da, e.
- Este... si dumneata tragi!...
- Nu trag. Cum o să trag?...
- Cum nu tragi, dar ce faci?
- Scriu...
- Scri... dar tragi... tragi, tragi, că de-aia e armă!... Spune mă maestre mă, de unde îti alegi dumneata subiectele, de unde te inspiri, din viată nu?
- Păi da... viata e sursa.
- Da... viata e sursa, viata, asa este... Uite să citim ce ai publicat dumneata ieri, fabula asta care a apărut... Aicea scrie asa: elefantul, vrăbiuta plus bursucul si maimuta, muncesc cu aprindere, la o intreprindere. La ce intreprindere?
- Una imaginară... e fabulă.
- Fabulă, fabulă măi maestre mă, dar unde bati cu ea asa?...
- Nu bat nicăieri.
- Nu bati?
- Sigur că nu bat.
- Păi scrie aicea - vrăbiuta e secretară, frumusică si sprintară, iar director elefantul, care face pe... pe...
- Verbantul... n-am găsit altă rimă, să trăiti.
- Dar parcă nu spuneai că scri asa din imaginatie, că viata e sursa...
- Da, e... e...
- E... dar de viata cui te legi dumneata? Cine este elefantul si cine este vrăbiuta? Hmm?!
(întră secretara)
- V-am adus mapa, la semnat.
- Multumesc... Vrăbuita, eh?
- Vai, dar cum pot să-mi permit să fac...
- Păi de ce nu poti să-ti permiti dacă e fabulă, eh? Si dacă ea e vrăbiuta... atunci eu... eu cine sunt?...
- Vă dau cuvântul meu că...
- Vai, stai, stai, stai... tovarăsul Mateias, stai să mai citim... Elefantul a avut de dat un raport cum a lucrat, câte alune avea în plan, câte a cules pe an, fildes cât a folosit, cât a economisit... însă tot ce a raportat era binisor... binisor... umflat. Umflat nu cu pompa, ci cu... cu...
- Trompa... n-am găsit altă rimă.
- N-ai găsit altă rimă... da, da, da... în schimb dincolo ai gasit, i-auzi... să nu cadă-n disgratie si să ia o deco... o deco ce?
- Vă dau cuvântul meu că nici nu m-am...
- Da!... Lasa mai!... Iti gasesc si eu dumitale o rima: foaie verde, drum de fier, mite paste un trans... trans...
- ...plant!
- Ha, ha! Nu, nu, nu un transplant - un transfer. D'neata ai auzit de Vintul de Sus?
- ...
- E, n-ai auzit dar o să faci fabule la Vintul de Jos. Hai să citim mai departe...
- Mai departe de Vintul de Jos?
- Nu, mai departe ce scrie aici... Vrabia dactilografă, a făcut o mică gafă. De la poartă a ciripit unui vechi si drag iubit, un bursuc cu părul rar... un bursuc cu părul rar, din serviciul financiar, dar bursucul amenintă că da totul în sedintă, poate un tigru o să apară din padurea tutelară, bursucul aruncă bomba, si elefantul îsi pierde... ce-si pierde elefantul?
- Trompa... n-am găsit altă rimă.
- N-ai găsit... mă rog, mă rog, mă rog... să zicem că noi nu stim cine este elefantul si că nici nu ne interesează. Nu, nu ne interesează... Dar cine e bursucul?
- Unu imaginar, unu care trăieste în pădure...
- Cum mă maestre mă? Cum mă maestre?... Lucrează la serviciul financiar si trăieste-n pădure... Cine te crede asta? Pe cine prostesti dumneata?! Las c-aflăm noi! Aflăm noi imediat!!
(sună soneria, întră secretara)
- M-ati sunat?
- Da... fi drăgută tovarăsa vrăbiută... eh, tovarăsa secretară si cheamă la mine pe tovarăsul bursucul.
- Pe cine?
- Las' că sti dumneata. Bursucul cu părul rar din serviciul financiar.
- Nu cunosc nici un bursuc.
- Unu vechi, vechi drag si iubit, care iai ciripit, bursucul care aruncă bomba ca să-mi taie mie...
- Trompa...
- Trompa, da... n-ai găsit altă rimă, da, da... n-ai găsit... cine-i bursucul?
- Eu n-am ciripit nimic.
- Cheamă-i la mine pe toti de la financiar... văd eu care are părul rar!
(întră trei bărbati)
- Să trăiti...
- Să trăiti...
- Să trăiti...
- V-am invitat la o... discutie amicală... este aicea si prietenul meu Mateias.
- Să trăiti...
- Dar spuneti-mi vă rog asa... când discutati asa între dumneavoastră, dar sincer nu... ce porecle vă dati? Uite, de exemplu, mie mi se spune elefantul, este Mateias?
- N-am găsit altă...
- N-ai găsit altă rimă, da... Vouă cum vă zice?
- Stiti... când glumim, că mai glumim si noi...
- Dar numai în pauza de masă...
- El îmi zice mie...
- Cum?
- Bursucul!
- Pentru că si el îmi spune mie...
- Cum?
- Bursucul!
- Dar câti bursuci sunteti la servicul financiar?!
- Noi trei si o bursucă la caserie...
- Păi bine mă maestre mă... de ce n-ai scris si dumneata o fabulă mai clară... cum e boul si vitelul. Stiam cine-i boul, stiam cine-i vitelul... ce mă fac eu cu atâtia bursuci pe capul meu?
- N-am găsit altă...
- N-ai găsit altă rimă!! Vă salut!
- Să trăiti...
- Vă salut!!
- Să trăiti...
(sună soneria)
- Da... da... am înteles, e bine... adică numai bine, sigur, sigur... o să vă asteptăm cu plăcere, cu plăcere. Am aflat cine-i bursucul, în schimb vine tigrul de la pădurea tutelară, bursucul care aruncă bomba, ca să-mi taie mie...
- Trompa...
- E bună rimă, e rimă bună! E foarte...





--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post
bdl
mesaj 20 Jul 2003, 04:36 PM
Mesaj #3


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



Toma Caragiu
O, brad frumos





--------------------------------------------------------------------------------

Asadar... "abies alba pertinata coniferus", în traducere liberă: "O, brad frumos". In traducere îl găsim în piată mai greu. Dacă n-avem o rudă în piată, cumpărăm o rudă al bradului -- moliftul! Acesta se cumpară la coadă si se scutură în tramvai. Cu ce-a mai rămas, mergem acasă si cântăm cu totii: "O, molift frumos, o, molift frumos!".

Dacă nu apucati nici molift, cumpărati un brad de plastic... care poate fi folosit atât ca gladiolă, cât si ca pom de iarnă, într-un cât nu seamană nici cu una, nici cu alta.

Acasă bradul, se asează pe o masută. Daca este prea înalt în sus, aranjăm cu vecinul să primească vârful prin tavan. Dacă este prea înalt în jos, aranjăm cu măsuta si-i tăiem picioarele. Apoi luom măsuta si o punem în dormitor... de unde scoatem sifonierul pe care îl punem în sufragerie... da, dar unde punem masa? In baie... dar în baie e baia... si atunci unde punem baia?! In vestibul, în locul frigiderului pe care îl punem în sifonier.

In acest mod simplu pomul ajunge lângă fereastră. Aici, avem avantajul ca odată cu pomul putem aprinde si perdeaua. Dacă nu dorim să aprindem nici pomul, nici perdeaua folosim cu încredere traditionalele artificii, care nu se aprind nici puse pe aragaz.

Cel mai indicat este însă să împodobim pomul de iarna cu un set de lumânări electrice, acestea lumânări puse în priză luminează feeric.

Ati urmărit rubrica: "Cum să ne împodobim si cum să ne despodobim locuinta".


--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Promo Contextual
mesaj 20 Jul 2003, 04:36 PM
Mesaj #


ContextuALL









Go to the top of the page
 
Quote Post
bdl
mesaj 20 Jul 2003, 04:37 PM
Mesaj #4


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



Toma Caragiu

--------------------------------------------------------------------------------
Asa e în tenis
Stimati tenismeni, stimate tenismene, îngăduiti-mi să vă fac o confidentă, am o nouă dragoste - iubesc tenisul. Mustata care o vedeti am lăsat-o în semn de omagiu pentru acela care a fost la o mustată de salatieră. Debutul meu în tenis nu s-a produs nici pe Progresul, nici la Wimbledon, nici la Forest Hills ci la cineva de la federatia de încălzire centrală. Am asteptat patru seturi până să intru în audientă dar cum persoana arbitra în deplasare am intrat în plelungire. In finală, m-a primit, i-am dat memoriul, după ce l-a studiat cu toată atentia, mi-a făcut memoriul ghem. Am luat ghemul, deci am câstigat întâlnirea si-am rămas la încălzirea cu lemne, că asa e în tenis.

Depinde foarte mult cu cine joci. Eu odată am jucat cu un jucător senior care m-a rugat să fac ceva pentru juniorul său să nu fie trimis la tenis de câmp, să rămână în Bucuresti la tenis de masă ca adjunct ca băiat de mingi. N-am stiut cum să-l servesc pe junior si atunci seniorul mi-a luat serviciul, că asa e în tenis.

De pildă, un fost vecin al meu, la început eram egali peste tot, eu teren cu zgură, el teren cu zgură, eu două camere, el două camere, eu salariat, el salariat. Pe urmă, el sef abator, eu salariat, avantaj servici el. Eu teren cu zgură, el gazon ultra central, avantaj el. Eu joc simplu, el joc dublu, eu cantină, el masină, avantaj el. Pe urmă, eu aici, el în spatele fileului zece ani, avantaj eu, că asa e în tenis.

Mi-aduc aminte într-o altă partidă, un jucător cu o pozitie foarte bună în clasament a trimis o minge afară, a trimis a doua minge afară, l-a trimis pe frate-său afară, pe cumnatu-său afară, pe soru-sa afară, bine frate dar toti out, toti out, toti out?! S-a observat în tribune, respectivul a fost eliberat din lot si numit arbitru pe tuse, că asa e în tenis.

Mai am un break si pentru unii juniori care nu pun mâna pe rachetă, nu pun mâna pe servici, nu pun mâna pe nimic. Ciupesc de la papa două mingi, two ball, pe urmă un pol si-un Pall-Mall. Si pe tabelul lor de marcaj azi zero, mâine zero, poimâine zero, dar ce vor băietii ăstia să stea toată viata la zero, ăstia sunt tot timpul contra serviciului!

Da, da... sunt anuntat de arbitrul de scaun că e o minge match ball pentru mine...



--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post
bdl
mesaj 20 Jul 2003, 04:38 PM
Mesaj #5


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



Toma Caragiu

--------------------------------------------------------------------------------
Omul cu sopârla
Sorcova, vesela, să trăiti, să-mbătrâniti,
ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra, iute ca săgeata, tare ca fierul, iute ca otelul
Si-am venit cu sorcova, dar o sopârlă-n ea...

Eu până acuma habar n-aveam ce înseamnă o sopârlă. Am crezut ca este un fel de specie de reptilă. Reptilia lacerta în latină, lézard în franceză si-n limba maternă, guster. Abia acuma am aflat că sunt mai multe feluri de sopârle. Cele care trăiesc în pădure, pe lângă casa omului si cele de pe lângă dosarele salariatilor - sopârla dosaris.

Am aflat că oamenii din cele mai vechi timpuri umblau cu sopârle. Cu singura deosebire că atunci le desenau pe piatră iar acum le scriu pe hârtie. Autorii si acum si atunci - anonimi. Este adevărat că stramosul omului colabora mult mai mult cu strămosul sopârlei. Un singur dinozaur, dinozaurul este un fel de sopârlă maxi, iti ajungea pentru 30 de colegi. Cu doi solzi îl promovai pe colegul Neadetral din functia de sef de pesteră în ceea la serviciul miscarea bolovanilor.

Pentru cei neinitiati... după preistorie a urmat istoria si primele corporatii specializate care sunt, citez din memorie printre altele, casa de sopârle Mazarein, unitătile de galanterie si batiste Iago, chioscul de otrăvitoare Borgia. Borgia veselă, pe toti care i-a sorcovit gura flori le-a mirosit... dar să revenim la sopârlele noastre.

Pe deosebire de trecut ele sunt ceva mai mici deci mai usor de transportat. Mai ales dacă sunt prevăzute cu mentiunea "confidential personal". Ele se înmultesc prin scris, recomandate sau par avion, oral, prin discutii de la om la sef sau prin cântat.

Sorcova, vesela, veselă s-o crezi mata,
fiindca unii nu se lasă, si-ti bagă sopârla-n casă.
Tare ca piatra, iute ca săgeata, sună telefonul...

Raspunde nevastă-mea si o voce îi sopteste la telefon: "Fii atentă cucoană că l-am văzut pe gusterul dumitale (adică pe mine) in rând cu o vertebrată blondă la filmul "Splendoare în iarbă"." Sotia mea nu s-a lăsat deloc influentată dar mi-a dat un telefon la teatru si mi-a spus: "Vino repede acasă frumosule că te satur eu de noaptea iguanei si mă sorcoveste de-o săptămână." Mă rog, să trecem si peste asta.

La capitolul "prietenul la sopârle se cunoaste" as vrea să citez o întamplare din tinerete. Eu vreau sa joc rolul principal din piesa "Singuritatea alergătorului de cursă lungă". M-a sprijinit un prieten din tinerete, m-a sustinut în fata consiliului artistic pe care la felicitat pentru această initiativă dar a ridicat o foarte mică obiectie. De ce tocmai eu în locul alergătorului de cursă lungă care am platfus de mic copil. De ce am ascuns asta colectivului... platfus. In ce scop?... Sigur că n-am mai jucat eu, am dus tava la teatru vreo doi, trei ani si pe tavă era sopârla prietenului meu. Haida dârla-dârla, Toma cu sopârla... Mă rog, să trecem si peste asta.

Eu cred că ar fi cazul să se infinteze câteva rubrici pentru iubitorii de sopârle, cum ar fi: sopârle la care s-a răspuns si sopârle la care nu s-a răspuns încă. O sopârlă pe adresa dumneavoastră sau... sopârla preferată. Sopârla mai găsesti dar un prieten greu. Mă rog, sigur că am mai putea clasifica sopârle si în maniera următoare: sopârle de jos în sus care, mă rog, trec asa mai neobservate si cele de sus în jos care... Hmm, eu atâta am avut de sopârlit...

Sorcova, vesela, să sperăm că ne-om lăsa
de sopârle si fitile, crocodili si alte reptile.
Ai de spus ceva în viată, spune cu gura si pe fată.
De la tinerete pân' la bătrânete, pân' la bătrânete.
La Anu' si La Multi Ani!



--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post
bdl
mesaj 20 Jul 2003, 04:39 PM
Mesaj #6


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



Toma Caragiu

--------------------------------------------------------------------------------
Un alpinist convins
Minunat, e chiar minunat să faci alpinism. Ce liniste, aer, verdeată, parcă nici nu-i haleza aia, parcă tragi în piept carbaxim, algocalmin... relaxare totală. Toate nimicurile, toate frământările, le uiti. Flori, iarbă, copaci... E, tare-i bine să fi pom, da! Stai undeva pe margine, nu-ti pasă de nimic, iese frunza, iese poama, iese... Desi ai riscuri si ca pom, ai, ai! Mai vine unu', mai te sapă. Mă rog, te sapă si dacă nu esti pom. Dar ce-mi veni mie cu pomii ăstia?

Am o duminică întreagă în fata mea, de-abia mâine e luni, iară-l văd pe Gîrneată, iar sedintă! Iar ia cuvântul Gîrneată să ne explice el cum trebuie economisit fiecare minut. Si la la la, si li li li! Si pe urmă zice Gîrneată. Acum când ne-am făcut că muncim hai să mergem să luom si chenzina, vine seful, vede Gîrneată, să trăiti tovarasul sef... Ce-mi veni mie cu Gîrneată? Păi cum să nu-mi vie, cum să nu-mi vie?! Luni sedintă, marti sedintă, iar Gîrneată, iar sedintă!

Când faci alpinism, urci, urci si lasi la poale toate necazurile, toate nemultumirile. Ce, parcă nu stiu eu cine-l tine pe Gîrneată? Stiu! Dar nu spun! Nu spun! Păi ce, parcă nu m-a chemat odată tovarăsul sef la un schimb liber de păreri despre Gîrneată? M-a chemat. După ce-am schimbat o părere două era să mă schimbe cu post cu tot. Că sângele apă nu se face... Dar ce m-amestec eu?

Aici e liniste, aer, apă, verdeată, izvoare, apă... apă, si gâl-gâl-gâl cu Ionescu, si gâl-gâl-gâl cu Popescu, gâl-gâl-gâl avansare, gâl-gâl-gâl Fordulet, gâl-gâl-gâl, gâl-gâl-gâl! Păi de unde atâta gâl-gâl-gâl?!

Si la schimburile de experientă cu expertii străini. Odată am rămas eu, si a plecat el. Pe urmă a plecat el, si am rămas eu. Pe urmă a plecat el, si a rămas el. Dar ce mă interesează pe mine?

Aici e liniste, aer, apă, păsărelele ciripesc... e minunat. Sunt la peste 1800 de metrii peste nivelul mării. Dar mă rog ce mare nivel are Gîrneată ăsta? N-are si uita că urcă! Urcă!! A stiut pe ce potecă s-apuce. A stiut pe ce potecă s-apuce ca s-ajungă într-o poienită cu salarizare maximă. Si dacă vede c-o încurcă isi face autocritica, isi ia angajamentul si se descurcă... se descurcă! Treaba lor, ce mă bag eu? Ce tot... nu stiu, să-mi fac nervi?

Eu am venit aici să mă odihnesc, să admir natura, crestele înzăpezite ale muntilor. Aici e liniste, aer, verdeată, absolut totul te inbie la muzică. Iti vine să fluieri... o melodie. Una din cele care a luat mentiune la Mamaia si pe care as fluiera-o din toată inima. Alpinismul este un sport făcut pentru tăcere, eu singur si muntele. Ce sport o mai fi si ăsta? N-ai cu cine schimba o vorbă, urci... urci... urci, singur, în nestire, când ajungi sus trebuie să te dai jos, că se-ntunecă, te mănâncă lupul...

Ei! Uite lupul! Opa! Si dacă mă mănâncă? E, lasă, decât Gîrneată. Hai, ia-mă lupusor, ia-mă! Las' că stie el domnul lup pe cine trebuie să mănânce. Aiurea, s-a dus! Ce, de mine îi arde lui acuma? Stai lupusor, stai! Stai să-ti spun ceva. Dacă ai putea mânca tu pe cine stiu eu...



--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Mistinguett
mesaj 20 Jul 2003, 08:41 PM
Mesaj #7


Cea Mai Impaciuitoare Forumista din 2003
******

Grup: Moderator
Mesaje: 2.395
Inscris: 25 April 03
Forumist Nr.: 240



Bdl, am LP-ul cu Nea Tomita tongue.gif


--------------------
Life is what happens to you while you're busy making other plans.
"An eye for an eye makes a blind world" - Ghandi
Go to the top of the page
 
+Quote Post
bdl
mesaj 20 Jul 2003, 09:58 PM
Mesaj #8


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



Am si eu vreo doua prin tara. Le mai ascultam din cind in cind. A fost teribil omul asta.


--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Mihai
mesaj 21 Jul 2003, 09:40 PM
Mesaj #9


Gazda Hanului
******

Grup: Admin
Mesaje: 8.578
Inscris: 22 February 03
Din: Hanu Ancutei
Forumist Nr.: 1



Genial intr-adevar.
Un mp3 cu Toma Caragiu de la Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Romane: http://download.srr.ro:8000/clip_fonoteca_...a%20caragiu.mp3


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
bdl
mesaj 21 Jul 2003, 11:26 PM
Mesaj #10


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



Si nu stiu daca ati vazut filmul Actiunea Monstrul parca, e mortal, muream cind il punea pe Braila sa-i spuna povestea aia sa adoarma, povestea cu stiloul.
Iar un alt film al lui in care joaca extraordinar e Actorul si salbaticii.


--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Figaro
mesaj 29 Jul 2003, 04:29 PM
Mesaj #11


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.234
Inscris: 11 March 03
Forumist Nr.: 63



Nu cred sa existe un film, piesa de teatru sau moment vesel in care sa fi jucat slab. Era genul de artist care putea insufleti pana si lectura unui prospect de medicament.


--------------------
Vreti sa vedeti ceva funny? Tastati alinalinuta in Yahoo.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
ypsilonalpha
mesaj 29 Jul 2003, 04:36 PM
Mesaj #12


Cel Mai Bun Moderator :: Premiul 'ARTA de a conversa'
******

Grup: Moderator Global
Mesaje: 2.573
Inscris: 3 March 03
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 7



QUOTE (bdl @ Jul 21 2003, 11:26 PM)
Si nu stiu daca ati vazut filmul Actiunea Monstrul parca, e mortal, muream cind il punea pe Braila sa-i spuna povestea aia sa adoarma, povestea cu stiloul.

"ciinele, ca omu': se uita la mine cu ochii lui maaaari..."

Da' era Marin Moraru, nu Stefan Mihailescu-Braila wink.gif ... si se chema Operatiunea Monstrul. smile.gif

Acest topic a fost editat de ypsilonalpha: 29 Jul 2003, 04:39 PM


--------------------
This is my last act as your King. Do not be afraid. All things change. I am Arthur of Camelot and I command you now...to fight! Fight like you never fought before! Never Surrender! Never Surrender!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Figaro
mesaj 29 Jul 2003, 04:38 PM
Mesaj #13


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.234
Inscris: 11 March 03
Forumist Nr.: 63



Ala era Cornelush, contabilul (parca) biggrin.gif

Mai tineti minte ce isi nota vanatorul in carnetel?


--------------------
Vreti sa vedeti ceva funny? Tastati alinalinuta in Yahoo.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
ypsilonalpha
mesaj 29 Jul 2003, 04:40 PM
Mesaj #14


Cel Mai Bun Moderator :: Premiul 'ARTA de a conversa'
******

Grup: Moderator Global
Mesaje: 2.573
Inscris: 3 March 03
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 7



"N-o sa ma mai duc cu ei in Delta niciodata"

Stia el ce stia ...


--------------------
This is my last act as your King. Do not be afraid. All things change. I am Arthur of Camelot and I command you now...to fight! Fight like you never fought before! Never Surrender! Never Surrender!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Figaro
mesaj 30 Jul 2003, 11:08 AM
Mesaj #15


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.234
Inscris: 11 March 03
Forumist Nr.: 63



Mi l-am amintit, era Ovidiu Shumacher.

Haideti sa facem un top al celor mai indragiti actori de comedie de pe la noi. Preferintele mele sunt:

1. Toma Caragiu
2. Dem Radulescu
3. Jean Constantin
4. Puiu Calinescu
5. Octavian Cotescu
6. Ovidiu Shumacher
7. Stefan Mihailescu-Braila
8. Mircea Diaconu
9. Vasilica Tastaman
10. Draga Olteanu Matei


--------------------
Vreti sa vedeti ceva funny? Tastati alinalinuta in Yahoo.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
aurasupacurasu
mesaj 31 Jul 2004, 01:53 PM
Mesaj #16


Vataf
***

Grup: Membri
Mesaje: 177
Inscris: 8 July 04
Forumist Nr.: 4.036



Super momente cu Toma Caragiu bdl biggrin.gif


--------------------
"Daca dragoste nu e nimic nu e"
Go to the top of the page
 
+Quote Post
bdl
mesaj 31 Jul 2004, 02:53 PM
Mesaj #17


Cel Mai Amuzant Forumist
******

Grup: Membri
Mesaje: 4.642
Inscris: 15 March 03
Din: Unde e cald si bine
Forumist Nr.: 86



Dap,
Alt gen de umor, un pic diferit de Vacanta Mare....umor facut pe vremea lui Ceasca... wink.gif


--------------------
user posted image
-
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Georgia
mesaj 31 Jul 2004, 03:19 PM
Mesaj #18


Vornic
****

Grup: Membri
Mesaje: 312
Inscris: 9 July 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 4.040



Da pe vremea lui ceasca erau multi actori buni acum........
Iar Toma Caragiul a fost "the best"


--------------------
Traieste clipa!
Go to the top of the page
 
+Quote Post
mutulica
mesaj 31 Jul 2004, 04:41 PM
Mesaj #19


piticanie oPsedata
******

Grup: Membri
Mesaje: 7.280
Inscris: 7 January 04
Din: ***
Forumist Nr.: 1.726



Eu as pune si pe Marin Moraru in top!


--------------------
Viitorul tau depinde de visele tale. In consecinta nu pierde timpul, du-te si te culca.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
(Afrodita)
mesaj 31 Jul 2004, 11:15 PM
Mesaj #20





Guests






Mai aveti momente din astea? Ca mor de ras rofl.gif Mai vreau rofl.gif
Go to the top of the page
 
+Quote Post
contraste
mesaj 7 Aug 2004, 02:43 PM
Mesaj #21


Forumista Poeta
******

Grup: Membri
Mesaje: 6.500
Inscris: 20 April 04
Forumist Nr.: 3.171



Bagati-l si pe mai vechii Grigore Vasiliu Birlic, Mircea Crisan.


--------------------
Traieste ca si cum ai muri maine.
Invata ca si cum ai trai vesnic.

Indira Gandhi
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Jarrive
mesaj 10 Aug 2004, 01:04 PM
Mesaj #22


Haiduc
**

Grup: Musterii
Mesaje: 73
Inscris: 2 August 04
Forumist Nr.: 4.176



1. Dem Radulescu
2. Puiu Calinescu
3. Jean Constantin
Cred ca 2 si 3 nu mai conteaza.


--------------------
Loc de dat cu capu.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
gonen
mesaj 5 Nov 2004, 04:18 PM
Mesaj #23


ex-bogho
*****

Grup: Membri
Mesaje: 637
Inscris: 21 October 04
Forumist Nr.: 4.717



Nea Mărin si tomobilu
Mă nepoate, mă, iti spusai io ce mi sa-ntimpla? Mă spusai sau nu spusai? Nu spusai, ca de cînd nu te vazui, cand dracu iera sa-ti spui? Las', ca si dacă te vedeam, ce, parca-t spuneam? Nu-t spuneam, ca nu puteam! Ca fusai la spital! Ce te miri asa? Nu te uita ca mă vez zdravan si sanatos, ca dacă me vedeai cu fr'o doua saptamani desurupat, nu dai pe mine nici-un praz degerat, auz? Pa'stai să spui!
N-am de lucru intr-o vineri, si-i zîc lu Veta:
- Mă Veto, fata tatii, stii ce mă gandii io?
- Ce te gîndisi? 'ce ia.
- Să mă duc pi la Bucuresti, zîc io.
- Pa' di ce? 'ce ia.
- Iote asa, zîc io.
- Pa' di ce "iote-asa", zîce ia.
- De-aia, zîc io.
- E, dacă e de-aia, du-te, zîce ia, du-te, dacă ie de-aia. Ca tot trebuie să treci pi la nasu Pantelica, să-i duci hirdaiasu cu muraturi, de am zis noi cd i-l dam, ca poate si-auce si iel aminte si ne da masina de cusut, pe care a zis ca ne-o da.
Zis si făcut. Plecai, ajunsai. Da' cînd ajunsai aci la Bucuresti, la nasu Pantelica, ii gasii pe tot gramada-n curte. Stau si să uitau la un tomobil.
- Buna ziua, zîc io, bine v-am gasit.
Iei nimic. Se uitau la tomobil, vorbeau tot odata, rîdeau, sareau în sus de bucurie...
- Mă dracie, ce să fie?
Cam beut, mi se parura, mai ales nasu, traznea a simbure de pruna.
O vad io pe nasa Reta mai intr-o parte, mă duc la ia si zîc:
- Saru-mîna nase, bine v-am gasit.
- Aa, bine venisi! Iote Pantelica, finu Marin di la Bailesti. Da' ce-ai în hirdaiasu ala?
- Pa' muraturi! Nu ne fu vorba asa? Io să va aduc muraturi si voi sa-mi dat masina de cusut.
- Pa' ce masina, ca nu mai ie.
- Iu, Doamne ia-ma, pa' di ce?
- Iote, n-avu de lucru Pantelica, o vindu, si cu banii de-i loa, juca la loz în plic si cistiga masina asta "Fiat 850", ca chiar acusica ne pregatim să plecam pi la Sinaia.
- Pa' ce treaba avet voi la Sinaia, ce catat voi la Sinaia?
- Pa n-avem nici-o treaba, da' dacă avem masina?
Asta asa ie! cînd are omu masina, nu mai ie nevoie să aiba fr'o treaba, se mai duce si-asa să aiba de un-sa-ntoarce.
Ei, să suira iei în masina, nasu Pantelica cu nasa Reta în fata, al bătîrn cu a bătîrna, parinti lu nasa, socrii lu nasu Pantelica, de, în spate...
Zice nasu:
- Loat si copiii acolo-n spate.
- Mă Pantelica, pa' hu e voie decît patru persoane, zîce al bătîrn.
- Ia uita mă la iel!? Pa' ce copii ie persoane? Inghesuiti-i mă dracu acolo... Iote la iel!
- Da' cu ciuciu Marin ce facem? 'ce nasa Reta.
Ciuciu sînt io, stii?!
- Pa' să stea si iel tot în spate, 'ce nasu.
- Pa' cum să stea si ciuciu Marin în spate?
- Iote pe ciuci, zise nasu Pantelica.
- Aa, ca bine zîci, 'ce nasa.
- Auzi, ciuciu Marin? Matale stai pe ciuci, da' cînd t-oi zîce io sasa, te culci pe burta, auz?
- Pa' di ce?
- D-aia, ca-nseamna ca ie frun militian si să nu te vada ca nu ie voie.
- Pa' dacă nu ie voie, nu mă sui, zîc io.
- Hai mă, zîce nasu, ce iesti copil? Sui dracu odata acolo ca ne grabim... Iot la iel!
Mă suii. Da' ca să n-am bataie de cap, mă pusai di la-nceput pe burta. De vazut, nu vedeam nimic, da' o auzam pe nasa Reta ca-i mergea gura ca melita.
Asa Pantelica, bag-o-ntr-a patra, calc-o pe coada, depasteste-l p-ala, vez d-ala cu camionu, ca vrea să se suie pe noi. Iote la aia, se cauta-n poseta-n mijlocul bulevardului, si pe ia poate-o cata moartea pe-acas', si ia cherde vremea p-aci.
- Iote la ala cu duba, depaseste si nu semnalizeaza, zîce nasu. Ce ba, iesti chior, de nu clipesti?
- Lasa-l Pantelica, zîce nasa, tu vez de volan, ca de dracuit il dracuiesc io! Mă vaca neagra, trage pe dreapta!
Mă fratilor, dupe frun ceas juma, intepenisem de tot.
- Mă, zîc, mai e mult, mă?
- Ce să fie? zîce nasa.
- Pa' Bucuresti, zîc io.
- Ha, ha, ha, iote mă, uitaram de ciuciu Marin, zîce nasu, scoal mă dracu de-acolo, ce se firsi Bucurestiu de mult! Tu nu vezi ca sîntem la kilometru sasa?
Cînd zisa sasa, sarii pe burta, ce ierea să fac?
Iei lesinara de rîs. Al bătîrn zîce:
- Mă fine, narod iesti, nu sarii mă pe burta, decît cînd ie sasa de militie, nu de kilometri.
- Mă, ce masina ie Fiatu asta, iote avem peste suta la ora si nici nu simtasti.
- Iote la ala cu basculanta, zîce nasa, merge parca ie cu ochii mortului. Ce Pantelica, o să-i inghitim noi motorina astuia, ia depaseste-l!
- Tineti-va bine, zîce nasu, c-o calc pe coada.
Mă frate-miu, si cînd o zbici odata, mă pomenii în brata la coana mare.
- Ce te cocotasi pe mine, mă? Vezi ca nu-ti cunosti lungul nasului? Stai dracu acolo jos, ca acu apare militia!
- Pa' de unde să apara, zîc io, din porumb?
- Sasa, zîce ia!
- Ce? zîc io.
- Sasa, si nu de kilometri.
Mă, dacă vazui c-o tine p-a iei, sarii pe burta, ce dracu ierea să fac.
- Mă Pantelica, zîce al bătîrn, de unde-l gasisi mă pe finu-tau asta, ca numa pe bataturile mele sta, auz, mi le nenoroci, ce mai!
- Lasa mă tata, zîce nasu, mai rabda si tu ca acu ajungem. Ca iete avem peste 150 la ora, da' tineti-va bine, ca intram în curbe.
Mă fratilor si cînd o incepu s-o cearna, la inceput mai rar, da' p-orma din ce în ce mai des, ierea cîndnasu-n nasa, cînd nasa-n nasu, cînd al bătîrn în a bătîrna... cînd a bătîrna-n al bătîrn... Iei se veseleau tare... Asa Pantelica, calc-o pe coada... sperie-l p-ala cu trabantu...
Io nu vedeam nimic, ca mă calca pe cap cînd a bătîrna, cînd al bătîrn, cînd copiii, cînd tot deodata.
Mă fratilor, si cînd ierea veselia mai în toi, ne bufniram o data de ceva tare, de mă pomenii io deasupra, peste iei.
- Pantelicaaa!... ia-o la stinga, zîce nasa.
- Taci fă, nu fii naroada, cum s-o mai iau la stinga, tu nu vezi ca sîntem în aier si cu roatele-n sus?
Da' n-apuca să firseasca vorba, ca ne mai bufniram odata.
Mă nepoate, si d-aci-n colo nu mai stiu nimica, mă!
Să făcu o bezna... si mi-era bine... si mi-era bine ca cînd eram copilas mic...
Mă trezii io, mă minghiia ceva pe oichi. Deschid io oichi, o crenguta de brad, cum o batea vintu, asa mă mingiia. Cînd mă uit mai bine, eram p-o creaca, ca rufele la uscat. La fr'o trei-patru metri supt mine, iarbe verde, floricele... frumos! Mă, zîc, ce-o fi cu mine, n-oi fi-n rai!... Da'-ncet, incet, mi-ad'sai aminte de nasu... de nasa... Mă, zîc, ce-o fi cu-aia, mă, unde-o fi aia, mă?...
Cum mă gîndeam io asa, aud p-unu, zîce:
- Iote, dom'le, mai ie unu-n pom!
- Ce cat acolo, bade, ce cat acolo?
- Ce să cat, zîc io, dude cat! aia cat...
- Hopa, zîce, dude? Pa' ce mă, bradu are dude, are dude bradu?
- Are, zîc io, cum să n-aiba? Daca are nasu Pantelica carnet de conducere, di ce n-ar avea bradu dude!... iote la iel!
- Otule... otule... ia da-te jos d-acolo!
- Pa' di ce? zîc io.
- Iote-asa, ne suim frumusel în masinuta, si mergem o tirisica pin' la Sinaia.
- Io-n masina, nici mort!
- Pa' cît o să stai acolo?
- Iote, pin' la iarna, pin-o da zapada si vin io usurel la vale cu sania, ca de zdruncinatura sînt satul.
- Tovarasu maior, zîce, iote asta, nu vrea să se dea jos!
- Cînd mă uit, un militiian! Sasa, zîc, si sarii pe burta, ce ierea să fac?
Ee, cu chiu cu vai, ne-aduna. Da' să vezi, minunea minunilor, copiii, nicaieri! Ii cautaram, ne suciram, nu-i gaseam de fel, de fel. Cum intrasam noi în a padure cu peste 130 de kilometri, copilasii, mai usori, ii arunca peste un dimb, intr-o plasta de fin. N-avura nimic copiii, da'acolosa ierea o tabara de pioneri care se pregatea să plece la Brasov si aia, la-nghesuiala, ii luara si pe-ai nostri!
Pe noi ne dusa la spital. Io scapai usor, ca n-avusai decît o mîna sucita. O mîna sucita, un picior rupt si capu spart în opt locuri. Da' se chinuira mult pînă-mi scoasara de supt chiele acele alea de brad. Ca ieream verdee... verde de tot si nu puteam să mă duc asa la Veta, ca cine stie ce-si inchipuia aia!
Cu nasu se chinuira rău...!
Auziti mă fratilor, la iel dinti de oltean...! Muscasa asta din volan ca din covrig, auz? Nu, ca la dinti n-avu nimic, la dinti, da' nu vrea să dea drumu la bucata aia de volan, de fel, de fel. Pina nu-l adormira, nu putura să i-o scoata, ce mai! Coaste, n-avu rupte decît fr'o doua, ca fr'o doua la-nceput nu i le gasea de fel. Ca-i auzii io pe doftori p-acolo, cînd zîceau ca nasa Reta ar avea una-n plus.
Al bătîrn scapa al mai usor. Da' se chinuira si cu iel. Să chinuira pînă-i scoasera bujia, stii...? Pina-i scoasera bujia d-acolo... d-acolo, de unde intrasa, ce mai! ca nu putea să i-o scoata, ca se gidila, rîdea si să zbatea.
A bătîrna avu noroc! Ia avu al mai mare naroc!
Auz mă nepoate, asta a bătîrna, soacra lui nasu de, asta toata viata iei a fost o fandosita! Asta toata viata iei a vrut dint de aur, auz, ce-i lipsea iei, dint de aur? Si-auz noroc pe ia, c-auzii io o sora acolo la spital, cînd ii zîcea la alta:
- Auz, tu, ce-i gasira la aia bătîrna-n gura?
- Ce tu?
- Platina di la motor, tu!
Auz ma naroc pe ia!
Acu sîntem toti sanatosi! numa nasu Pantelica mai ie-n ghips, da' si iel tot acasa.
Ca dupe accident, vorbi nasu cu-n mecanic particular, baiat priceput, stii? Zice nasu:
- Mă nea Filimoane, vezi ce dracu mai pot să faci din masina asta!
Si a făcut omu ce-a putut! A loat bucatica de radiator care mai ramasasa-ntreaga, a loat ventilatoru, l-a ascutit bine, bine, motor cum nu mai avea, i-a pus o manivela si a făcut o masina de tocat carnea de toata frumusetea. Da' nu-i gata, ca trebuie s-o vopseasca, ca mi-a zis iel sa-l intreb pe nasu, dacă să-i dea tot coloarea dinainte.
Cînd auzi nasu, 'ce:
- Mă fine Marine, nu mai mă face să mă rid, ca-mi cade ghipsu-n gura.
Ca uitai să va spui ca nasu ie-n ghips pînă-n dreptu gurii si, cînd rîde, i se freaca dinti-n ghips, stii?
- Ca-i zisai io:
Vez mă nasule ce-nseamna ecesu de viteza? Vez ce patiram?
- Taci mă, nu fii prost, ca cu viteza avusaram naroc! Ca dacă n-aveam viteza si nu saream în padure la curba aia, intram în ailalta, s-acolo dam diract în paretele de stinca, de ne-amestecam de tot, de si pe cruce trebuia să ne scrie la un loc.
Io numa cînd mă gîndii, să fi ramas pe lumea ailalta cu a bătîrna, cu soacra lu nasu, de, imi venii să iau cimpii!
Acu, la iei acasa ie veselie mare! Cum s-aseaza toti la masa, nasu Pantelica din pat, din odaia ailalta, face ca masina, stii?
- Uu... uuu...
Si sar tot pe burta sub masa. Rîde nasu, mă, rîde, d-a-nceput să i se toace ghipsu-n dreptu gurii.
Acu, mă duc si io acas', da sînt multumit! Ca mă duc acasa, da' nu mă duc cu mîna goala, ca dacă nu mai avura masina aia de cusut, mi-o detera mie p-asta de tocat carne. Mă, să vez ce se umfla Veta-n pene, să vez ce se umfla, stii? Pa' cine mai ie ca ia, s-aiba masina de tocat carne "Fiat 850". Ia uite la ei!

Acest topic a fost editat de bogho: 5 Nov 2004, 04:19 PM
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Serenity
mesaj 1 Feb 2005, 09:33 PM
Mesaj #24


Hipopotamu' Somnoros
******

Grup: Moderator
Mesaje: 5.493
Inscris: 18 April 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 3.143



clapping.gif Bdl, bogho.. You guys made my day! laugh.gif

Nea Marin si zioa fomeii

Cadea 8 martie intr-o dumineca. Sambata seara n-am de lucru si zic:
- Auz, Veto, fata tatii, stii ce ma gandii io ?
- Ce te gandisi ? zice Veta.
- Iote maine, tot ie ziua ta, asa ca intru io de sirvici in locu tau si fac prin casa toate ielea de le faci tu. Tu stai si te odinesti!
- Lasa, Marine, ca le-ncurci, zice Veta, ce te pricepi tu la treburi muieresti!
- Iote, ma la ea, zic, mare branza, si pi-urma ce traba mare ai tu maine, ca ie duminica. Zi tu mie ce ie de facut si lasa-l pe mandea, daca nu t-o placea, sa nu-mi zici mie Marin!
- Bine, zice Veta, iote, te scoli si tu de dimineata, dai de mancare la oratanii, la gaini, la gaste ... Scoli copiii, il imbraci pe Marinel al mic, le dai de mancare si pe urma te pui pe gatit si coci o tara de paine, ca aia de ieri sa farsi. Da’ vei ce faci de mancare, sa ajunga si seara. Incolo nu prea sunt multe de facut: maturi batatura, bat presurile din odaia a buna, stergi geamlacu di la prispa si, daca te pricepi, mai ie o tara de impletit la ilicu lui Marinel. Sara pui masa, il scalz pe Marinel, culci copiii si speli vasale.
- Si tu ce faci ? zic io.
- Iote, o sa fac si io ce faci tu duminica. Ma duc pi la cooparativa, beau o tuica cu unu, cu altu, viu acasa, mananc si ma culc. Da’, cum eu nu beau tuica, o sa stau p-acasa, sa te-ajut sa te descurci.
- Ba, sa-t vez de treaba ta, ca ma descurc io si singur.
Ma, frate-miu, ma apucasa asa un ambat, stii ma apucasa asa un ambat ...
Ma sculai io cu noaptea in cap, ca ma cam perpelii, nu prea dormii, stii ? si m-apucai de treaba.
Ma, nepoate, cu oratanile ma descurcai cum ma descurcai, cand fu sa scol copii, fu mai greu. Daca vazui si vazui, cand zbierai odata "desteptarea" sarira tot in tavan. Al mic se sperie rau de tot, incepu sa chiraie de latrau cainii pe vale, auz ?
Veta zice:
- Ce ai, ma, Marine, pa asa sa scoala copiii ?
- Da’ cum ? zac io.
- I-ai si tu cu usurelu, ii mangai, ii pupi, sa-i scot usurel din somn, din vise.
- Ce sa-i pup, nu vezi ca ala micu ie ud fleasca, facu az-noapte pe iel.
- Pai, schimba-l! zace Veta.
- L-as schimba io, da’ cine mi-l ia ? Nu vezi ca parca ie ciutura sparta ?
- Schimba-l de scutece, Marine, nu de tot, zace Veta razand.
- Nu pot, zac, ca ma spalai pe maini sa framant painea, stii ? ... sa framant painea!
Ma apucai io de paine, pusai faina, pusai apa, framantai ce framantai, da’ cam facea colareti, facea niste plotoage de faina mari cat nucile, auz ? Ma muncii io di le sparsai si, cand sa zic ca sunt gata, nu stiu cum facui si-mi cazu tigara din gura in aluatu din capistere. Ma, frate-miu, o cautai di ma trecura naduselile, daca vazui ca n-o gasesc zac: "Ma, cine-o manca-o, norocu lui."
Da’ nu mai putui sa scot mainile din aloat. Detei sa plec, capisterea dupe mine. Abea ma dezlipi Veta, ca-mi zisa ia:
- Ma, cand framant paine, presara-t faina pe maini, c-altfel te lipesti.
Ma gandii io ... maa, ce sa gatesc, ma, ce sa gatesc ? Ia sa tai io o gaina, ca m-oi pricepe io ce sa fac din ia. Iesii din batatura, aruncai cateva boabe si vad o gaina asa mai grasa, una porumbaca, infoiata asa si cam increzuta, cam inganfata, samana cu soacra-mea, stii ? Sa uita la mine asa, cam de sus. E zac, ce fac io cu tine acus, sa vezi ce fac io cu tine! Si, cand imi veni bine, i-aruncai ilicu in cap, o prinsai, o oparii s-o jupuii, ca cum fu apa schiarta, ce mai, o jupuii cu chiele cu tot.
Da’ de mancat n-avusaram parte s-o mancam, frate-miu. Cand veni Veta si vazu ale pene porumbace, zice:
- Aba Marine, ce gaina taias tu ?
- Una porumbaca, zac.
- Porumbaca, porumbaca, da’ pe care ?
- Pa’, io de unde sa stiu, ce, le cunosc dupa nume ?
- Unde ie capu’ ?
- Iote colo!
Ma, frate-miu, incepu Veta sa se vaiete, s-o jeleasca de parca i-o taiasem pe ma-sa, auz ?
- Marineeee, Marine, taiasi clota de mai avea vro saptamana si scotea pui. Acusica cine-mi mai cloceste ouale, Marineeee ? Marineee cine le mai cloceste ?
- Iote, o chemam pe-a batrana, pe muma-ta, ca tot n-are treaba si cam samana iele intre iele.
Ma, sa facu Veta foc. Intre timp sa arsa si painea in tast, asa ca la pranz mancaram niste mamaliga rece c-o tarasica de lapte afumat.
Nici peste zi nu prea avusai spor. Ba un soi de spor tot avusai, ca sparsai fro doua oichiuri la geamlacu di la prispa.
Sara nici mamaliga nu mai fu, asa ca mancaram ceapa cu branza. Mancam si plangeam, stii ?
Pe al mic il scapai in scaldatoare, bagai mana due iel sa-l scot, ma musca de mana, auz ? Pui de juvete, ii placu in apa, sa balacea de ma facu leoarca, ma stropi tot, ce mai!
Dupe ce culcai copiii, cum stau io-n pat in capu oaselor, ascultam greierii si beam o tagare, zace Veta:
- Hai, Marine, lasa, nu fii suparat, io iti multumesc pentru gandul al bun. N-are nimic daca le-ncurcasi, de un-sa te pricepi tu la treburi muieresti ?
Ma, nepoate, ma, cand o auzii asa, mi sa inmuie inima. Ma, manca-i-as sufletu iei, ca bun suflet are Veta asta, buna nevasta ie, cum stie ia cu o vorba sa-t ia supararea, c-o vorba, auz ?
- Hai, zice, acuma culca-te, ca-i aproape ngiezu noptai.
- Nt, zac io, nu ma culc.
- Pa’, ce astepti ? zice ia.
- Iote, zic, mai asteptam o tzara sa treaca zaua ta, te scoli tu, fata tatii, sa faci ceva de mancare, ca-mi ghioraie matele cum ghioraie tranzistoru lu popa Varlan dupe ce l-a reparat Suca. Iote asa imi chioaie.


Go to the top of the page
 
+Quote Post
Serenity
mesaj 1 Feb 2005, 09:38 PM
Mesaj #25


Hipopotamu' Somnoros
******

Grup: Moderator
Mesaje: 5.493
Inscris: 18 April 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 3.143



O afacere oltenească

Mă frate-miu, cînd faci cîte o afacere, cum te taie pe tine capu, si iasa prost, iti ie nacaz, nu zîc nu. Iti ie nacaz, ce mai! Da' cînd te iei dupe capu altuia si iasă prost, atunci să vez, că-t vine să-t bagi ghearele-n oichi, nu alta!
Bag samă, c-asa ie făcut omu, să fie cu iel mai iertator decît cu ăilalt!
Pa' mie, acu, di ce mi-e năcaz? Di ce mi-e mie năcaz acu? Ca mă luoai dupe capu si vorba lu Fanică a lu Catîru!
Vine la mine-ntr-o dimineata si zîce:
- Mă nea Marine, mă, mă uit la tine si mă minunez! Om bătîrn si nu te taie capu!
- Pa' di ce, mă?
- D-aia, că stiu c-ai nevoie de bani, muncesti de te spetesti si n-ai spor!
- Cum n-am, mă, spor, ce vorbă-i aia?
- Iote ca te uzmesti cu caratu la chitara pentru suseaua a noua. Mai bine faci un drum pînă la Severin si vii de-acolo pricopsit.
- Pa' ce mă, la Severin umbla cîinii cu covrigi în coada sau plouă cu craitari?
- Cam asa ceva, zîce iel! Ca-mi spusa mie Florica a lu Conovat, de-o tine pe Tanta lu Fasui, ca la Severin de cînd cu santeru al nou, să făcu ou trei frangi, bucata.
- Cît, ba?
- Trei frangi!
- Să-i saie oichii?
- Să-i!
- Pă' ce mă, aia p-acolo n-au gaini, nu să oua, ori dete fr'o bolesnita-n iele?
- Ba, au iei, da' nu prididesc. Ca de cînd se făcu santeru al mare, la portile de schier, venira muncitori puzderie. Munca grea, oamenii, dacă muncesc, trebuie să mănînce, si ouale-s bune, ca-ti dau znaga.
- Pa' tu de ce nu te duci să vinzi, mă Fanica?
- Mă nea Marine, t-o spui p-a dreapta! N-am nici oua, n-am nici bani să le cumpar d-aci, să le vind acolo! Da', spui matale ca-m-esti preten si n-asi vrea să pricopsasc frun dusman.
Mă, fratilor, să va spui drept, de cînd imi baga Fanica a lu Catiru sarpele asta-n gînd, nu mai avusai liniste!
Faceam io ce faceam, da' tot acolo mă gîndeam. Mă, zîc, trei frangi ou, nu ie rău!
M-apucai să string toate ouale, du pin casa, du pin cuibare... Ba făcui una si mai boacana... Cum pusasa Veta fr'o patru clota cu o zi mai-nainte, mă dusai si luoai ouale, usurel, de supt iele, si pusei niste chietre di la girla, ca să nu prinda de veste clotale si să paraseasca sirviciu. Lu Veta nu-i spusai nimic, ca cine stie ce mai imi zîce, sau scapa fr'o vorba, cum fac muierile, aude frunu si-mi sufla afacerea.
- Mă frate-miu, strinsai io fr'o doua sute de oua... Mă, zîc, doi ori trei, sasa. Parca n-ar merita să bat io drumu pin la Severin, pentru sase sute de frangi! Dacă asi avea o mie, alta treaba!
Mă gîndii... mă sucii... mă, zîc, mi-ar trebui un om de nadejde.
Il chemai pe nepotu-miu Suca, si-i zîc:
- Mă Suca, vrei să facem o afacere-npreuna?
- Nea Marine, cu matale vind si pe dracu drept inger.
- Mă, zîc, io te iau cu mine la Severin, iti platesc trinu, si-t dau s-o suta de frangi! Fa-mi rost de opt sute de oua!
- Mă nea Marine, pe' c-o suta de frangi nu facem treaba, sau vrei să le fur?
- Mă fi-t-ar starea a dracu, să nu te prind ca furi un ou, ca te omor!
- P-atunci cum?
- Mă, zîc. Fi atent la mine-aci! Suta de frangi i-a ta pentru osteneala. Pentru oua it dau io alti bani, cu care cumperi. Da' nu d-aci di la noi din sat, te duci pi la Catane, pi la Covei, pi la Ghidici-n colo. Nu sufli o vorba si ai grija să nu fie ouale clocite, si să vii iute! Mă, venisi?
- Nea Marine, zbor!
Facu Suca al meu, treaba buna. A treia zi, avuseram o mie de oua. Le chitiram noi în patru papornita, în malai, si-i zisai lu Suca:
- Mă, pana plecam, le pituli la voi în paie, da' vez să nu le simta cataua lu Marin Galiceanu, ca dacă mănînca frun ou, te mănînc cu coaja cu tot.
- N-ai grija, nea Marine, mă culc pa iele!
- Cum pa iele, mă, ce iesti narod?
- Hai mă, nea Marine, ce nu stii de gluma, vorba vine?! Auz, nea Marine, da' ce faci cu-atitea oua?
- Cozonaci, zi io.
- Pa' ce faci cu iei?
- Iote, umplu gura la ai de-ntreaba!
- Vasazica, tot hotie!
- Taci mă, zîc, ai rabdare s-o vezi ce-i aia o afacere!
Mă dusai la colectiva, să ma-nvoiesc la brigadier, la nea Tanasuca a lu Colan a lu Mirea.
- Mă, nea Tanasuca, invoieste-ma fr'o doua zile!
- Pa' di ce?
- Iote d-aia, ca nu mă simt prea bine, nus-ce am, si vreau să mă duc la doftor, la Craiova!
- Pa' ce mă, aci n-avem doftor?
- N-avem, zîc io, ca ie doftorita si io mai bine mor, decît să mă dezbrac în fata unei muieri.
- Taci mă, ca te scoate Veta mincinos!
- Ia te uita la talica, pa' ce Veta i-e doftorita?
- Mă, narod iesti, zîce nea Tanasuca! Pa' ce boala are rusine?
- N-are, zîc io cu gîndu la oua, da'io am!
- Bine mă, du-te! Da' să stii ca cherzi zile-munca!
- Pa' ce să fac? Boala ie boala, nu te-ntreaba!
Zis si făcut, plecaram! Da' plecaram cu-n trin de noapte, să nu vada careva ce fel de boala am io!
Mă fratilor, va spui drept, ca n-ghierea si rusine; om bătîrn, să pleci noaptea, pe furis.
Da' acu dacă mă prinsasam în 'ora, trebuia să joc ca bagasem banii-n oua!
Da-n trin, ne trecura toate naduselile, ca ierea o-nghesuiala, de fu musai să tinem papornitale-n brata. Ca ne si zisa unu:
- Mă fratilor, lasasi-le colea jos, ca va spetiti!
- Nu se poate! zîc io.
- Pa' d-or n-ot avea oaua-n iele!
- Facem prinsoare? zîce Suca.
Ii detei una cu cotu, de-si cherdu rasuflarea.
- Ce dai mă nea Marine?
- Pa' dacă am in plus, zîc io.
Mă frate-miu, di la Craiova-n colo, avusaram naroc, ca ierea lumea mai rasfirata, puteai sa-t tragi sufletu!
Zîce Suca,
- Mă nea Marine, la Severin, mă duci si pa mine la portiile de schier, să vad dacă nu m-a mintit Gogu llu Pecingine.
- Pa' ce ti-a zis, mă?
- Pa' i-auz, ca i-a spus lu ta-su, ca stie de la al bătîrn, care a fost la Severin prin opt sute sapte-sapte, ca cica la portile de schier ie lacatu cît ploasca. Si, mie parca nu-mi vine să cred să iziste un lacat asa mare!
- Bine mă narodule, dupa ce firsim treaba, te duc!
E, din vorba-n vorba, ajunseram la Severin! cînd ne deteram jos din trin, cascatu de Suca, cu oichii dupe una, de-i intrasa rochita la apa, cît p-aci să dea cu papornitale intr-un carucior d-ala de cara marfa.
- Mă, zîc, calca usor, umbla cu bagare de sama, si dacă faci fruna si mă bagi in belea, te bat ca pe oaua cînd le faci jumari!
Mă frate-miu, cu chiu cu vai, ajunseran la piata.
Să cad jos din picioare, nu alta! Cit ierea piata de mare, ierea alba... alba... de oaua, de zîceai c-a nins in toiul verii! cînd mă uit la pret, mi se făcu rău de tot! Optzeci de bani bucata si ieu le luoasem c-un frang!
Mă frate-miu, vazui negru-naintea oichilor. Auzi, numa oaua negre vedeam!
Ma-ntorc la Suca, rîdea cu gura pînă la urechi.
- Mă nea Marine, dacă afla Grecu ala... Onasus ala... te-angajeaza conselor, auz?
Incepu Suca să urle, s-o rupsa la fuga. Luoai papornitele si mă luoai dupe iel. cînd vazu c-acu-acu l-ajung, incepu să strige:
- 'otiii... 'otiii!
Mă, se făcu o harmalaie... ciraiau muierile... urla lumea... "punet mîna pe iei"... fluiera militiia...
- Mă, zîc, daca-l prind, il omor!
S-avusai noroc, ca-l prinsai... Ca se-nchiedeca d-un maldar de praz, si veni in cap ca uliu, cu papornita cu tot, peste o taraba cu oaua!
Mă, cum imi luoasa Dumnezau mintile, ii mai detei si io c-o papornita de-a mea in cap!
Veni militiia si ierea să iasa dandanaie mare, ca, pe Suca pînă nu-l spalara de galbenusuri, nu samana cu buletinu!
Facuram socotelile, al dracu ala cu taraba parca le numarasa p-ale noastre, ale zdravane!
Ca zicea ca iel avu trei sute cinzaci de oaua, si cînd le numararem p-ale noastre, mai iereau trei sute cinzaci si trei!
Cu ala ne lamuriram, da' nu scapam de militiie! Ca ce avusai cu Suca, de fugii dupe iel? Da' tot cu narodu avusai noroc, ca-i făcu cu oichii militiianului, il luoa la o parte, si-i zisa:
Nu te uita la iel, ca-i om bătîrn cu paru alb, ii place să joace tiligosu, leapsa, de! Ca-n colo ie cuminte, nu face rău!
Militiianu să uita lung la mine, nu-s ce mutra oi fi avut, ca ofta si pleca!
Ii zîce Suca lui ala cu oauale:
- Auzi, ba nene? Noi scaparam da' matale pin'le vinzi, fac pui!
- Vad si io, zîce omu, ca nu merg afacerile! O să mă duc să le vind spre Calafat, incolo!
- Auz mă nene, t-as spune io un merchez, da' mi-e frica ca mă bate omu asta, zîce iel, s-arata spre mine!
- Spune-i mă, zîc, ca nu-ti fac nimic!
- Auz, nene, dacă te duci spre Calafat, treci si pe la Bailesti, ca cunosc io unu, Marin a lu Juvete, care-t cumpara oauale c-un frang bucata!
Auz vorba la iel!
Mă fratilor, ne umfla isu pe amindoi mă, ne rîdeam si ne pupam!
Ala cu oauale, se uita la noi cu gura căscată, incepu sa-si facă cruci si să adune oauale.
Plecaram noi dincolo si ne duseram spre portile de schier. Mă fratilor, minunea minunilor!
Cînd să deschisa odata vederea larga, pînă-n malu alalalt, ni să taie rasuflarea. Puzderie de masini si de oameni dintr-o parte si din alta misunau ca furnigile, să puie Dunarea la ham de chiatra si schier.
Mare minune tecnica si mare ie puterea omului!
- Mă Suca, zîc, nu vazusi tu lacatu cît plosca, da' vazusi altele mai dihai.
Sta Suca-al meu si se uita cu oichii dusi la furnigaru de oameni si masini...
Zice:
- Mă nea Marine, nu te supara, asta ie treaba, nu gluma!
Bravo lor! Asta afacere!!!... Aia a nostra cu oauale, ie gainarie da-o dracu, bine ca se sparsara!


Go to the top of the page
 
+Quote Post
Serenity
mesaj 1 Feb 2005, 09:41 PM
Mesaj #26


Hipopotamu' Somnoros
******

Grup: Moderator
Mesaje: 5.493
Inscris: 18 April 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 3.143



Nea Mărin si Anu Nou

Mă frate-miu, cum zîcea al bătîrn a lu al bătîrn, cînd il intrebam io de viata, zîcea "mă nepoate, fusa, fusa si se dusa". Asa trecu si 1971.
Fu un an bun, de ce să zîc! Fusai sanatos... Veta sanatoasa, copiii, nepoti, sanatosi, grîu se făcu, porumb se făcu, vin se făcu, ce mai, an cu belsug! An bun, ce mai, ca se mai intimplara si unele lucruri de-mi mearsera la inima! P-aia de la comparativa, de bagasera mîinile pin-la umeri în gestiune, ii dovedi si-i baga acolo unde le ie locu, ca poate le vine mintea la cap, pe nepotul Stanel Brabete, il decora... mă fiecaruia dupe munca si straduinta!
Si cum s-apropria anu de sfirsit, ii zîc lu Veta:
- Mă Veto, fata tatii, 'ai să petrecem anu nou cum scrie la carte mă, iote, facem cum vrei tu! Cum vrei tu, asa facem.
Ee, dacă vrei să facem cum zîc io, zîce ia, 'ai să mergem la Bucuresti, să petrecem anu nou la nasu Pantelica, ca tot a zis iel să venim. S-as merge si io o data să petrec si să n-am treaba! Ca de cînd mă stiu, de anu nou muncesc de dau în brinci!
Mă, zîc, are dreptate muierea! Ia s-o mai scot, mă, în lume, să fim si noi o data musafiri, ca gazda fusai de cînd mă stiu, de cînd mă stiu, fusai gazda!
Zis si făcut, plecaram, cu toate ca nu mă prea bucurai, ca al de nasu la Bucuresti nu petrec anu nou, fac un soi de sirbatoare de-i zîce ca la bulion...
Loai io o damijeana de zaibar si un curcan, cozonaci si o oala cu sarmale, ca să nu mă duc cu mîna goala.
Pina la Craiova, merseam cum merseram. Di la Craiova, loai bilete la acelerat cu locuri rezervate.
Rezervate vorba vine, ca locurile ierau, da' fiecare loc mai avea rezervat cîte doi-trei calatori. Ierea un scandal în trin intre ai cu locuri rezervate, care sedeau jos, si ai cu locuri rezervate, de sedeau în picioare, de mai mare dragu, auz?
Io cu Veta avuseram noroc ca ne-ntepeniram la capu vagonului, pe-nculoar si nu mai ajunseram la locuri, asa ca scaparam de scandal. Da'pe drum mai incolo, auzii unii care se certau pe locurile noastre, asa ca strigai si io:
- Taica, fa matale scandal, ca sîntem din acelas sindicat!
Ierea o-nghesuiala, de mă gîndii "bine ca loai curcanu taiat" ca altfel il duceam strosit de tot, da'de tot, auz?
Damijana, ramasai cu ia-n brata. Adica vorba vine în brata, ca nu puteam să ajung cu mîinile la ia. Sta singura inghesuita pe deoparte de mine, pe de alta parte de doi militari si un popa. Cred ca pe burta popii sta mai mult!
La Piatra-Olt se mai dete lume jos, de putui să schimb picioru, ca-mi amortisa al atang de tot, de tot.
Pusa si Veta oala cu sarmale linga fereastra, da' n-apucaram să rasuflam, ca se sui puhoi de lume de ziceai ca e trinu de cauciuc, c-altfel nu-mi dau sama cum de-ncapuram atitia.
Pa oala de sarmale se sui un copilas si se uita pe geam. Suca al mic, nepotu lu nasu, ajunsasa pe la jumatea vagonului, ca uitai să va spui, ca-l loasem si pe Suca. Ca zisasa nasu să i-l aducem si ta-su zîce:
- Duce-ti-l mă, barem de anu nou să stau si io linistit!
Imi spusasa iel:
- Mă Marine, pe Suca asta mic, leaga-l!
Da'io cînd vazui inghesuiala, zîc, lasa ca n-are un'sa duce!
Da'al jurat de copil, mai în patru labe, mai musca pe unu de picior, mai intapa o cocoana, ajunsa pi la mijlocu vagonului.
- Sucaaa, zîc, unde iesti?
- Acilea, nene Marine!
- Vino-ncoa, mă!
- Vino matale!
- Pa'io nu pot, ca ie-nghesuiala!
- Pa'daca nu poci matale, io cum să vin, ca sînt mic?!
- Pa'vino cum te susasi, auz?
- Nu pot să mai trec pe unde venii, ca mă bat aia de-i muscai.
Mă, zîc, mare minune cu Suca asta!
- Stai dracu acolo cuminte, să nu te cherd!
Da'cum vorbeam io cu Suca, unu care se suisa la Piatra_olt, imi baga cotu-n damijana. Mă frate-miu, s-avea un palton frumos, o culoare asa deschisa... Sa prinsa zaibaru de ia, minune mare! Ii făcu mineca neagra, ce mai!
Incepu un scandal...! Ce mă fac io, zîcea ala cu paltonu al nou... ce vin ie asta?..., iasa la curatat...?
- Zaibar, zîc io, si iasa de iesit, da'numa cu foarfeca!
- Ce vorba-i asta? zîce iel.
- Romaneasca, zîc io.
- Pa'atunci, ce fac?
- Ii faci alta mineca, zîc io.
- O sa-mi platesti paltonul, zîce iel.
- Pa'di ce, zîc io, cu tu-mi platisi vinu?
- Pa'ce io sînt de vina?
- Da'ce io, io detei cu damijana-n dumneata, sau dumneata detesi cu cotu-n damijana?
- Pa'daca ie-nghesuiala! zîce iel.
- Si ce, inghesuiala o făcui io?
- Pa'di ce nu stat acasa? zîce omu. Nici în ajunu anului nou nu va potoliti!
- Pa'matale di ce nu stai acasa?
- Lasa, nu mi-o mai inoarce, zi mai bine ce fac cu paltonu, ca nu mai am stofa să-i schimb mineca!
Zic:
- Imi dati mie adresa si va aduc io o damijana cu vin.
- Ce să fac cu iel, zîce omu, ca io nu beau vin negru.
- N-are nimic, zîc io, va aduc io o damijana, o varsam intr-o caldare si bagam paltonu sa-l scoatem la o culoare, ca alt leac nu ezista! Zaibaru n-are moarte, auz?
Cum stam eu de vorba cu omu, numai ca vad intr-o gara ca coborisa unu cu Suca de mîna.
- Mă frate-miu, strigai io pe geam, ce iesti chior, nu vez ca ala nu-i copilu tău?
- Lasa, zîce iel, vad io, că un copil asa nărod n-am vazut în viata mea.
- Pa'atunci di ce loasi copilu din trin?
- Ca să facem schimb, zîce ala. Da-mi-l p-al meu de sta pe oala cu sarmale linga dumneata si ti-l dau pe geam p-asta.
- Auzi mă la iel, zîc. Stii ce ti-ar trebui? Sa te las să faci anu nou cu Suca, să te-nveti minte să mai pui mîna pe ce nu-i al tau!
Al lui nu vrea să să dea jos din trin, Suca nu mai vrea să urce. Pina la urma reusiram de schimbaram narodu lui pe narodu nostru. Chiraia Suca si să zbatea, ca nu se lasa pînă nu mă pagubi de doua perechi de palme.
Cum se sparsasa damijana, ce mai fu-n ia, fr'o cinci kile, le detei de la baura unii. Aia asa se-ncinsara, ca sparsara un geam si-acu făcuram tot chiciura la mustati.
- Maine, zîce Veta, ia vez d-asta, ca nu mă lasa-n pace!
- Iu, Doamna ia-ma, care fu?
- Asta din spatele meu.
- Nu, zîce omu, nu va suparati! Tin si io mîinile sub broboada la dumneaiei, ca-mi inghetara de tot. Dacă vreti, va dau un pol.
- Mă frate-miu, mă, zîc, vez c-o-ncurci, auz? Iti mai dau io un pol si ia-t manusi, ca altfel te-ncalzesc io de-t bate coliva-n chiept, auz?
Mă frate-miu, cu chiu cu vai, ajunseram la Bucuresti.
Se făcusara cam ceasurile sasa seara. Pina ajunsai la nasu Pantelica, se făcu de opt.
- Mă Marine, bine ca venisi, du-te dupa sifoane!
Ee... fusai dupe sifoane... dupe tigari... dupe chibrituri... dupe buline de cap... dupe piine, ca uitasera... dupe vin ca să bizuisara pe mine.
Pe la uns'ce sara, ce mai, firsii, venii acasa.
Ii gasii pe toti la masa.
- Hai mă odata, zîce nasu, ca nu puturam să sedem dupe tine, pe unde umblii, si mincaram.
- Da'Veta unde ie? zîc io.
- Fina? la bucatarie mai munceste si ia, zîce nasu, ca iete, nase-ta Reta ie rupta de oboseala.
Ee, lasa zîc io, ca ia vru la Bucuresti, stii, ia vru!
M-asezai si io la masa. Mă frate-miu, adormii de fr'o trei ori în sarmale... Si fuma unu linga mine, de mă afumase de tot.
Zic:
- Mai lasa si matale tigarea aia!
- Nu pot, zîce iel, ca de trei zile nu să gasesc "Amiral" si astazi gasii.
- S-acu ce faci, scot pirleala? zîc io, mai lasa, mai rasufla o tira!
Lasa omu tigarea si aprinsa un trabuc.
Nasu zîce:
- Marine, pune si mie un sprit!
- Da'unde iesti, zîc io, ca nu te vad de fum.
Ii pui io vin si bag mîna sub masa să iau sifonu.
Mă fratilor, si-n loc de sifon apucai mita de coada. A dracu mita, să făcu ghem pe mîna mea.
Mă speriai, ce mai! Trasai mîna de sub masa si aruncai mita în brata la nasa Reta, care o arunca lu coana mare, care i-o arunca lu al de sedea linga mine, care i-o arunca lu nevasta-sa, care i-o dete lu tata socru, care mi-o arunca mie, de o aruncai sub masa unde chirai odata Suca, de lesina coana mare, soacra de!
- Da'ce-are a mita, mă nasule, zîc, ie turbata?
- Ie beata, zîce nasu, ca-l prinsai pe Suca, cînd ii dete tuica. Da'nu-i nimic, o data ie anu nou!
Cînd mă uit bine la ala de linga mine, se făcusa verde. Da-i cu otet pi la timple, da-i palme, nimic!
Chemaram salvarea!
Zice nasu:
- Mă fine, du-te tu cu iel la urgenta, să nu ne stricam noi petrecerea.
Mă dusai, ce iera să fac?
Zice doftoru:
- Da'ce are?
- Nu stiu, zîc, bag sama de fumat.
- As, zîce eil, ie sufocat, nu vezi? cîte sarmale a mincat?
- Pa'stiu io? zîc, nu stiu!
Dete doftoru un telefon la nasu, si ii spusara ca nu mincase decît fr'o patruzaci si doua.
- Ei, zîce doftoru, dacă reusim da-i scoatem una, doua, isi revine. Ca ie plin, zîce.
Ii făcu iel ca-i făcu si omu zîce:
- Hai-napoi la bairam, ca odata-i anu nou!
- Lasa, zîc io, ca mai e si la anu, ori vrei să nu-l mai apuci? Du-te acas!
Si se dusa.
Io ma-ntorsai la nasu pe jos, ca salvarea nu mai vru să mă duca si taxi nu gasii.
Cînd ajunsai la nasu, dormeau tot. Numai nasa Reta zîce:
- Marine, du-te la o farmacie de servici si ia niste bicarbonat. Da'vezi să scrie pe punga, ca altfel nasu Pantelica nu-l ia, ca ie frica să nu pateasca ca anu trecut, cînd a luat praf de copt, de ierea să plezneasca.
Mă dusai la farmacie; loai ce loai, cînd venii acasa, auzii zdranganeala-n bucatarie. Mă duc io. Veta mea spala vase de-a-npicioarele, de ierea gata-gata să cada-n cazanu cu apa schiarta.
- A Veto, ce faci tu aci?
- Iote-i dau o mîna de ajutor lu nasa Reta, ca ie rupta saraca!
- Pa'ia unde ie?
- Doarme!
- Auz, Veto, fata tatii, lasă-i să doarma, si tu'ai cu mine, ca dacă prindem trinu asta de dimineata, ajungem pe sara acasa. Dormim pînă mîine să sarbatorim anu nou mîine sara, numa noi doi. Ca n-o fi foc, daca-l sarbatorim pe doua, pe doua daca-l sarbatorim, n-o fi foc! Il sarbatorim noi doi, ca doi porunghei!


Go to the top of the page
 
+Quote Post
Serenity
mesaj 1 Feb 2005, 09:46 PM
Mesaj #27


Hipopotamu' Somnoros
******

Grup: Moderator
Mesaje: 5.493
Inscris: 18 April 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 3.143



Nea Mărin şi PPC

Mă frate-miu, sînt amărît rău, mă! Da' amărît rău de tot, de tot! că-mi zicea mie ăl bătrin a lu ăl bătrin:
- Mă, nepoate, nu pune mă la inimă, că năcazurile sînt multe şi viaţa ie singură.
Aia ie cu năcazurile! Multe-n viaţa mea, şi cît putui aşa făcui, cît putui.
Da' să-ntîmplă cîte-o daravelă, de nu pot să n-o bagi in samă. Că nu poţ întodeauna să faci pe surdu şi pe orbu, ştii? Să-ntîmplă cîte una, de nu poţ să n-o pui la inimă. Stai o ţîră că-ţ spui!
De cîte ori mă duceam pi la fi-miu Marinel, şi, cînd fu-n şcoală, şi pe urmă, mai tîrziu, pi la armată, trăgeam şi io ca omu pi la neamuri, pi la cunoscuţ, pe unde apucam. Da' să-ntîmpla cîteodată de nu poate omu să te primească. Nu poate, are şi iel ale lui şi nu poate!
E, cînd nu găseam, ma duceam la 'otel. Aci, la 'otel, cînd te duci, dacă nu cunoşti, ştii, dacă nu cunoşti şi vrei odae, ca să-ţ dea, trebuie să-i dai. Ca să-ţ dea iel ţie odae, trebuie să-i dai şi tu lui. Bască banii pentru odae, care merg la stat. Ăla ie preţu la odae, plăteşti şi gata. Da' trebuie să-i dai în plus.
Că odată unu mi-a zis de la obraz, că io nu pricepeam.
- Mă nene, zice, te văd băiat deştept! şi dupa buletin văd că ieşti oltean.
- Aha! zic io. Sînt!
- Pă' atunci, nu ţ-a ruşine?
- Pă' di ce, zic io, di ce să-mi fie?
- Să poate să nu-l cunoşti dumneata pe Tudor Vladimirescu?
- Pă' cum să nu-l cunosc, zic io, că şi iel tot oltean d-al nostru fu!
- Pă' atunci de ce nu-l bagi în buletin? zice iel.
- Pe cine? zic io.
- Pe Tudor Vladimirescu!
- Cum vine asta? zic io.
- Mă nene, zice iel. Ai douăşcinci de frangi?
- Am! zic io.
- Şi cine ie pe iei?
- Tudor Vladimirescu, zic io.
- E! Chiteşte-l frumos şi pune-l în buletin, că altfel nu se eliberează camera săptămîna asta! Ş-afară plouă şi-n gara nu ie voie, ştii?!
Ce dracu ierea să fac! I-am dat douăşcinci de frangi şi mi-a dat odae.
Pă urmă veneam la 'otel, gata, învăţasem lecţiia la istorie! Făcea Tudorică săracu rost de odae, imediat! Mă gîndeam io-n mintea mea a proastă - mă, pentru ăştia s-o fi sculat Vladimirescu la razmeriţă?
Da' nu numa la 'otel, peste tot unde te duceai, trebuia să stai cu mîna-n pozinar. Bacşiş, de! Auz, "bacşiş"! Sună al dracu de urît! Bag sama că ăsta nu ie cuvînt românesc, prea sună aşa pe sub mînă, bacşiş!
Acu-n urmă, cînd aflai că s-a hotărît să fîrşim odată cu obiceiu ăsta, mă bucurai din cale-afară! Gata! zic io, intrăm şi noi în rîndu lumii, scăpăm de ruşine! Că d-aia sînt amărît! Da' amărît rău, rău de tot!
Mă duc acu fr'o săptămîna la oraş, să-mi cumpăr o coasă. Cumpăr io coasa şi mă întîlnesc cu Gheorghe a lu Ciupitu de o ţine pe Mariţa lu Porunghelu, de făcea îngheţată ş-o vindea pe oauă!
Zice Gheorghe:
- Mă nea Mărine, hai pînă pleacă trinu, să bem şi noi o bere! Fac io cinste!
- Hai mă! zic io.
Bem noi cîte o halbă, mai fac io cinste cu una.
- Plata, zic, că vine trinu!
Vine ospătaru şi mîzgăleste un bon acolo. Zice:
- Douăşcinci de frangi!
- Ia dă bonu-ncoa, zic io, şi mă uit lung la iel şi pe urmă la peretele din faţă, pe care scria frumos cu litere de tipar:
NU NE JICNIŢ, NU PRIMIM BACŞIŞ!
Mă uit pe bon, socoteala bună: patru halbe, pai'şpce frangi, un franc patruzăci, remiză, nouă frangi jumătate, PPC. Cu totu, douăşcinci de frangi.
- Mă frate-miu, zic, ce ie asta di la urmă?
- PPC, zice el.
- Pă' noi nu mîncarăm aşa ceva!
- PPC, zice el, atîta face: nouă frangi cinzăci.
- Pă' pe ce? zic io.
- Pe PPC! zice iel.
- Pă' pe ce, mă n-auz? că noi beurăm bere ş-atît. Iote ce-i! Io-ţ dau nouă frangi jumate, da' spune-mi şi mie ce ie asta PPC ca să nu ramîn prost!
- Dă banii! zice iel sirios, şi-ţ spui.
- Na! Acuşica spune.
- Mă nene, zice iel. Ştii şi matale că noi nu mai primim bacşiş, că nu ie frumos.
- Foarte bine, zic io.
- S-atunci, zice iel, trecem pe listă PPC.
- Şi ce ie asta?
- Foarte simplu, zice iel, PPC, poate pică ceva, asta ie PPC, poate pică ceva!
Auz mă frati-miu, adevărată vorba din bătrîni, că lupu îşi schimbă păru, da' năravu ba!
D-aia zic io, că ăstora le-ar trebui un PAM, adică poate-i află miliţia, ş-atunci poate le pică ceva care să-i dezveţe de nărav! Să-i dezveţe de nărav, aia ie!

Go to the top of the page
 
+Quote Post
Serenity
mesaj 1 Feb 2005, 09:49 PM
Mesaj #28


Hipopotamu' Somnoros
******

Grup: Moderator
Mesaje: 5.493
Inscris: 18 April 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 3.143



Sucă la armată

Mă frate-miu, dintre toate lucrurile dupe lumea asta, cel mai mult şi mai mult, mie îmi plăcu armata, auz?
Pă' armata ie cea mai sirioasa treabă. La armată fiecare lucruşor ie la locul lui, lustruit, numărat, matricolat, gradu ie grad, ordenu ie orden, tot ie rînduit, arînjat,!
Neam de neamu nostru să-ntoarsă din catanie gradat. După vremea călăraşilor cu schimbu, toată paretă bărbătească din neamu nostru să-ntoarsă acasă cu gradu de sargent.
Numa unu Costică a lu Dumitrică a lu Colan ne făcu de rîs.
Cînd să-ntoarsă iel acas', ta-su, Dumitrică de, care avea fr'o nouă'j'd-ani şi stă la umbră supt un nuc, ca îmbătîrnisă şi nu mai vedea bine, zice:
- Veni Costică, mă?
- Veni, taică! zice noru-să.
- Ce grad are fă?
- Suptlocotenent!
- Vai de capu lui, zice ăl bătrîn, ne făcu de rîs! Nu fu el în stare să să-ntoarcă măcar caprar, dacă nu sargent!
D-aia cînd veni vremea de-l louă pe Sucă de răcut, o cam băgarăm pe mînecă.
Mă, zic, să ştii că ăsta ne face de ruşine! Pînă acuşica, scăparăm cu obrazu curat, da' acu bag samă, o sfeclim. Ne terfeleşte Sucă obrazu, ce mai.
Ee, îl corporă pe Sucă tocmai pe la Oradea-Mare. Departe al dracu de casă, şi iel nu prea scria!
Că pe urmă aflarăm noi di ce! Pă' cum să scrie, că di la carceră n-ai voie, ştii, di la carceră nu ie voie, şi Sucă ăl nostru mai mult p-acolo îşi făcu veacu!
Mumă-să săraca să dă de ceasu mortii..!
- Ce-o face Sucă-al meu, ce-o fi de capu lui, cît i-o fi de greu, cum s-o descurca?
- Mai lasă-l fă, zic, ce tot îl jeleşti? Cum să descurcă ăilalţ, s-o descurca şi iel!
- Mărineee, Mărineee, nu să descurcă, că io îl cunosc, ca îi sînt mumă bună! Nu că ie al meu, da-ţ spui io ţiie: copilaş mai nărod ca Sucă, nu să ezistă!
Mă fraţilor, şi cred că are dreptate mă-sa, îl cunoaşte ia bine! Pă' dacă nu l-o cunoaşte ia, care să chinui cu iel de cînd ieşi din ghioace, atunci cine?
Pă' stai să-ţ spui!
Nici nu-ncepusă Sucă al meu bine armata şi-ncepu cu ale nefăcute!
Pă' în primele zile de armată îi scoasă la cîmp.
Zice gradatu:
- La dreaptaaa!
Ţoţ să-ntorc la dreapta, numai Sucă la stînga.
- Mă, zice capraru, tu ieşti surd?
- Nu! zice Sucă.
- Pă' atunci di ce te-ntorci la stînga cînd io zic la dreapta?
- D-aia, că pentru mine, stînga ie dreapta.
- Cum vine asta?
- Pă' io sînt stîngaci! Da' n-ai grije, cînd o-ţ zice stînga io o să-ntorc la dreapta şi o să fim chit!
- Mă, soldat, fii atent la mine-aci! Tu izecută ordenu, că alminteri te chituiesc io, de nu te vez!
- Pă' ce sînt io, geam?
- Drept, marş în front!
- Iote ce ie, zice Sucă, mie să nu-mi zici marş! Ce sînt io, cîine?
- Ascultă ostaş, vrei arest?
- Pă', n-aş prea vrea!
- Atunci învaţă a mai de căpătîi rînduială din armată, "ordenu ie orden, să izecută, nu să discută".!
- Aha!
- Nu "aha" ostaş, nu "aha"! Răspunde frumos: "Am înţăles, să trăiţ!"
- Pă' di ce să-ţ zic să trăieşti? că matale nu-mi zisăşi mie!
- Iar discuti?
- Pă' nu discut, întreb!
- Pă' asta tot discuţiie ie!
- Asta n-o mai ştiam!
- Atunci, află şi taci!
- Atunci aflu şi tac.
- Zi "să trăiţ"!
- Pă' nu zisăşi să tac?
- Mă, ieşti nărod?
- Da, să trăiţ!
- Bravo, mă, aşa!
Şi iote aşa, mă fraţilor, numa d-eştia făcu Sucă-al meu!
Auz, odata iereau pe cîmp la instrucţiie şi zice suptlocotenentul:
- Aviaţiie inamică!
Ţoţ să culcară pe burtă, pin şanţuri.. pe supt tufişuri, ce mai, pe unde apucară. Numa Sucă stă-n picioare-n mijlocu cîmpului.
- Ostaş, tu nu te-adăposteşti?
- Pă' sînt adăpostit, zice Sucă, sînt supt pom!
- Mă, unde vez tu pom, mă?
- Pă' unde văzuşi matale avioane inamice?
Mă fraţilor, să-nebunească omu, auz! Să-nebunească, nu alta!
Alta dată, facu una şi mai nefacută.
Iereau iei toţ la instrucţiie şi le dete orden:
- Culcat! Scoateţ lopata şi faceţi-vă adăpost! Făcura toţ gropi şi să băgara-n iele.
- Acu, zice suptlocotenentul, încărcat armele!
- Să trăiţ, tovaraşe suptlocotenent, io nu găsasc puşca! zice Sucă.
- Ce vorba ie asta? Pă' nu venişi cu puşca di la cazarmă?
- Ba da, să trăiţ!
- Şi-atuncea unde ie?
- Nu ştiu, fu aci şi nu mai ie!
Mă fraţilor, o căta fr'o două ceasuri tot plutonu, puşca nicăiri.
- Soldat, o-ncurcaş, zice ofitaru. Curtea marţială te mănîncă!
- Pă' di ce? zice Sucă.
- Pentru că chierduşi puşca!
- Io? Cum o chierdui, o avusăi cu mine-aci!
- Şi unde ie?
- Nu ştiu, însamnă că mi-o fură careva.
- Cine mă? Nu vez ca nu sîntem decît noi pe tot cîmpu ăsta?
- Io vad, da' nu văd puşca!
- Pă' atunci ăl de ţ-o lua, ce făcu cu ia, o mîncă?
Mă fraţilor, într-un tîrziu, găsiră puşca. Unde crez că ierea?
Cum făcusă groapă Sucă al meu, coperisă puşca cu pămînt.
Mă, să supără ofiţaru, că zisă că dinadins făcu Sucă, ca să-şi bata joc de iel. Ce mai, îl băgă la arest.
Ee, da' nu ieşi bine de-acolo şi facu alta.
S-apucă cu alt jurat de pretin al lui, cu care plecasă la armată-npreună, cu Saiche a lu Zăpăcitu, şi-ntr-o noapte întoarsără uşor patu în care dormea comandantu de grupă. Îl întoarsără cu capu la picioare, ştii?
Da' omu săracu, avea patu lipit de părete şi ierea-nvăţat să să dea jos din pat pe partea dreaptă.
Sucă şi Saiche întoarsără patu, cum vă spusai, şi pi la miezul noptii, strigă Sucă o dată, cît îl ţinură bojogii:
- Alarmăăă!! Deşteptarea!
Comandantul de grupă, săracu, sări din pat la datorie, da' sări drept în zid, ca iel ierea învăţat pe dreapta, cum vă spusăi.
Dete omu cu capu în zid, de-i trebuira fr'o trei sferturi de ceas, pe urmă, ca să să dezmeticească, că nu mai ştia pe ce lume ie. Fugea pin dormitor şi urla:
- Alarmăăă! Alarmăăă!
După ce să dezmetici, îl află pe Sucă, îl scoasă la raport şi-l băgă iar la arest pe fr'o zece zile!
Noi acas' în timpul ăsta, ne miram di ce nu scrie băiatu?! Di ce n-o scri mititelu de iel? Ştii!
Da' scrisă o dată, scrisă băiatu, scrisă!
Dragele mele,
Aflat despre mine ca sînt sănătos, ceia ce va doresc şi vouă, că la catanie ie bine şi frumos, ca sînt în acelaşi pluton cu Sucă şi dorm cu patu alături, cu care mă-nţălăg foarte bine. Sucă ie tot nărod cum îl ştiţ, da' ie sănătos şi nu-i pasă, că de alminteri nici mie. Io cred că o să izbindesc să mă întorc gradat, Sucă nu cred că prea le face boacăne.
Cînd s-o limpezi vinu să-m trimeteţ şi mie fr'o trei chile şi să-i spuneţ lu nea Mărin să-i trimeată şi lu Sucă, că poate i-l dă majurului şi scapă şi iel, săracu, să mai doarmă-n pat, că de cînd a venit, ie aproape nedesfăcut, ca iel s-a mutat la arest. Aia ie!
Sănătate!
Al vostru
Sucă.
Mă fraţilor, dacă n-aş fi cunoscut scrisu, ca ie a lu Sucă, n-aş fi stiut ce ie cu a scrisoare. Las' că şi aşa nu ieream mai lămurit!
Pe urmă aflarăm noi, că Saiche a lu Zăpăcitu, scrisasă acas', şi Sucă louasă şi iel scrisoarea ca să aibă model, ştii? Da' nărodu, să louasă cuvînt cu cuvînt dupe scrisoarea lu Saiche.
Altă dată, într-o noapte, cînd fu de platon, s-a-pucă şi udă toate obielele cu apă, că, ştii, cizmele iereau rînduite pe-nculoar cu obietele pe ele.
S-apucă Sucă, le udă şi deschisă geamurile. Cum iera iarnă, îngheţară obiectele zloi, nu alta!
Sa-ntîmplă că-n noaptea aia vru colonelul să scoată regimentu la aplicaţiie.
S-adună tot regimentu, numa plutonu lu Sucă, nu.
Pîn' la urmă, să află pricina.
Cînd află colonelu că soldaţi nu să pot încălţa, că sînt obielele înghetate, că le-a udat plantonu, vru să-l cunoască personal.
Cînd îl văzu pe Sucă, să uită întîi frun ceas la iel, fără să zică o vorbă, că pe dinafară Sucă prea-ntreg, ştii?
- Ce-a fost în capu tău ostaş, cînd ai făcut asta?
- Nimic, să traiţ!
- Aşa cred şi io, zice colonelu. Acu ştii ce te-aşteaptă?
- Cam banui io.
- Ia pedepsaşte-te singur.
- Nu poci, zice Sucă.
- Di ce?
- Pen'ca nu poci să mă bat, singur, să trăiţ, şi io nu ştiu decît de bătaie.
- Pă' di ce?
- Dacă aşa mă-nvăţară ai mei?!
- Or fi ştiut iei săracii ce fac, zisă colonelu şi-l bagă iar la arest.
Da' săracu colonel, nu bănuia că o să mai aibă de-a face cu Sucă.
După fr'o trei luni, îi vine lu Sucă rîndu să stea de santinelă la poarta regimentului.
Vine majuru la iel şi-l întreabă:
- Mă-l văzuşi pe tovaraşu colonel?
- Nu-l văzui, dacă nu-l văzui, nu-l văzui! Ce mai, dacă nu-l văzui.
După o vreme, vine iar majuru:
- Mă, veni tovaraşu colonel?
- Nu veni, nu veni, dacă nu veni, nu veni!
- Mă, fii atent la mine-aci! Cînd o veni tovaraşu colonel, îmi dai de veste, c-altfel dracu te-a luat!
- Am înţeles, să trăiţ, cînd vine tovaraşu colonel, vă dau de ştire, c-altfel dracu m-a luat.
Peste frun ceas vine şi colonelu.
Da' Sucă al meu, în loc să-i dea onoru, ştii, zice:
- Auz, tovaraşu colonel, vez c-o-ncurcaş! Te caută majuru de fr'o trei ceasuri, să vez ce-ţ face!
Mă fraţilor, înlemni săracu colonel. Om aproape de pensiie şi de cînd ierea iel militar, aşa putere de nărod nu văzusă!
Să gîndi, să suci, colonelu, şi pin'la urmă îl dete pe Sucă la bucătărie, la c*răţat cartofi şi la arînjat mesale.
Făcu ş-acolo fr'o două de pomină!
Pusă sare în loc de za'ar în cafea şi za'ar în loc de sare în ciorbă. Uită cîrpa de şters oalele-n tocană şi cuţitu în aluatu de pîine, capela îi cazu în varza călită făcută pentru ofiţari.
Cînd dete un căpitan să bage furculiţa în varză, scoasă boneta lu Sucă.
Nenărocu lui fu că ierea iscălit pe capelă, cu creion clinuriu, d-ăla chimic.
E, asta le-ntrecu pe toate!
Să supărară rău şi-l trimisără la izamen, la doftori, să vadă ce-o fi-n capu lui.
Îl izaminară doftorii fr'o trei săptămîni. Îl ţinură supt observaţie şi pe urmă îi deteră un certificat pe care scria limpede:
"Soldatu Juvete Tănase Tănăsucă, zis Sucă, nu are nimic în cap, săracu! Iel nu ie vinovat de nimic, că nu ie cu ra voinţă. Iel ie narod şi atît! Recomandăm lăsarea la vatră ca inapt pentru sirviciu militar".
Ş-aşa mă fraţilor, ne făcu Sucă de ruşine, că nici de armată nu fu bun.
Acu să plimbă mîndru pin sat, nu-i ajungi cu prajina la nas. Zice:
- Din tot neamu, io am gradu ăl mai mare!
- Ce grad, mă?
- Nărod la vatră, zice iel. Mai arată-mi unu şi-l mănînc.
Şi are dreptate. De unde să-i scot io încă unu ca iel? De unde să mai scot, un Sucă? Altu ca iel, bag samă, nici nu ezistă!

Go to the top of the page
 
+Quote Post
Serenity
mesaj 1 Feb 2005, 09:54 PM
Mesaj #29


Hipopotamu' Somnoros
******

Grup: Moderator
Mesaje: 5.493
Inscris: 18 April 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 3.143



Gata, ultima.. tongue.gif Si fie-mi cu iertare daca v-am stresat unsure.gif

Sucă la facultate

Mă frate-miu, cînd ţi-oi spune ce mi se-ntîmplă, n-ai să crezi. Să vezi şi să nu crezi! Stai o ţîra să-ţi spui!
Vine la mine, acu fr'o săptămînă, frate-miu Stănel, care o ţine pe-a lu cuscru Neaca. Pe Florica, de! Aşa, şi zice:
- Mă tată, iote colea 500 de lei, du-te pînă la Bucureşti.
- Pă' di ce, mă?
- D-aia, zice iel, că mie nu-mi miroasă a bine.
- Iu, Doamne ia-mă, ce vorbă-i asta?
- Nu-i a bună cu Sucă.
Că uitai să vă spui, Sucă ie băiatu al mijlociu a lu frate-miu Stănel, cum s-ar zice, nepotu-miu. Da' ce să zici, că chiar aşa şi ie.
- Pă' ce ie cu iel?
- Ce să fie, zice fi-miu, plecă la Bucureşti să dea izamen, la construcţii, şi nu mai veni.
- Pă' n-o fi fîrşit băiatu?
- Pă' cum să nu fîrşească, că scrisă şi la gazetă că să fîrşiră izamenele. D-aia, ia colea 500 de lei şi du-te la Bucureşti, vezi ce ie cu iel, că m-aşi duce io, da' n-am vreme, că am nişte treburi care nu să mai poate să sufere amînare.
Mă pusăi io în trin şi plecai la Bucureşti. În trin, din vorbă-n vorbă aflai că aşa ie, că s-au fîrşit izamenele şi că ăi de n-apucară să intre, mai dau un izamen la toamnă.
Ajunsăi la Bucureşti, şi trăsăi la fata lu Marincea care ie măritată cu unu di la Galicea-Mare şi face sirvici la poştă.
Mă duc io la iei.
- Buna ziua.
- Buna ziua.
- Unde ie Sucă? zic.
- Pă', zice femeia, ie plecat la facultate.
- Pă', ce face acolo, că izamenele să fîrşiră?
- Să fîrşiră, zice ia, da' să fîrşiră prost!
- Cum vine asta?
- Iota aşa, că Sucă nu intră!
- Pă' şi atunci, ce mai cată acolo?
- Dracu ştie, că pleacă dimineaţa şi vine noaptea.
Ia să mă duc io la facultate, mă. Ia să mă duc io! Şi cu toate că nu mai fusăsărăm, nimerii. Ihi, cum ajunsăi io şi intrai la facultate. Pă' Sucă al meu, di ce n-o fi intrat?
La facultate nici ţipenie de om, lumea în conced, ştii?!
Mă, unde să-l cat, că Bucureştiu ie mare de nu să mai poate şi s-a schimbat, auz, de cînd nu mai fusăi io, de nu-l mai cunoşti. Frumos, ce mai!
O loai şi io aşa pe străzi. La un colţ de uliţă, văd doi băieţi de sama lu Sucă. Mă duc la iei şi zic:
- Mă, mînca-v-aş ochii, nu-l cunoaşteti cumva pe Sucă, băiatu lui fi-miu, Stănel?
Da' unu din iei, zice:
- Sanchi, face mişto de noi, agricultura.
Mă gîndii io, mă, cum de nimerii io peste strini, că strini iereau, că nu-nţălegeam vorbele lor şi aveau şi păru lung aşa, bag sama veniţi de departe.
- Vă rog iertaţi-mă, zic, da' nu-nţăleg limba dumneavoastră.
Să uitau şi iei la mine şi mestecau din fălci, parcă rumegau. Bag sama aveau ceva în gură. Sau poate aşa s-o saluta pi la iei. Rumegai şi io din fălci în loc de buna ziua şi plecai.
Mai-ncolo văzui altu, după păr tot strin, da' vorbea româneşte şi ierea tot de-o samă cu Sucă.
Zice lu altu:
- Mă duc la grădiniţă, că acolo sînt tot băieţi!
Mă, zic, ce-o căta ăsta la grădiniţă, om bătrîn!
Mă loai dupa iel. Şi să vezi minune! Cine ierea la grădiniţa cu băieţ? Mă, să vezi şi să nu crezi. Sucă!!! Sucă, mă, a lu fi-miu Stănel.
Iel, cînd mă văzu,-ngălbeni că băutura de-o avea-n pa'ar.
Mă aşez şi io la masă, că aci la "grădiniţă" ie cîrciumă, nu ie facultate, da, nu ie facultate!
Zic:
- Sucă, scoate mîna de sub masă.
- Pă' di ce? zice iel.
- Să nu-ţi arzi pantalonii cu ţigarea.
Îngălbeni de tot.
- Hai, zic! Şi plecarăm.
Ajunsărăm la gazdă şi zic:
- Lasă-ne puţin singuri că vreau să-i arăt lu Sucă metoda "0" şi pe urmă pe a "3"-a, că pe-a doua o sărim.
Femeia nu-nţăleasă, da' nici Sucă.
- Ce ie cu tine, Sucă?
Iel tace.
- Daca nu loaşi izamenu, di ce nu venişi acasă să-nveţi, să dai iar în toamnă, să intri, să te faci om in rîndu lumii.
Iel tace.
- Mă, zic, poate n-auzi ce te-ntreb? Ţi-a crescut păru peste urechi şi n-ai auzît? Ia stai tu cu tata să-ţ explic io metoda "0", şi-l apucai frumusel de chica şi cu foarfecele hîrşt, hîrşt, îl descopăr urechile.
- Acu auzi, Sucă?
- Ihi, zice iel.
- Aşa, băiatu tatii, acu ţ-aplic şi metoda "3"-a, şi harşt, harşt, trei perechi de palme.
- De ce dai taică?
- De "Grădiniţă", zic io, sanchi, faci mişto de agricultură, măgarule! Acasă! La trin, şi acasă!
Acu stă sub nuc în grădină şi învaţă. Invaţă săracu, că dacă cunoscu metoda "3"-a ştie că n-are scăpare. Nu întră la izamen, îi spui io lu frate-miu:
- Lasă că-l iau cu mine la plug, la arăturile de toamnă, dacă nu ţ-o place ce "grădiniţă" fac io cu iel, să nu-mi zici mie "taică", aia ie.
Auz vorba la iei "sanchi", "face mişto de noi agricultura", mă ce limbă o fi, că româneşte nu ie!

Go to the top of the page
 
+Quote Post
Endgegner
mesaj 2 Feb 2005, 12:12 AM
Mesaj #30


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.352
Inscris: 16 January 05
Din: Saint Augustine /FLA
Forumist Nr.: 5.455



Toma Caragiu

N-ai pe cineva

Stimaţi ascultători vă spun de la început că n-am pe nimeni, nicăieri. Nici la telefoane, nici la instalaţii gaze, nici la OCL, nici la OCFS, la nici o altă instituţie oricâte iniţiale ar avea, n-am! N-am!
Spun asta că să auda şi amicul meu, domnul "n-ai pe cineva". Acuma că suntem între noi putem vorbi deschis. Omul ăsta a devenit o obsesie a mea, sau dacă vreţi c-un termen mai modern - angoasa vieţii mele. Aud refrenul ăsta cu, "n-ai pe cineva" de dimineaţă până seara, mai des că o porumbiţă cât o bobiţă! Domnul "n-ai pe cineva" a insistat să mă convingă că e foarte bine să ai pe cineva, care să aibă şi el pe cineva pe lângă altcineva... undeva... chiar din clipa în care vi pe lume. N-ai pe cineva, nici n-apuci să faci ochi şi te ia sora în primire: ce dai buzna aşa tinere nou născut, ai răbdare, ai răbdare, e tovarăşul înainte. Şi după ce te naşti trebuie să ai pe cineva care să te ia în braţe - nu mama, nu tata, poate să fie şi adjunct care să te ia în braţe şi hopa sus! Hopa sus, fără avizul braţelor de muncă. N-ai pe cineva, hopa prin concurs. Concursul se ţine joi şi postul e ocupat de marţi.

Domnia sa, domnul "n-ai pe cineva" îmi argumentează că până la urmă şi cele mai simple elemente ale materiei, vezi oul, au pe câte cineva. Strămoşii oului contemporan l-au avut pe Columb, c-alminte nu intra în istorie, intra în omletă. Fenomenul s-a extins şi la regnul animal. Cum amicul meu vorbeşte curent canina - scris, citit - mi-a relatat ce i-a mârâit la ureche un câine-lup: "Şti problema care mă frământă? De ani de zile stau în comun c-un foxterier pensionar şi aş vrea să mă extind. N-ai pe cineva la hingheri?..." Şi în sectorul ornitologic. "N-ai pe cineva", întreba o vrabie zglobie, "să dau şi eu examen de stewardesă pentru un cocor Boeing, ciripesc în patru limbi europene, vezi, rândunelele se duc şi eu tot în pomul de la universitate."

De-abia am reuşit să scap de domnul "n-ai pe cineva" şi m-a interceptat doamna. "N-ai pe cineva la "Steaua fără nume" sau dacă nu măcar un mecanic la Ciclop că ăştia sunt bine cu toată lumea. Ştiţi, am vrea să-i facem pe nepoţeii mei solişti de muzică uşoară, bineînţeles dacă noră-mea naşte gemeni." Sau stai puţin! Poate ai pe cineva pentru Fane. Fane care a făcut la Constanţa şcoala aia de lupi de mare. N-ai pe cineva să-l repatrieze la căpitănia portului Cişmigiu colţ cu Atlantic Bar?

N-ai pe cineva, care să aibă pe cineva, pe lângă altcineva... undeva... ceva...Gata, gata! Şlagăr mare domnule, şlagăr mare! Poate-l cânt la un festival internaţional şi iau marele Premiu! Marele Premiu...Morcovul de aur...

Gata, gata, plec acasă că... trebe sa repet...mai stau de vorbă cu soţia mea, mai vorbim despre una, despre alta. Cum am vorbit şi aseară despre căznicia noastră fericită şi-am întrebat-o la un moment dat dacă n-ar fi timpul s-avem şi noi un copil. Şi ea mi-a răspuns: "Da, Toma, da. N-ai pe cineva?..."

Acest topic a fost editat de Pacala: 2 Feb 2005, 12:18 AM


--------------------
user posted imageuser posted imageuser posted image

Die for your government
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Cla
mesaj 2 Feb 2005, 01:14 AM
Mesaj #31


Cla
******

Grup: Membri
Mesaje: 16.086
Inscris: 7 May 04
Din: Noris Rock City
Forumist Nr.: 3.415



rofl.gif roflmao.gif

Atat... te inteleg... "Cica stau de vorba 2 pistolari in Texas (wild west), zice unu: Auzi tu maaa pistolero, eu am cea mai repede mana din tot tinutul."
"Te cred, te inteleg, de-aia mi-am luat amanta."

Cla.


--------------------
Cea mai buna inventie e dormitul, de c�nd au fost obositii.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Eclectic
mesaj 4 Mar 2005, 08:34 PM
Mesaj #32


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 3.926
Inscris: 6 April 04
Forumist Nr.: 2.950



Azi se implinesc 28 de ani de la moartea lui Toma Caragiu. sad.gif


--------------------
Nu semnez.
I love flowers.
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Endgegner
mesaj 4 Mar 2005, 10:24 PM
Mesaj #33


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 1.352
Inscris: 16 January 05
Din: Saint Augustine /FLA
Forumist Nr.: 5.455



In memoriam Toma Caragiu


Toma şi baletul

Eu nu sunt de acord cu umoristul care a spus că baletul este o artă călcată în picioare. Foarte multe spectacole umoristice se sprijină pe picioarele balerinelor. De pildă, aici în spectacolul nostru am invitat douăzeci de balerine, înalte, frumoase, blonde. Dar cum maestrului coregraf îi plăceau brunele am ales mai cărunte aşa cum ne-a sfătuit soţia regizorului.

În ceea ce priveşte înălţimea am fost unanim de acord, toate erau înalte. În afară de nepoata scenaristului care era prea scundă... Ş-atunci, cu toate că-l iubim foarte mult pe scenarist, am lăsat-o pe nepoată-sa şi le-am schimbat pe toate celelalte nouăsprăzece.

Ne-am sfătuit cum să le îmbrăcăm. Operatorul a propus costume cu pene de struţ a la Moulin Rouge, pe care să le achiziţioneze personal din import... ţările... A stat trei luni cu diurnă în fulgi vest şi a adus o tonă de plummes. Plummes, pene de raţă calitatea a doua pe care le putem lua prin virament de la Crevedia.

Cu pălăriile a fost mult mai simplu, s-au propus pălării Madame de Pompadour. Dar a venit şeful serviciului personal care s-a interesat foarte discret în ce relaţii sunt eu cu Madame de Pompadour şi dacă ştiu că ea a fost şi cu... Bine, zic eu, dar ce treabă am eu cu Ludovic al XV-lea? Aşa că din proprie iniţiativă a spus să lăsăm balerinele aşa cum sunt ele cu capul gol.

Problema rochilor n-a fost o problemă. Decolteul...da. Că cine urmăreşte decolteul nu mai urmăreşte textul. Aşa c-am luat măsuri, le-am acoperit şi pe ele, şi avem şi noi acoperire. Astfel ne-am orientat spre rochia lungă de seară unde nimeni n-a avut nici o obiecţie în afara pompierului de serviciu, care a cerut să se consemneze în procesul verbal că rochia lungă de seară îngreunează fuga în caz de incendiu şi dacă este călcată pe coadă creează panică. El a cerut ca fiecare dansatoare să fie dotată cu o pelerină, din foaie de cort, solidă, comodă, inifugabila - toporişcă, găletuţă cu nisip şi cască de protecţie. Scenograful s-a opus categoric, a răspuns că el răspunde de costume. În consecinţă s-a renunţat la toporişcă şi s-au cumpărat târnăcoape.


user posted image


--------------------
user posted imageuser posted imageuser posted image

Die for your government
Go to the top of the page
 
+Quote Post
secunda
mesaj 5 Mar 2005, 09:22 AM
Mesaj #34


Domnitor
******

Grup: Membri
Mesaje: 2.034
Inscris: 22 September 03
Din: brasov
Forumist Nr.: 824



Momente Vesele Cu...
4 Mar 2005, 10:24 PM [Pacala]

###
ma intreb de unde le scoateti? aveti placi acasa ?le scrieti? cum...?


--------------------
iubeste timpul si mie lasa-mi dorul
Go to the top of the page
 
+Quote Post
Serenity
mesaj 5 Mar 2005, 07:40 PM
Mesaj #35


Hipopotamu' Somnoros
******

Grup: Moderator
Mesaje: 5.493
Inscris: 18 April 04
Din: Bucuresti
Forumist Nr.: 3.143



Amicul google ohyeah.gif
Go to the top of the page
 
+Quote Post

2 Pagini V   1 2 >
Reply to this topicStart new topic

 



RSS Versiune Text-Only Data este acum: 28 March 2024 - 12:54 PM
Ceaiuri Medicinale Haine Dama Designer Roman