Este Asta O Noua Miscare Sociala ?, Alexandra Svet:Treziti-va! Asta nu e Romania NOASTRA! Optiuni

[ilie]

Se vrea un manifest al celor ce castiga cinstit impotriva hotilor si coruptilor. A strans cam 4300 de sustinatori.
Sa fie asta o noua miscare sociala ?
http://www.facebook.com/group.php?gid=2006...id=200614625390

[LINICA]

Se vrea un manifest al celor ce castiga cinstit impotriva hotilor si coruptilor. A strans cam 4300 de sustinatori.
Sa fie asta o noua miscare sociala ?
http://www.facebook.com/group.php?gid=2006...id=200614625390

Imi cer scuze, nu am timp sa citesc ce s-a mai scris.

Poate fi daca ... noi, fiecare in parte, suntem miscarea sociala. Ca nu ne trebuie asociatie sau grupare ca sa fim astfel, ci poate doar ca sa ni se stie numarul( puterea lui "prosti, da multi"- scuzati exprimarea).

Personal, cred ca lipsa mare/greseala/pacatul generatiei acesteia este o combinatie intre lene si lipsa de responsabilitate, in primul rand.

Sunt din ce in ce mai multi oameni care nu-si indeplinesc taskurile zilnice, deadlineurile(ma refer la perioade mari) si sunt din ce in ce mai putini oameni care se gandesc ca trebuie sa dea ceva - bani, timp, rabdare etc. Au impresia ca totul li se cuvine. Salarii mari si munca putina, "protocoale" la greu, iubire/atentie.
Si stiu pentru ca: a trebuit sa fac angajari la un moment dat, pentru ca sunt prietena si am prieteni, pentru ca am fost iubita si pentru ca ... vreau o tara civilizata, in care sa ma simt bine, in care sa imi placa sa lucrez, dar fara sa imi distrug sanatatea(mea si a altora). Din fericire, dupa ce mi-am schimbat locul de munca, acum 5-6 ani, am avut colegi normali, cu care m-am inteles aproape foarte bine si cu care chiar am putut face activitati de voluntariat/ petreceri frumoase. Am putut sa impingem cu totii o firma, cand practic totul se cladea pe pile si relatii. Colegi care imi respectau "chichitele" si eu pe ale lor, bineinteles.

La inceputul comunismului, pe munca voluntara s-au creat multe dintre caile ferate/tuneluri si altele. Oamenii vroiau sa faca ceva pentru tara; au fost motivati sa faca asta. (chiar putea fi bine, ce-i drept) Lucrau impreuna si lucrau chiar bine impreuna - a se vedea ce dainuie si acum dupa ei, a se intelege nostalgia unora dupa acele vremuri - caci nu cred ca plang raul din anii aceea, ci binele si siguranta pe care le-au avut. Pentru ca ii unea acel motiv comun...

Vad/simt acelasi lucru cu miscarile acestea.
Ideea e ca ele sa motiveze oamenii sa fie oameni. Ei intre ei, ajutandu-se, dar "duri" unii cu ceilalti in ceea ce priveste ideea trairii vietii de zi cu zi, invatandu-se reciproc cu blandete/mustrandu-se cand e nevoie. De la igiena personala(spalat. Da, baie si spalat dintii- brr, metroul vara.) pana la respectul reciproc- ore de somn respectate, anuntat cand e o petrecere/ anuntat cand intarzie platile/ mizeria lasata la intamplare etc.
Un exemplu concret: cati dintre noi suntem constienti ca deseurile, reutilizate, aduc/economisesc resurse? Cati dintre noi adunam cu perseverenta aceste deseuri? Cati dintre noi iesim cu matura si mopul si pe palier dupa ce am terminat de sters prin casa?
Un alt exemplu: cati dintre noi suntem economi fara sa avem probleme financiare? Ma refer la economia gen: hartie igienica mai ieftina, pasta de dinti mai ieftina... SAU. Cati dintre noi am renunat sa mai cumparam/accesam reviste de scandal, tigari, bautura in exces? Atat pentru sanatatea noastra, dar si pentur ca banii puteau fi pusi in alta parte- vezi o familie mai necajita/ economii/ un imprumut la un prieten etc. Acest gen de acte micute iti ofera fericire multa pe moment dar si imposibilitatea de a zice ca nu se mai poate schimba nimic - pentru ca imposibil sa ti se para ca nu ai mai putea schimba ceva la tine.

Acestia sunt pasii marunti ai schimbarii, nu neaparat miscarile de genul celei amintite aici. Ok, ele sunt motiv de discutii, discutii care ne pot duce la niste concluzii/ idealuri personale, care poate zaceau si care pot fi constructive, transpuse in fapte/ hotarari/decizii...

Omul care face eforturi acasa aceste "eforturi" le va face si la serviciu. Fie ca e actionar, fie ca este directorul de resurse umane, fie ca e femeia de serviciu sau e persona de legatura in relatie cu furnizorii/clientii. Caci ii va intra in reflex autoeducarea. Atunci va vorbi frumos, va sti cand este o problema de rezolvat, sau un zvon. Nu va vorbi despre altul, va face economie cu "resursele" firmei (de la stingerea luminii la plecare, pana la economie pe teambuildinguri si protocoale), va sti sa inlocuiasca un coleg fara ca apoi sa-i "reproseze" binele facut.
Atunci, vom trai intr-o oarecare siguranta - data de bun-simt. Caci pe pamantul acesta, omul are nevoie de siguranta pentru a nu se opri din crestere.(ma refer cel putin la mine)

Pe bune,pentru cei care vor sa imi taie aripile, nu este o lume ideala.
Am economisit aproape 100 ron lunar cu aceste micile "remodelari" de gusturi/preturi, mi-am cladit cel putin trei prietenii pe incredere, pe "a fi asa cum simt/sunt" si pe lipsa de suspiciune. Asadar, se poate. Este o lume in care eu, personal, traiesc si pe care nu voi inceta sa mi-o mentin prin exigenta cu mine insami si atentia pentru cei din jurul meu. Si cnad voi gresi ceva,voi face haz de necaz si imi voi cere iertare - dupa caz.

Ma uit nu mai departe de han. Probabil din acest motiv imi place aici. Ca am simtit ca oamenii sunt fideli calitatii acestui forum. Nu cred ca deshid vreo poveste/topic sa nu invat ceva. Sau nu cred ca scriu un mesaj, care sa nu-mi transmita mie ceva, dupa care sa schimb ceva. Ma intreb de ce simt de la o vreme asa o deschidere in a vorbi la toate subiectele, nu doar in coltul meu. Cred ca iubirea, insotita de incredere si recunostinta.

In concluzie.
1. Hotii, coruptii si perversii sunt asa pe spinarea noastra.

2.Omenia reduce saracia. Da. La toate nivelele. Si multi dintre noi o simt, cred.

Privind candidatii posibili din acest tip de miscari si coordonatorii asociatiei in sine... cred ca ar putea sa-si aleaga o valoare si sa o mentina. Asa cum stiu ca ar putea fi mai puternici daca ar fi o echipa, fara sa cada in plasa de a se transforma intr-un sistem (nu stiu daca am explicat bine).
Daca si-au ales deschiderea si comunicare, atunci sa se tina de ea. Si da, sa raspunda la emailuri. Caci si eu i-am trimis Alexandrei un email, la care nu mi s-a raspuns. Chiar nu ceream sa raspunda ea, personal.
Asadar, ce pot face cu puterile mele, fac. Cand mi va cere ajutorul, il voi oferi. Dar nu voi mai trage de nimeni, sau nu voi mai astepta de la nimeni nimic pentru a face(a continua sa fac) eu insami ceva.

Scuzati lungimea mesajului; as fi vrut sa am timp sa fac un rezumat la cele spuse. Dar amanuntele astea...