Idei Diabolice Pentru Fericirea Colegilor De Apartament, cum sa faci viata mai 'frumoasa' unei persoane 'dragi' Rating Optiuni

[Gavrochette]

O noua discutie inspirata de cererea Afroditei si de catre Mihai... Cred ca am avut cu totii experiente "placute" cu colegi de camera sau de apartament al caror bun simt e demult plecat pe alte meleaguri. Haideti sa planuim cum sa le facem viata mai "placuta", sperand ca vor decide sa se indrepte sau sa plece pe capul altora...

[actionmedia]

Dragii mei, eu nu am urmarit cazul Afroditei si nu cunosc situatia in detaliu, asa ca nu o sa vin cu o solutie pentru acel caz, am sa povestesc din studentie cum am scapat eu de niste indivizi carema calcau pe nervi...

Eram anul IV de facultate si in sfarsit, dupa lungi asteptari, am primit camera in caminul in care mi l-am dorit, undeva pe langa Regie... Ura! In sfarsit, niste conditii calume, chirie mai mica, mai putini in camera si binenteles chefuri si distractii ma asteptau. Eram curios sa aflu cine imi vor fi colegii de camera. (era camera de 3 - camera 07 - devenita ulterior camera 007 ). Ma duc in camera si dau peste un tip bondoc si, dupa cum am aflat ulterior, era si boboc, era anul I (Dan). Dar el norocosul pusese mana pe singurul pat din camera, pentru ca el a venit primul.
Eh, eu cum sunt un tip impaciuitor l-am lasat sa il ocupe si eu am plecat sa imi caut alt pat, pe care l-am gasit pana la urma intr-o alta camera, in care nu ajunsesera inca sa se cazeze...
Una peste alta, colegul acesta de camera s-a dovedit un tip foarte de treaba si am ajuns sa ne intelegem foarte bine, am aranjat camera, am reusit sa facem rost de tot felul de lucruri folositoare cum ar fi o masa, un scaun, un dulap, etc, ne facusem un trai decent, atat cat poate fi intr-o camera de camin...
Cel de-al treilea nu a mai venit. Cred ca au trecut vreo 3 sau 4 saptamani pana sa apara. Si atunci a trecut, a vazut ca nu are pat si a plecat... Era tot anul I. Noi ne-am zis... cu atat mai bine! Yes, ce bine ca nu mai vine ala! Suntem doar noi doi, avem mai mult loc in camera, etc...
Dar ne-am bucurat prea devreme, cel de-al 3-lea era un tip cu bani si cu parinti influenti, asa ca a aranjat cumva sa il mute pe Dan in alta parte si sa se mute el si cu un prieten, concetatean de-al sau (tatar de etnie) in aceeasi camera cu mine. Erau amandoi din Medgidia. Eu nu am nimic cu tatarii, insa nu mi-a placut felul in care au "aranjat" treburile, in plus, ei fiind 2, prieteni vechi, aveau mai multe sanse sa isi impuna anumite "puncte de vedere", m-ar fi marginalizat si izolat in acea camera, asa ca nu puteam lasa lucrurile asa.
L-am incurajat pe Dan sa faca demersuri la Prodecan pentru a-si reprimi locul in acea camera, am profitat si de faptul ca in cealalta camera in care a fost mutat Dan, statea un tip care tragea sfori prin senatul facultatii, dar care aveas o reputatie proasta la decanat pentru ca mai "usuise" niste studenti din camera...
Mai aflasem si alte lucruri despre cei doi, pentru ca s-au apucat sa povesteasca cum au dat spaga si in plus aveau pager (care la vremea aia era o raritate) si multe alte chestii de genul acesta, lucruri pe care le-am transmis lui Dan ca sa le sustina cand isi pledeaza cauza.
M-am dus si eu sa il sustin dar am fost dat afara de Prodecan pentru ca vorbeam cam rastit... ceea ce nu imi sta in fire, dar chiar ma enervasera aia...
In fine, problema era de durata asa ca am hotarat sa ii fac eu sa plece sau cel putin atat cat stau ei acolo sa le fac viata un calvar.
In prima noapte, ei au dormit amandoi in pat, pentru ca nu aveau inca al 3-lea pat, iar de patul meu nu aveau curajul sa se atinga.
Student cu vechime fiind, aveam viata de noapte, asa ca plecam seara ca sa nu dau ochii cu ei si ma intorceam mult dupa miezul noptii. Tratamentul era:
1. Ignorarea subiectilor. Ii ignoram flagrant. Daca ma salutau, le raspundeam scurt, daca nu ma salutau, nu ii bagam in seama... Daca ma intrebau ceva, dadeam raspunsuri la fel de scurte si de multe ori le taiam macaroana... Dar cel mai adesea evitam sa stau prea mult in prezenta lor. Gaseam eu mereu ceva mai bun de facut. De obicei cand veneau ei in camera (seara) plecam eu si ma intorceam doar cand ei dormeau, apoi ei plecau cand eu dormeam asa ca nici macar nu prea ne salutam.
2. Terorizarea subiectilor. Veneam noaptea pe la 2 de la baute sau de la distractii sau pur si simplu de la un taifas cu fetele, intram in camera tranteam usa si aprindeam lumina. Umblam la dulap cu zgomot, faceam cat mai mult zgomot posibil, dar in limitele naturalului (adica cu folos ) ca sa nu imi poata reprosa ceva, apoi ii lasam sa doarma... dar cu lumina aprinsa pana faceam eu dus... Apoi mi se facea foame, asa ca mai tranteam niste oale pe acolo ceva ca sa mai fac putin zgomot si ma apucam de curatat cartofi. Apoi incingeam uleiul si puneam cartofii intr-o sfaraiala violenta (ca aveam resou puternic), iar cartofii, pe langa faptul ca scoteau un zgomot cam neplacut cand se prajeau, mai imprastiau si un miros care cel putin iti facea pofta daca nu te deranja, chiar ii vedeam cum se zvarcolesc de pe o parte pe celalta si era evident ca nu puteau sa doarma desi nu au avut tupeul sa imi zica nimica.
Dupa ce prajeam cartofii, ii puneam in farfurie si turnam deasupra ketchup si mustar cu niste sparcaituri caracteristice si apoi ii mancam zgomotos... In final lasam vasele nespalate si ma asezam in pat... dar nu ma culcam imediat, mai tineam putin lumina aprinsa pentru ca aveam chef sa citesc ceva si sa ascult si putina muzica in acelasi timp... Abia pe la 4-5 dimineata ma culcam si eu si eram asa de obosit ca nu ii mai auzeam pe bietii colocatari cand se trezeau din somn sa plece la cursuri oricat zgomot ar fi facut ei...
3. Intoxicarea si "congelarea" subiectilor ... Intr-o seara, am convins cateva prietene sa vina la mine in camera sa jucam carti. Erau si cei doi intrusi, asa ca era o camera foarte aglomerata, ei incercau sa doarma, fie ca ne bucuram fie ca ne acuzam de cacealma, vorbeam tare, radeam, exclamam, etc. Eu nu fumam, dar pentru ca unele dintre prietenele mele fumau, le-am "permis" sa fumeze in camera, ca sa nu mai intrerupem jocul Asa ca pe langa faptul ca nu i-am lasat sa doarma i-am si intoxicat cu fum de tigara, iar cand fumul devenise insuportabil evident ca am deschis geamurile, desi era sfarsit de noiembrie si inceput de decembrie... sau poate era chiar decembrie... nu mai tin minte exact...
4. Consumarea mancarii subiectilor... Evident, ca ce lasau in camera era consumat, asta in primele 2 zile si numai ce era sigilat, ca cine stie ce au facut cu mancarea despachetata dupa ce s-au prins de acest tratament... Oricum la scurt timp nu au mai lasat mancare in camera...
5. Folosirea unor bunuri personale ale subiectilor.... Prosopul lor era bun de sters pantofii cu el. Era excelent. Facea un luciuuu de numa numa... Cuptorul cu microunde pe care il adusesera era excelent pentru facut sandwichuri, care lasau firimituri si grasime in cuptor, pe care evident ca nu le curatam... De cate ori venea cineva pe la mine in vizita ii asejam pe unul din paturile lor si aveam grija sa le spun sa nu se ridice cand vin oamenii. Erau teribil de caraghiosi cum se invarteau pe langa pat si nu puteau sa se aseze pe el sau sa faca ce aveau de facut, sa se schimbe sau mai stiu eu ce, pentru ca musafirii mei stateau "ca nesimtitii"

Pana la urma intr-o seara nu au mai venit. Au mai venit abia dupa o saptamana sa isi ia niste lucruri si am aflat ca s-au mutat in Agronomie... Dan s-a intors la locul lui si uite asa am revenit la viata normala...

Eh, aici fiind in anul 4 aveam experienta, dar experienta am acumulat-o in timp, pentru ca nu a fost singurul caz de acest gen...