Scrisoare Catre Atei |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Scrisoare Catre Atei |
25 Aug 2008, 06:42 PM
Mesaj
#1
|
|
Haiduc Grup: Musterii Mesaje: 94 Inscris: 25 August 08 Forumist Nr.: 11.912 |
Dragii mei atei,
In primul rand, puteti sa deduceti ca imi sunteti dragi din felul in care ma adresez voua. Imi sunteti dragi asa cum imi sunt dragi toti oamenii. Nu am scris acest articol pentru a jigni pe cineva, dar inevitabil cineva se va simti jignit. Scopul meu este sa va impartasesc punctul de vedere, impreuna cu niste argumente care sa il sustina. Trebuie sa recunosc ca am fost si eu ceva de genul unui ateu moderat in perioada mea de pubertate.. Dar acum m-am intors catre divinitate. Vreau sa fie clar de la inceput ca nu vreau sa fortez pe cineva sa imi accepte punctul de vedere, asa cum nici Dumnezeu nu ne priveaza de la libertatea de a ne alege caile pe care mergem de-a lungul vietii. Si totusi "Toate ne sunt ingaduite, dar nu toate imi folosesc. Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate zidesc" (I Corinteni 10:23) Acum pot sa incep linistit, pentru ca nu voi vi inteles gresit. In primul rand, ateul e ateu pentru ca nu crede in Dumnezeu. De ce nu crede ateul in Dumnezeu? Pentru ca nu are dovada a existentei Lui. In general, ateul este un rationalist, care nu crede in ceva daca nu este dovedit(prin dovezi fizice sau logice). Si acum vreau sa va intreb, pe fiecare in parte, daca are suflet. Raspunsul ar putea fi DA sau NU. 1. Daca raspunsul este DA, inseamna ca respectivul crede in existenta sufletului, fara sa aibe nici un fel de dovada. Dar sufletul este imaterial, pentru ca daca ar fi, l-am fi vazut in orice carte de anatomie a omului. Atunci cum este posibil sa crezi ca ai suflet si sa fii ateu? Cum este posibil sa crezi ca ai suflet cand nu ai nici o dovada si cand pretinzi ca esti o persoana rationala(care pretinde dovezi pentru a crede intr-un anumit lucru)? Prin urmare, toti ateii care afirma ca au suflet sunt niste ipocriti. Iar ipocritii nu au principii care sa ii ghideze in viata. Ei doar se prefac ca le au. 2. Daca raspunsul este NU, atunci nu intalnim nici o contradictie.. Ateul rational infirma existenta sufletului pentru ca nu are nici o dovada. Si asta ar explica totul: ateul este o subspecie a rasei umane care se naste fara suflet. Iar cei care au ajuns la un anumit nivel al cunoasterii stiu ca Dumnezeu nu se percepe cu mintea, ci cu sufletul. Prin urmare nu e de mirare ca cel care nu are suflet(sau care crede ca nu il are) nu poate sa il perceapa pe Dumnezeu. Iar daca va ajunge sa isi perceapa sufletul, il va percepe in final si pe Dumnezeu. (nota: Eu cred ca toti oamenii au suflet. Ideea mea e ca pentru cel care crede ca nu are suflet, aceasta afirmatie se materializeaza in mod subiectiv. La fel si in cazul meu care cred ca oamenii au suflet. Problema e ca trebuie sa suprapunem realitatea noastra subiectiva cu cea obiectiva pentru a avea dreptate din punct de vedere absolut.) Asa ca va invit pe fiecare dintre voi(ateii) sa va intrebati daca aveti suflet si vedeti unde veti ajunge. Constiinta sa va fie judecator. Cel care accepta existenta sufletului trebuie sa accepte si existenta lumii imateriale, sufletul fiind imaterial. Iar cel care crede in lumea imateriala trebuie sa creada si in principiul unificator al lumilor materiala si imateriala, luate impreuna. Se stie ca stiinta moderna e pe cale sa descopere principiul unificator, legea universala a lumii materiale, prin teoria stringurilor. Einstein a prezis existenta unei astfel de legi, si chiar a cautat sa o descopere in ultimii ani ai vietii sale, insa fara succes. Dar acest principiu e incomplet pentru ca exista si lumea imateriala, el nu este perfect pentru ca nu ne explica cum cele doua lumi interactioneaza... Dumnezeu este raspunsul la toate intrebarile, El e unificarea tuturor principiilor ale existentei, El este sursa a tot ce exista, El este acel Ceva care leaga toate lucrurile unele de altele. E principiul armoniei si iubirii. In incheiere, voi aduce un citat din Francis Bacon, din tratatul sau "Of atheism" : "It is true, that a little philosophy inclineth man's mind to atheism; but depth in philosophy bringeth men's minds about to religion." ..care in traducere ar insemna ca filosofia inferioara il inclina pe om la ateism, iar filosofia profunda il aduce pe om la religie. Cu prietenie si drag, Autorul Acest topic a fost editat de Apolo: 25 Aug 2008, 07:23 PM |
|
|
(Afrodita) |
26 Aug 2008, 09:19 AM
Mesaj
#2
|
Guests |
IoanV, vezi? Asta-mi place mie la tine - si esti singurul credincios de pe Han ce nu e relativ fanatic in postarile sale: faptul ca tu intr-adevar iti arati blandetea si intelegerea fata de semenii tai, credinciosi au ba. Poate ma insel, poate nu, insa tu nu pari a fi genul de credincios care sa ma trezeasca din somn si sa-mi spuna ca de aia am avut o sefa idioata, pentru ca nu mi-am baut lapticul cand am fost mica si pentru ca omor paianjenii Ma rog, sunt convinsa ca pricepi ce spun
Din pacate nu sunt toti ca tine. Din pacate la tot pasul intalnesc/intalnim "fanaticii" religiosi care vin cu chestii de genul celor lui Apolo. Adevarul e ca sunt oameni si oameni, de ambele "tabere". Spui de satisfacerea dorintelor. Pai pana si increderea cum ca exista un suflet e tot o satisfacere de dorinta. Ideea de suflet a aparut pentru simplul fapt ca nemurirea e foarte dorita de oameni. Ideea de suflet exista pentru ca toti vrem sa dainuim peste veacuri, vrem sa nu fim uitati, vrem sa avem un rost in viata asta, vrem ca viata asta sa nu fie singura ce-o avem, vrem ca sa avem convingerea ca macar dupa moarte ni se va raspunde tuturor intrebarilor existentiale de le-am avut in timpul vietii. Vrem sa facem parte din univers, sa ne facem una cu el si cum se poate asta cel mai usor? Avand acest suflet, aceasta energie imateriala care intr-un fel sau altul se va contopi cu universul (rai sau iad, dumnezeu sau nu) si in felul acesta vom simti in viata asta cum ca apartinem de ceva, nu traim degeaba si tot zbuciumul prin care trecem capata un sens. E tot o satisfacere a dorintelor si sufletul asta. La fel cum e ajutorul dat acelui seaman la nevoie. La fel cum e si credinta in dumnezeu: tot o satisfacere a dorintelor, a celor de-a nu fi singuri in viata asta, de-a avea pe cineva in care sa ne sprijinim la nevoie, de-a apartine unei forte atotputernice ce ne va ajuta daca avem nevoie si nu sta in puterile noastre sau a celor din jur sa ne ajutam singuri. De ce crezi ca i se spune Tatal? Pentru ca in traditia familiei Tatal e cel care ajuta la nevoie. La una mare, in caz de pericol iminent, barbatul - tata e cel care ori ia bata si il casapeste pe dusman, ori aduce banii in casa de mancare, ori ii cuminteste pe copii nastrusnici, ori "face legea" in jurul casei astfel incat sa fie bine tuturor. (nu spun ca reuseste mereu, dar asa e vazut tatal in familia traditionala). Si un tata care face toate astea si mult mai multe pentru familia lui nu poate fi decat iubitor. Iubirea era propovaduita cu multe secole inainte de aparitia crestinismului si dumnezeului iubitor. Iar oamenii singuri, oamenii cu familiile destramate, cu necazuri in viata, cu "prieteni" care-s mai mult dusmani, acei oameni au nevoie sa creada intr-un Tata atotputernic, iubitor si ajutator. La fel cum si unii dintre cei care au avut o viata usoara simt nevoia sa multumeasca cuiva pentru ca "i-a ferit" de cele rele. Vezi tu? Tot ce tine de spiritualitate, intr-un fel sau altul, vine din satisfacerea dorintelor. La urma urmei toata viata ne este condusa de satisfacerea dorintelor, fie ele materiale, spirituale sau de alta natura. Dar asta nu inseamna ca daca nu te increzi in dumnezeul unuia sau altuia trebuie sa fii impuns in coaste de alde Apolo si altii ca el. Cel putin asta e parerea mea. |
|
|
26 Aug 2008, 11:07 AM
Mesaj
#3
|
|
From Cooca Macaii Grup: Moderator Mesaje: 7.228 Inscris: 3 March 04 Din: Pe luna Forumist Nr.: 2.443 |
De ce crezi ca i se spune Tatal? Pentru ca in traditia familiei Tatal e cel care ajuta la nevoie. La una mare, in caz de pericol iminent, barbatul - tata e cel care ori ia bata si il casapeste pe dusman, ori aduce banii in casa de mancare, ori ii cuminteste pe copii nastrusnici, ori "face legea" in jurul casei astfel incat sa fie bine tuturor. Asa ai fost indoctrinata sa crezi. Adica, vrei sa imi spui ca tu nu ai fi in stare sa faci tot ce ar face un barbat pt a-ti proteja familia? Eu cred ca ai fi. Treaba e mai putin profunda decat crezi. I se spune Tatal pt ca triburile nomade de pastori care au incropit biblia erau in patrairhat, iar femeia era aparat de facut plozi si aparat de muls capre, de unde tragem si concluzia ca Biblia nu e chiar de cand lumea, ci e mult mai noua, de cand deja lumea traia in patriarhat. -------------------- Sometimes, the majority only means that all the fools are on the same side.
If you could reason with religious people there would be no religious people! Don't pray in my school, and I won't think in your church! Ziarul de Rimnic |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 8 June 2024 - 07:13 AM |