{Enc.} Daruind Vei Dobandi, Monahul Nicolae de la Rohia Optiuni

[denise]

Material prezentat din « DARUIND VEI DOBANDI » de Nicolae STEINHARDT, Editia a II – a, ingrijita, revazuta si adaugita de IOAN PINTEA, EDITURA DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1997

CUVANT INAINTE

Textele acestei cartulii – cu exceptia Crezului Ortodox, a Reflectiilor calugaresti si Taberei Magura – sunt predici. Contin drept aceea multe repetari, teme recurente si obsesii stilistice. Sau dezvaluie manii cogitative, saracia lexicala si metaforica, in camp informational restrans. Cu atat mai bine : il descopera pe autor (predicator) in toata slabiciunea lui psihica, mintala si culturala, predicile devenind ceea ce trebuie de fapt sa fie : o marturisire publica si un dialog cu ascultatorii (1), iar nu o trufasa, pedanta, sclivisita dojana sau o invatatura triumfalista. Predicatorul si enoriasii pasesc impreuna- dibuind, revenind, staruind, pricepand anevoie, minunandu-se – catre Hristos.
N.S.

_____________
(1)Cf. Dumitru Staniloaie in Chipul nemuritor al lui Dumnezeu : « Mijlocul spiritual principal prin care omul se comunica altora si altii se comunica lui ca izvoare complementare de sensuri, de simtiri, mijlocul de imbogatire si de intarire reciproca este cuvantul prin care oamenii isi intaresc umanitatea comuna… Oamenii se adapa spiritual unul pe altul prin cuvinte, dar dintr-o trebuinta zidita in ei de o putere mai presus de ei. Iar cuvintele nu sunt importante pentru ei prin faptul ca suna, ci prin faptul ca-si comunica apa lor ca izvoare spirituale, legate subteran intre ele si cu oceanul spiritual suprem. Omul insusi vine in cel ce-i aude cuvintele, el insusi se deschide celui care i le comunica. Omul insusi e apa vie, prin faptul ca se da pe sine insusi si adapa pe cel caruia i se da prin cuvant. »