Tesla - Dincolo De Speculatii, Tesla , inventatorul , omul , filozoful Optiuni

[exergy33]

BUNA

Am deschis acest nou subiect pentru a discuta despre cel care a fost Nikola(i)
Tesla , cel care a fost supranumit de catre contemporanii sai"profetul erei electricitatii " si care mai apoi a fost ingropat in timp si in uitare.

Tesla este ca un drog ,pentru ca oricine incepe sa cunoasca viata si inventiile lui, cade la sfirsit in capcana acestuia.

Tesla nu a fost numai geniul electricitatii secolului XX , putini stiu ca el a fost si foarte atras de filozofie.

Poate n-ar fi rau sa ne spunem parerile si sa incercam sa cunoastem mai bine adevaratul profil al celui care a imblinzit cascada Niagara.

Exergy33

[exergy33]

... Tesla



Marele savant Nikola Tesla a fost român. Era istro-român de
origine şi îl chema Nicolae Teslea

Marele savant şi inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) s-a
născut în noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului
ortodox Milutin Teslea şi al Gicai Mandici. Familia tatălui era de
grăniceri antiotomani, în fostul imperiu austro-ungar.

Numele iniţial de familie era Drăghici, dar el a fost înlocuit în
timp, prin porecla de Teslea, după meseria transmisă în familie, de
dulgher (teslari). Tatăl lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un
frate, Iosif, militar de carieră, care după absolvirea şcolii de
ofiţeri a predat matematică în diferite şcoli militare, ca până la
urmă să ajungă profesor la Academia de Război din Viena. Tatăl lui
Teslea, iniţial, şi el elev la şcoala militară, şi-a schimbat repede
profesia, trecând la seminarul teologic, devenind preot ortodox în
1845, când s-a însurat cu Gica. Biserica în care a slujit iniţial
părintele Teslea se găsea în comuna Similian, la poalele munţilor
Velebiti, acoperiţi de păduri de stejar, fag şi corn, în provincia
Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat şi părintele.

Henri Coandă îl prezintă pe marele inventator Tesla ca român
bănăţean din Banatul sârbesc, dar realitatea era că prietenul sau
Nicolae era istro-român din Croaţia. Provincia Lica era locuita
compact de istro-românii morlaci, încă din sec. XV-XVI. Gospici se
afla la câţiva kilometri de ţărmurile Marii Adriatice, iar satul
Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea,
Tesla.

Preotul, om cult, se interesa cu precădere de literatură, filosofie,
ştiinţe naturale şi matematică. Încercarea de desnaţionalizare i-a
adunat pe morlaci sub stindardul bisericii ortodoxe.

Mama lui Teslea, Gica Mandici, româncă şi ea după nume, a rămas -
copilă fiind - orfană, şi a trebuit să se ocupe de cei şase fraţi
mai mici. Tatăl său a refuzat s-o trimită la o şcoală în limbă
străina, dar ca autodidactă şi-a completat cultura ca elevă a
soţului ei. În casa preotului se strânsese, cum am văzut mai sus, o
vasta bibliotecă din felurite domenii, mai mult ştiinţifice. Gica
era vestită datorită frumoaselor broderii pe care le făcea.

Teslea a mai avut un frate, Dan, mort tânăr într-un accident, şi
trei surori: Anghelina, Milica şi Marita, mezina pe care a iubit-o
cel mai mult.

Despre familia Teslea s-ar putea povesti mult.

Nicolae, inventatorul, şi-a făcut studiile la Karlovat şi la
Politehnica din Graz (1875-1881). Îşi începe celebrele descoperiri
şi invenţii încă din 1881-1882 la Graz, la Budapesta, la Paris, în
cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), după care
porneşte în vajnica odisee americană.

Când zici Nicolae Teslea (1856-1943), te gândeşti la istro-românul
devenit cetăţean american, omul de ştiinţă şi inventatorul prolific
în domeniul electro şi radiotehnicii, descoperitorul câmpului
magnetic învârtitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris,
1847-1897). Tot el a inventat şi sistemul bifazat de curent electric
alternativ şi a studiat curentul de înaltă frecvenţă. El a construit
primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice,
transformatorul electric de înaltă frecvenţă etc. În atomistica, a
cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului
electrostatic de înaltă tensiune. Noi, românii, am uitat să-l
comemoram la 140 de ani de la naştere, când Tesla a fost pomenit
doar, într-o scurtă comunicare de 15 minute la Academie, de prof. N.
Leonăchescu.

Invenţia fenomenului "câmp electric învârtitor" se naşte în 1882 la
Budapesta, dar imediat, în baza unei recomandări, Teslea pleacă la
Paris, unde este angajat la "Compania continentală Edison". Aici,
modifică dinamo-maşina Edison. În cadrul aceleiaşi companii,
construieşte centrala electrică Strasbourg. Deşi i se promiseseră
25.000 dolari la încheierea dificilei lucrări, a fost frustrat de
gratificaţii. Unul din asistenţii lui Edison, Charles Bechelore, îi
propune să emigreze în America şi îi dă o scrisoare de recomandare
pentru Edison personal (1884). După unele peripeţii (i s-au furat
banii în gara Le Havre), se adresează proprietarului vasului, care
îi înţelege situaţia (biletul şi locul îi aparţineau, fiind
nominalizat), şi pe baza documentului de bord este primit şi astfel,
fără bilet, ajunge la New York, unde se prezintă la Edison. Este
primit cu dificultăţi şi răceală, dar în baza recomandării scrise,
este angajat în atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru
repararea motoarelor şi generatoarelor de curent continuu Edison.

O situaţie neprevăzută îl face să se remarce în mod deosebit (1885).
Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se
defectase, trebuia să plece spre Europa la data fixă; avea toate
locurile vândute şi întârzierea le-ar fi adus armatorilor mari
pagube. Firma lui Edison îl însărcinează pe Teslea să repare
scurt-circuitul generatorului, cauza pe care o descoperă în spirele
înfăşurării bobinei şi o remediază, rebobinând-o în 20 de ore.
Edison îi promisese un premiu de 50.000 dolari dacă defecţiunea este
îndepărtata în timp util plecării vasului la data prenotată. Nava
pleacă la timp, dar promisiunea premiului se transformă în
explicaţii: fusese o glumă. Nici alte gratificaţii promise, de
exemplu pentru perfecţionarea generatoarelor şi motoarelor electrice
Edison în 24 de variante, înzestrate cu un regulator şi un nou tip
de întrerupător, nu i se acordă. Edificat asupra conduitei lui
Edison, Teslea va lucra de acum înainte pe cont propriu şi va
realiza definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenţi
alternativi polifazaţi. Trecerea timpului îi dă dreptate lui Teslea
în competiţia sa cu Edison şi treptat, teza sa privind curentul
alternativ se impune.

Din primăvara lui 1885, mândrul Teslea refuză să mai colaboreze cu
Edison şi lucrează independent, înfiinţându-şi propria firma, "Tesla
Arc Light Company".

Într-o discuţie cu Henri Coandă, înregistrată pe magnetofon, marele
savant mi-a declarat personal că îl cunoscuse pe Teslea: "Eu l-am
cunoscut pe Teslea, când eram tânăr de tot, prin tatăl meu
(Generalul Constantin Coandă - n.n.), care a fost întotdeauna lângă
mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul curentului electric
alternativ, era român din Banat (era aromân - n.n.); e bănăţean, şi
felul lui de a gândi şi de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El era
cu patru luni mai tânăr faţă de tatăl meu, dar nu pot sa spun că nu
am fost influenţat şi de el, pentru că felul lui de a vorbi şi de a
prezenta lucrurile erau aşa de extraordinare încât, deşi eram copil,
n-am uitat. Vezi, unul din românii foarte importanţi, care a
schimbat poate toată viaţa omenirii, e un bănăţean!...". Daca acum,
să zicem 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva să ne spună
cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, românul din Banat: "Voi face
lumină electrică, adică lumină, voi face asta mişcând o bucată de
fier în faţa unui fir de aramă", lumea l-ar fi închis ca nebun.
Întâlnirea lui Coandă cu Teslea s-a petrecut în 1893, când Teslea se
afla în ţară, datorita morţii mamei sale. Era deja celebru în lumea
întreagă, în România însă mai puţin.

În noiembrie 1933, recent emigrat în SUA, Albert Einstein află de
cercetările lui Tesla asupra fisiunii nucleare şi caută să-l
cunoască. Apropierea se face cu ajutorul unui tânăr reporter
ştiinţific, Kenneth Sweasy, care se prezintă la Tesla cu o scrisoare
de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75 de ani, în
1931, când primeşte scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul
sărbătoririi aniversării sale, el mărturiseşte că lucra la o nouă
sursă de energie, informaţie care-l incită pe Einstein spre a-l
cunoaşte.

Teslea se ocupa de câmpurile gravitaţionale (asemenea celui
electromagnetic). Einstein ia cunoştinţa de articolul savantului
roman din "Scientific American", bazat pe experienţele efectuate la
instalaţia sa de la Institutul Tehnologic din Massachussetts (1934),
pentru obţinerea tensiunilor înalte, cu ajutorul unui generator Van
den Graaf, destinat cercetării nucleului atomic.

La 13 martie 1885, un incendiu distruge laboratorul lui Teslea din
New York. Flăcările mistuie toate instalaţiile de telegrafie şi
întreaga aparatură pentru obţinerea curenţilor de înaltă frecvenţă.
Catastrofa îl lasă sărac la bătrâneţe pe Teslea, fără mijloace
financiare, dar savantul îşi recompensează secretarele care-l
părăsesc, tăind în doua medalia de aur Edison pe care o primise.
După ce incendiul laboratorului l-a lăsat în stradă (nefiind
asigurat), Teslea s-a mutat într-o modestă cameră de hotel. Dar şi
în aceste condiţii precare el îşi continuă cercetările.

În primăvara lui 1898, Teslea demonstrează public dirijarea prin
radio, la mare distanţă, a unui vas fără echipaj. Experienţele au
fost efectuate în largul marii, în apropiere de New York.

În 1899, Teslea construieşte la Colorado un mare post de radio, cu o
putere de 200 kw, şi realizează transmisii prin telegrafie fără fir,
de peste 1000 km, face să se aprindă lămpile oraşului de la
distanţă, obţine tensiuni de 12 milioane de volţi.

Edison şi Teslea au fost propuşi împreuna să împartă premiul Nobel
pentru fizică pe 1915, ca unii ce-şi închinaseră viaţa pentru
descoperiri şi realizări tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat
premiul, din cauza animozităţilor din trecut. Dar era în 1916, şi
premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza războiului
mondial...

Nicolae Teslea moare la New York, în noaptea de 7-8 ianuarie 1943 şi
este înmormântat la 12 ianuarie. O covârşitoare personalitate care a
marcat două secole prin geniul său.

PS. Îmi permit sa atrag atenţia că în vreme ce lui Teslea, guvernul
iugoslav i-a acordat o pensie viagera lunară pentru meritele sale,
de 7500 dolari, deşi lucra la "Massachussetts Institute of
Tehnology", nu cunosc vreun om de ştiinţă român care să fi primit
vreo pensie viageră de merit, din partea statului. În aceeaşi serie
de nedreptăţi, amintesc şi faptul că în vreme ce la Belgrad există
un mare muzeu tehnic "Nikola Tesla", la noi, fostul "Muzeu Coandă"
din casa părintească a savantului a fost desfiinţat, din dispoziţia
Elenei Ceauşescu. Cine are urechi de auzit?

Prof. univ. asoc. dr. ing. Dinu-Ştefan T. Moraru, membru titular al
Academiei Oamenilor de Ştiinţa din România
http://www.istro-romanian.net/articles/art990111.html