„căderea” Lui Lucifer Optiuni

[shapeshifter]

Vă invit la o dezbatere aprinsă pe marginea a ceea ce este Lucifer şi ceea ce se numeşte popular „Căderea” sa...
Aveţi cuvântul...

[shapeshifter]

Luând în considerare analogia între Trinitatea: Fiinţă-Putere, Voinţă/Iubire; Inteligenţă/Cunoaştere, şi Ternarul vedantic: „Sat, Chit, Ananda” adică „Fiinţă, Conştiinţă, Beatitudine” – se poate pune întrebarea care este relaţia între Bine şi Conştiinţă (Chit); acum Binele, din momentul în care „răsare” ca atare din Absolut – care-l conţine într-o manieră nediferenţiată şi nedeterminată – coincide cu conştiinţa distinctivă pe care Absolutul o are despre el însuşi; Cuvântul Divin, care este „Cunoaşterea” pe care Dumnezeu o are despre El Însuşi, nu poate fi decât Binele, Dumnezeu fiind capabil să se cunoască pe Sine doar ca Bine.
Arhetipul divin al tuturor ternarilor pozitivi, este trinitatea vedantică: Sat, Chit, Ananda: Dumnezeu din punctul de început al Esenţei Sale supraontologice, este „Fiinţă” pură, „Spirit” pur, „Fericire” pură.
La fel ca binarul, ternarul prezintă două aspecte diferite în funcţie de poziţia triunghiului (geometric vorbind).
În partea dreapta sus, dualitatea bazei este contemplativă în sensul că ea indică, prin vârf, o întoarcere către unitate; ternarul aici reprezintă ţelul relativităţii de a se conforma absoluitudinii şi refuzul de a se depărta de ea; aduce către sfârşit mişcarea către multiplu.
În cazul triunghiului răsturnat, dualitatea este operativă în sensul că ea tinde, prin vârful răsturnat, către radiaţia extrinsecă sau producere. Asta înseamnă că elementul Ananda, pe de-o parte, constituie radiaţia intrinsecă şi internă a lui Atma, care doreşte nimic altceva decât să se bucure de propria Posibilitate infinită, şi pe de altă parte tinde către manifestarea acestei Posibilităţi - care se revarsă acum – prin refracţii fără număr.
Mai există un alt tip de ternar, exemplu imediat – ierarhia elementelor constituente ale microcosmului: corpus, anima, spiritus sau soma, psyche, pneuma; ternarul vedantic al calităţilor cosmice: tamas, rajas, sattva, este de acelaşi ordin.
Acest ternar este fondat, nu pe uniunea a doi poli complementari cu privire la un al treilea element, fie superior fie inferior, interior sau exterior, ci pe aspectele calitative ale spaţiului măsurat din punctul de pornire al unei conştiinţe care este situată în interiorul acesteia: dimensiunea ascendentă sau uşorul; dimensiune descendentă sau greul, fiind deci o dimensiune orizontală deschisă ambelor influenţe (ascendentă şi descendentă).
Ternarul considerat anterior – Sat-Chit-Ananda – are de asemenea un fundament spaţial, dar în acest caz pur obiectiv, şi anume cele trei dimensiuni ale spaţiului: înălţimea, lărgimea, adâncimea; prima corespunde principiului masculin, a doua principiului feminin, şi a treia fructului, care este ori intrinsec ori extrinsec; această ultimă distincţie este precis exprimată prin poziţia triunghiului.
Noul ternar tocmai menţionat – corp, suflet, spirit sau întuneric, căldură, lumină – este de asemenea de găsit în triunghi, în două feluri: în primă instanţă, spiritul este văzut ca fiind situat în vârful triunghiului, şi în acest caz imaginea triunghiului exprimă transcendenţa intelectului în ceea ce priveşte sufletul sentient şi corpul, care sunt plasate în acest caz la acelaşi nivel (cel al bazei), cu diferenţa totuşi că sufletul este situat în dreapta, partea activă sau pozitivă.
În mod alternativ, corpul este situat în vârful triunghiului răsturnat, şi în acest caz imaginea exprimă superioritatea sufletului cu privire la corp.
Şi aceasta indică două aspecte ale ternarului divin corespunzător: într-un sens, lumea este „Corpul” lui Dumnezeu, pe când Fiinţa, ca matrice a arhetipurilor, este „Sufletul” Său iar Esenţa, „Spiritul” Său; în alt sens – Esenţa, sau Dincolo-de-Fiinţa este „Spiritul” lui Dumnezeu, pe când subordonarea Maya-ei sau a Relativităţii este exprimată prin juxtapunerea, pe baza triunghiului, a Fiinţei şi Existenţei, şi astfel a „Sufletului” şi „Corpului”.
Prin inversarea triunghiului, vârful, care este Fiinţa şi Puterea radiantă (partea dreaptă a triunghiului corespunde polilor Fiinţă (Sat) şi Beatitudine (Ananda), devine putere separantă şi coagulantă, şi deci subversivă; în triunghiului inversat, aceasta este imaginea căderii lui Lucifer, în care cel mai înalt punct devine cel mai de jos, o imagine care explică relaţia paradoxală şi misterioasă dintre puternica, dar imutabila Fiinţă şi puterea de manifestare a sa care se separă de Fiinţă până când în final se ridică împotriva sa (Răul fiind personificarea umanizată – umanizată în contact cu omul – a aspectului subversiv al puterii existenţiale; şi nu personificarea acestei puteri, misiunea acestei puteri fiind să manifeste pozitiv Posibilitatea Divină).
Pozitiva şi inocenta putere cosmogonică se termină în punctul căderii care este materia, pe când puterea centrifugală subversivă se termină în rău. Acest două aspecte nu trebuie confundate.

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 30 Jul 2009, 02:22 PM