Momente Vesele Cu... Optiuni

[bdl]

Toma Caragiu

--------------------------------------------------------------------------------
Un telefon discret
Icoane pe sticlã... icoane... Asa zic si eu afacere... (formeazã la telefon)
- Alo Marcel?
- Da.
- Misu la telefon... vorbesc de la un telefon public, sunt la Satu-Mare, scurt. Pot sã-ti procur niste vestigii, ieftine...
- Ce mãi?
- Niste... reminiscente sticlã...
- Aha... Martini. Ia-mi si mie câteva sã...
- Mda... numai la bãuturã ti-e capu'. Am niste racile domnule... racile. Chestii d-ãlea care nu ne mai dezbãrãm noi si ne criticã, le iau ieftin la prima mânã.
- Aha, înteleg, ca la mare...
- Da, da, nu întelegi nimic. Ce am venit la Satu-Mare ca sã iau ceasuri, ce esti nebun?
- Eh, atunci?
- Vorbesc de la un telefon public.
- Ahh... si te plouã acolo...
- Pãi, nu plouã! Cum o sã plouã...
- Ah, la Bucuresti plouã, rãu de tot.
- Eh, da, da... observ cã plouã pe banii mei.
- Pãi spune, ce e?
- Pãi cum sa-ti explic?...
- Pãi oricum.
- Marcel, tu crezi în cineva pe lumea asta?
- Cred, în Maricica.
- Eh, mi-ai luat de grijã, minune, minunea asta cu Maricica... Lasã-mã cu Maricica cã-nebunesc! Marcel... pot sã-ti procur...
- Ei, ce?
- Pãi asta e, ce... ce... Niste vederi cu ramã de se pun ele în casã pe peretele de la rãsãrit.
- Eu pe peretele ãla pun frigiderul.
- Nu... esti contra mea, esti contra mea... eu stiu unde pui tu frigiderul Marcel... Nu toti oamenii pun frigiderul pe peretele ãla unde când intrã cu botezul se duce drept acolo.
- Eh, în baie?...
- Esti nebun! Cum o sã intre cu busuiocul în baie, cap de rumegus! Marcel, Marcelicã... Misu la telefon...
- Da mãi, tu...
- Nu stiu, eu nu-ti cunosc pãrintii dar despre tine am auzit c-ai fost premiant în liceu, fi atent la ce-ti spun... Când zic Maramures, traditie, artã, artã primitivã, tu la ce te gândesti?
- Hmm... la Maricica...
- Lasã-mã doamne cu Maricica cã-nebubesc!
- De ce sã te las bãi?! De ce sã te las?! Ma iubeste, o iubesc... de ce sã te las?
- Marcel, fi atent Marcel cã-ti dau de-nteles. Daca-as zice luate-ar dracu', ar fi pãcat...
- Pãi normal, ce ti-am fãcut?
- Si nu pot sã-l omor cã-i departe... Marcel, fi atent. Zic Maramures, traditie, ape, munti... cã mai ascultã vreo-unu... localnici peste tot, si-n casã la câte-un localnic... la câte-un localnic în casã... eh, ce gãsesti la un localnic în casã?
- Palincã...
- Dacã mai zici odata palincã te strâng de gât prin telefon!... Atâta sti, palincã si Maricica! Mai bine erai mistic, întelegi? Mistic! Mistic!!
- Pãi nu sunt mãi...
- Pãi, puteam sã am eu norocul ãsta? Dute la dracu'!
- Ba du-te tu la dracu'!
- Unde sã mã duc eu Marcelicã?
- La dracu'...
- Aha... hai cã începi sã intri pe drumul cel bun. Esti pe-aproape Marcelicã, pe-aproape, fi atent... unde sã mã duc eu Marcelicã?
- La dracu'...
- Aha! Eh,eu zic ceva invers...
- Aha... vrei sã te impaci?
- Nu, vreau sã te otrãvesc Marcel, vreau sã... Fi atent Marcelicã, fi atent, stai cã te iau altfel. Fi atent cã nu mai am decât doi polei. Ascultã, tu ai vãzut la televizor serialul ãla cu unul care avea ceva pe cap?
- Da, Kojak...
- Omule, ãla n-avea dici pãr, darãmite...
- Mite ce?
- Mite... nu cã poate sã-nebuneascã omu'! Poate sã-nebuneascã omu'! Ascultã Marcel, stai cã te iau altfel, am gãsit - Bucurestiul, Bucurestiul îl cunosti, opera, opera sti unde e?
- Da.
- E, ce e vizavi de operã?
- Restaurantu' Opera...
- Eram sigur... Ascultã consumator ramolit, dar lânga restaurant, alãturi, când o iei pe strada sfântul Elefterie, subliniez sfântul Elefterie, ce e?
- Un pãrculet...
- Bravo Marcel... bravo Marcelicã, asa este, un pãrculet, da asa e. Si când intri-n pãrculet... întelegi? Eh, eu pot sã-ti procur...
- Castane...
- Asta este!... Asta este!... Castane! Uite de ce dau eu 200 de lei la telefon ca sã te întreb pe tine dacã nu vrei sã-ti aduc castane de la Satu-Mare. Marcel urmãreste-mã cã nu mai am bani...
- Ce sã te urmãresc, eu-s de la militie?...
- Marcel, Marcel stai, stai cã te iau altfel... E ziua ta?
- Pe 29 mai.
- Când vrei tu...
- Nu e când vreau eu, ti-arãt si buletinul dacã vrei...
- Nu, te cred Marcelicã, te cred, nu, nu trebuie sã-mi arãti, nu trebuie sã-mi arãti... esti în elementul tãu... Vin, Maricica alãturi, pe masã vin...
- Rosu...
- Rosu, rosu... cum vrei tu... de care bei tu. Tu închini un pahar. Fi atent... închini un pahar de vin!
- Da.
- Zi mã închin!!
- Da domne, ce mare lucru?
- Imi vine rãu... îmi vine rãu! E complet idiot, e idiot complet... Marcel, Marcel, stai cã te iau altfel. Nu ai vin...
- Cum sã n-am eu?! De ce sã n-am eu, bã, vin?!
- Ho stai! Stai, presupunem cã n-ai vin, na!
- Pãi am bere...
- Nai nici bere! N-ai nimic lacomule! N-ai nici bere, nici vin, nimic! Nici un fel de bãuturã si Maricica a fugit cu unu-n provincie... Tu nu te rogi sã-i calce tramvaiul?
- Numa' pe el...
- Normal... Eh, si cum te rogi?
- Cãlca-l-ar tramvaiul...
- Rãule! Rãule! Si nu-l calcã... renunti?
- Nu...
- E, ce zici? Cum te rogi tu?
- Arde-l-ar focul...
- Pãi nu e frumos...
- Da, da' s-o ia pe Maricia e frumos?
- Pãi nu e, nu e... si atuncea tu zici - dã Doamne! Doamne sã-l calce tramvaiul! Zi!
- Sã-l calce...
- Sã te calce pe tine de idiot!... Zi dupã mine! Dã...
- Dã...
- Doamne...
- Doamne...
- Stop!! Stop!!! Aici am vrut s-ajung. Am niste poze cu omu'...
- Cum adicã, tu sti cu cine-a fugit Maricica si mi-ai ascuns...
- Esti nebun... esti nebun. Am poze cu ãlãlaltul, cu...
- Da' ce sunt doi?
- Unul singur... celãlalt... singuru'! singurul!...
- Da, ce sã zic, mare lucru sã ai poza mea...
- Da, bravo Marcel, bravo Marcel, va sã zicã tu esti un Dumnezeu...
- Da, sunt...
- Bine! Bine! Atunci fãti icoane pe sticlã la Foto Buzesti sã vezi dacã ti le cumpãrã cineva. Marcel, alo Marcel? Marcel?? Na, cã s-a-ntrerupt. Tocmai acuma când plecaserã si ãstia din jur. Marcel?? (bate în telefon, apoi formeazã din nou) Alo? Alo? Misu! Misu! Cum care Misu? Misu Mateiescu, Oraca, colegul tãu. Marcel? Marcel, fi atent cã pot sã vorbesc c-au plecat toti. Vreau sã-ti procur niste icoane vechi pe sticlã. Marcel? Nu e Marcel? Nu e casa Marcel? Nu e o casã? Da' ce e?... Tovarasul ofiter... vã rog sã mã iertati... am gresit!...

[gonen]

Nea Mãrin si tomobilu
Mã nepoate, mã, iti spusai io ce mi sa-ntimpla? Mã spusai sau nu spusai? Nu spusai, ca de cînd nu te vazui, cand dracu iera sa-ti spui? Las', ca si dacã te vedeam, ce, parca-t spuneam? Nu-t spuneam, ca nu puteam! Ca fusai la spital! Ce te miri asa? Nu te uita ca mã vez zdravan si sanatos, ca dacã me vedeai cu fr'o doua saptamani desurupat, nu dai pe mine nici-un praz degerat, auz? Pa'stai sã spui!
N-am de lucru intr-o vineri, si-i zîc lu Veta:
- Mã Veto, fata tatii, stii ce mã gandii io?
- Ce te gîndisi? 'ce ia.
- Sã mã duc pi la Bucuresti, zîc io.
- Pa' di ce? 'ce ia.
- Iote asa, zîc io.
- Pa' di ce "iote-asa", zîce ia.
- De-aia, zîc io.
- E, dacã e de-aia, du-te, zîce ia, du-te, dacã ie de-aia. Ca tot trebuie sã treci pi la nasu Pantelica, sã-i duci hirdaiasu cu muraturi, de am zis noi cd i-l dam, ca poate si-auce si iel aminte si ne da masina de cusut, pe care a zis ca ne-o da.
Zis si fãcut. Plecai, ajunsai. Da' cînd ajunsai aci la Bucuresti, la nasu Pantelica, ii gasii pe tot gramada-n curte. Stau si sã uitau la un tomobil.
- Buna ziua, zîc io, bine v-am gasit.
Iei nimic. Se uitau la tomobil, vorbeau tot odata, rîdeau, sareau în sus de bucurie...
- Mã dracie, ce sã fie?
Cam beut, mi se parura, mai ales nasu, traznea a simbure de pruna.
O vad io pe nasa Reta mai intr-o parte, mã duc la ia si zîc:
- Saru-mîna nase, bine v-am gasit.
- Aa, bine venisi! Iote Pantelica, finu Marin di la Bailesti. Da' ce-ai în hirdaiasu ala?
- Pa' muraturi! Nu ne fu vorba asa? Io sã va aduc muraturi si voi sa-mi dat masina de cusut.
- Pa' ce masina, ca nu mai ie.
- Iu, Doamne ia-ma, pa' di ce?
- Iote, n-avu de lucru Pantelica, o vindu, si cu banii de-i loa, juca la loz în plic si cistiga masina asta "Fiat 850", ca chiar acusica ne pregatim sã plecam pi la Sinaia.
- Pa' ce treaba avet voi la Sinaia, ce catat voi la Sinaia?
- Pa n-avem nici-o treaba, da' dacã avem masina?
Asta asa ie! cînd are omu masina, nu mai ie nevoie sã aiba fr'o treaba, se mai duce si-asa sã aiba de un-sa-ntoarce.
Ei, sã suira iei în masina, nasu Pantelica cu nasa Reta în fata, al bãtîrn cu a bãtîrna, parinti lu nasa, socrii lu nasu Pantelica, de, în spate...
Zice nasu:
- Loat si copiii acolo-n spate.
- Mã Pantelica, pa' hu e voie decît patru persoane, zîce al bãtîrn.
- Ia uita mã la iel!? Pa' ce copii ie persoane? Inghesuiti-i mã dracu acolo... Iote la iel!
- Da' cu ciuciu Marin ce facem? 'ce nasa Reta.
Ciuciu sînt io, stii?!
- Pa' sã stea si iel tot în spate, 'ce nasu.
- Pa' cum sã stea si ciuciu Marin în spate?
- Iote pe ciuci, zise nasu Pantelica.
- Aa, ca bine zîci, 'ce nasa.
- Auzi, ciuciu Marin? Matale stai pe ciuci, da' cînd t-oi zîce io sasa, te culci pe burta, auz?
- Pa' di ce?
- D-aia, ca-nseamna ca ie frun militian si sã nu te vada ca nu ie voie.
- Pa' dacã nu ie voie, nu mã sui, zîc io.
- Hai mã, zîce nasu, ce iesti copil? Sui dracu odata acolo ca ne grabim... Iot la iel!
Mã suii. Da' ca sã n-am bataie de cap, mã pusai di la-nceput pe burta. De vazut, nu vedeam nimic, da' o auzam pe nasa Reta ca-i mergea gura ca melita.
Asa Pantelica, bag-o-ntr-a patra, calc-o pe coada, depasteste-l p-ala, vez d-ala cu camionu, ca vrea sã se suie pe noi. Iote la aia, se cauta-n poseta-n mijlocul bulevardului, si pe ia poate-o cata moartea pe-acas', si ia cherde vremea p-aci.
- Iote la ala cu duba, depaseste si nu semnalizeaza, zîce nasu. Ce ba, iesti chior, de nu clipesti?
- Lasa-l Pantelica, zîce nasa, tu vez de volan, ca de dracuit il dracuiesc io! Mã vaca neagra, trage pe dreapta!
Mã fratilor, dupe frun ceas juma, intepenisem de tot.
- Mã, zîc, mai e mult, mã?
- Ce sã fie? zîce nasa.
- Pa' Bucuresti, zîc io.
- Ha, ha, ha, iote mã, uitaram de ciuciu Marin, zîce nasu, scoal mã dracu de-acolo, ce se firsi Bucurestiu de mult! Tu nu vezi ca sîntem la kilometru sasa?
Cînd zisa sasa, sarii pe burta, ce ierea sã fac?
Iei lesinara de rîs. Al bãtîrn zîce:
- Mã fine, narod iesti, nu sarii mã pe burta, decît cînd ie sasa de militie, nu de kilometri.
- Mã, ce masina ie Fiatu asta, iote avem peste suta la ora si nici nu simtasti.
- Iote la ala cu basculanta, zîce nasa, merge parca ie cu ochii mortului. Ce Pantelica, o sã-i inghitim noi motorina astuia, ia depaseste-l!
- Tineti-va bine, zîce nasu, c-o calc pe coada.
Mã frate-miu, si cînd o zbici odata, mã pomenii în brata la coana mare.
- Ce te cocotasi pe mine, mã? Vezi ca nu-ti cunosti lungul nasului? Stai dracu acolo jos, ca acu apare militia!
- Pa' de unde sã apara, zîc io, din porumb?
- Sasa, zîce ia!
- Ce? zîc io.
- Sasa, si nu de kilometri.
Mã, dacã vazui c-o tine p-a iei, sarii pe burta, ce dracu ierea sã fac.
- Mã Pantelica, zîce al bãtîrn, de unde-l gasisi mã pe finu-tau asta, ca numa pe bataturile mele sta, auz, mi le nenoroci, ce mai!
- Lasa mã tata, zîce nasu, mai rabda si tu ca acu ajungem. Ca iete avem peste 150 la ora, da' tineti-va bine, ca intram în curbe.
Mã fratilor si cînd o incepu s-o cearna, la inceput mai rar, da' p-orma din ce în ce mai des, ierea cîndnasu-n nasa, cînd nasa-n nasu, cînd al bãtîrn în a bãtîrna... cînd a bãtîrna-n al bãtîrn... Iei se veseleau tare... Asa Pantelica, calc-o pe coada... sperie-l p-ala cu trabantu...
Io nu vedeam nimic, ca mã calca pe cap cînd a bãtîrna, cînd al bãtîrn, cînd copiii, cînd tot deodata.
Mã fratilor, si cînd ierea veselia mai în toi, ne bufniram o data de ceva tare, de mã pomenii io deasupra, peste iei.
- Pantelicaaa!... ia-o la stinga, zîce nasa.
- Taci fã, nu fii naroada, cum s-o mai iau la stinga, tu nu vezi ca sîntem în aier si cu roatele-n sus?
Da' n-apuca sã firseasca vorba, ca ne mai bufniram odata.
Mã nepoate, si d-aci-n colo nu mai stiu nimica, mã!
Sã fãcu o bezna... si mi-era bine... si mi-era bine ca cînd eram copilas mic...
Mã trezii io, mã minghiia ceva pe oichi. Deschid io oichi, o crenguta de brad, cum o batea vintu, asa mã mingiia. Cînd mã uit mai bine, eram p-o creaca, ca rufele la uscat. La fr'o trei-patru metri supt mine, iarbe verde, floricele... frumos! Mã, zîc, ce-o fi cu mine, n-oi fi-n rai!... Da'-ncet, incet, mi-ad'sai aminte de nasu... de nasa... Mã, zîc, ce-o fi cu-aia, mã, unde-o fi aia, mã?...
Cum mã gîndeam io asa, aud p-unu, zîce:
- Iote, dom'le, mai ie unu-n pom!
- Ce cat acolo, bade, ce cat acolo?
- Ce sã cat, zîc io, dude cat! aia cat...
- Hopa, zîce, dude? Pa' ce mã, bradu are dude, are dude bradu?
- Are, zîc io, cum sã n-aiba? Daca are nasu Pantelica carnet de conducere, di ce n-ar avea bradu dude!... iote la iel!
- Otule... otule... ia da-te jos d-acolo!
- Pa' di ce? zîc io.
- Iote-asa, ne suim frumusel în masinuta, si mergem o tirisica pin' la Sinaia.
- Io-n masina, nici mort!
- Pa' cît o sã stai acolo?
- Iote, pin' la iarna, pin-o da zapada si vin io usurel la vale cu sania, ca de zdruncinatura sînt satul.
- Tovarasu maior, zîce, iote asta, nu vrea sã se dea jos!
- Cînd mã uit, un militiian! Sasa, zîc, si sarii pe burta, ce ierea sã fac?
Ee, cu chiu cu vai, ne-aduna. Da' sã vezi, minunea minunilor, copiii, nicaieri! Ii cautaram, ne suciram, nu-i gaseam de fel, de fel. Cum intrasam noi în a padure cu peste 130 de kilometri, copilasii, mai usori, ii arunca peste un dimb, intr-o plasta de fin. N-avura nimic copiii, da'acolosa ierea o tabara de pioneri care se pregatea sã plece la Brasov si aia, la-nghesuiala, ii luara si pe-ai nostri!
Pe noi ne dusa la spital. Io scapai usor, ca n-avusai decît o mîna sucita. O mîna sucita, un picior rupt si capu spart în opt locuri. Da' se chinuira mult pînã-mi scoasara de supt chiele acele alea de brad. Ca ieream verdee... verde de tot si nu puteam sã mã duc asa la Veta, ca cine stie ce-si inchipuia aia!
Cu nasu se chinuira rãu...!
Auziti mã fratilor, la iel dinti de oltean...! Muscasa asta din volan ca din covrig, auz? Nu, ca la dinti n-avu nimic, la dinti, da' nu vrea sã dea drumu la bucata aia de volan, de fel, de fel. Pina nu-l adormira, nu putura sã i-o scoata, ce mai! Coaste, n-avu rupte decît fr'o doua, ca fr'o doua la-nceput nu i le gasea de fel. Ca-i auzii io pe doftori p-acolo, cînd zîceau ca nasa Reta ar avea una-n plus.
Al bãtîrn scapa al mai usor. Da' se chinuira si cu iel. Sã chinuira pînã-i scoasera bujia, stii...? Pina-i scoasera bujia d-acolo... d-acolo, de unde intrasa, ce mai! ca nu putea sã i-o scoata, ca se gidila, rîdea si sã zbatea.
A bãtîrna avu noroc! Ia avu al mai mare naroc!
Auz mã nepoate, asta a bãtîrna, soacra lui nasu de, asta toata viata iei a fost o fandosita! Asta toata viata iei a vrut dint de aur, auz, ce-i lipsea iei, dint de aur? Si-auz noroc pe ia, c-auzii io o sora acolo la spital, cînd ii zîcea la alta:
- Auz, tu, ce-i gasira la aia bãtîrna-n gura?
- Ce tu?
- Platina di la motor, tu!
Auz ma naroc pe ia!
Acu sîntem toti sanatosi! numa nasu Pantelica mai ie-n ghips, da' si iel tot acasa.
Ca dupe accident, vorbi nasu cu-n mecanic particular, baiat priceput, stii? Zice nasu:
- Mã nea Filimoane, vezi ce dracu mai pot sã faci din masina asta!
Si a fãcut omu ce-a putut! A loat bucatica de radiator care mai ramasasa-ntreaga, a loat ventilatoru, l-a ascutit bine, bine, motor cum nu mai avea, i-a pus o manivela si a fãcut o masina de tocat carnea de toata frumusetea. Da' nu-i gata, ca trebuie s-o vopseasca, ca mi-a zis iel sa-l intreb pe nasu, dacã sã-i dea tot coloarea dinainte.
Cînd auzi nasu, 'ce:
- Mã fine Marine, nu mai mã face sã mã rid, ca-mi cade ghipsu-n gura.
Ca uitai sã va spui ca nasu ie-n ghips pînã-n dreptu gurii si, cînd rîde, i se freaca dinti-n ghips, stii?
- Ca-i zisai io:
Vez mã nasule ce-nseamna ecesu de viteza? Vez ce patiram?
- Taci mã, nu fii prost, ca cu viteza avusaram naroc! Ca dacã n-aveam viteza si nu saream în padure la curba aia, intram în ailalta, s-acolo dam diract în paretele de stinca, de ne-amestecam de tot, de si pe cruce trebuia sã ne scrie la un loc.
Io numa cînd mã gîndii, sã fi ramas pe lumea ailalta cu a bãtîrna, cu soacra lu nasu, de, imi venii sã iau cimpii!
Acu, la iei acasa ie veselie mare! Cum s-aseaza toti la masa, nasu Pantelica din pat, din odaia ailalta, face ca masina, stii?
- Uu... uuu...
Si sar tot pe burta sub masa. Rîde nasu, mã, rîde, d-a-nceput sã i se toace ghipsu-n dreptu gurii.
Acu, mã duc si io acas', da sînt multumit! Ca mã duc acasa, da' nu mã duc cu mîna goala, ca dacã nu mai avura masina aia de cusut, mi-o detera mie p-asta de tocat carne. Mã, sã vez ce se umfla Veta-n pene, sã vez ce se umfla, stii? Pa' cine mai ie ca ia, s-aiba masina de tocat carne "Fiat 850". Ia uite la ei!

Acest topic a fost editat de bogho: 5 Nov 2004, 04:19 PM