La Munte, Blocati In Ger Si Viscol., Ce facem, cum facem ? Optiuni

[Praetorian]

Ati fost la munte iarna ? Ati fost pe punctul de a va abate voluntar sau involuntar de la traseu ? V-a prins inserarea ? Dar viscolul ? Ce facem ? Cum facem ? Exista sperante de scapare ?
Exista intotdeauna sperante de supravietuire, doar ca trebuie sa le stim, ca sa le putem folosi in interesul nostru. Niciodata muntele nu ne-a fost dusman, doar ca ne este un prieten foarte capricios. Nu ne indepartam de el spunand ca este periculos, ci invatam sa-i cunoastm capriciile ca sa-i devenim si mai buni prieteni.
Deci pe ger mare, sau viscol cu multe grade sub zero, pericolul cel mare nu sunt degeraturile, ci inghetul.
Intrarea in socul Hipotermic vine odata cu nefunctionarea la parametrii normali ai organelor interne(inima, plamani, ficat, stomac si in cele din urma creier). Sangele nu mai circula cum trebuie prin artere, si creierul nu se mai oxigeneaza. Incepi s-o iei razna cu mintea si in cele din urma intrii intr-o placuta stare de lesin. Placuta pentru ca am auzit multi salvamontisti, spunand ca toti au senzatia de cald si bine cand sunt pe punctul de a ingheta.
Tot ceea ce stiu se rezuma la faptul ca nu trebuie sa ne oprim in loc.
Bauturile alcoolice nu sunt indicate.
Se cauta o grota sau orice loc adapostit. Daca poti face foc in locul respectiv, te-ai scos.
Cel mai pagubos lucru, e PANICA.
Daca te-ai ratacit, nu umbla de bezmetic.
Pentru a fii descoperit, foloseste orice lucru care te poate pune in evidenta. O geaca viu colorata - rosu, galben,
orange... Daca ai blitz la tine, nu ezita sa-l folosesti, atat cat iti permit acumulatorii. O lanterna cu care sa faci semnale din timp in timp, e de mare folos.
Daca esti ud, schimba-ti hainele. Pune pe tine orice lucru uscat.
Te poti infasura cu tenda de la cort, cu orice sac de plastic sau cu ce ai la indemana ca sa-ti tina de cald.

Cam atat mai tin minte de cand faceam alpinism si drumetii montane. Nu mai stiu cum trebuie sa faci din punct de vedere medical. Poate ma ajuta cineva cu sfaturi de genul asta.
Pentru la sfarsit un sfat de milioane. Daca prognoza meteo e nefavorabila, evitati sa plecati in drumetii iarna.

[mimi]

hmmm ..mi-ai amintit de o "drumetie" care am facut-o cand aveam vreo 15 ani...sormea,impreuna cu niste colegi de-ai ei de la facultate au organizat o mica excursie la munte...si binenteles ca eu nu puteam sa lipsesc...telul era scropoasa(sper ca imi amintesc bine numele cabanei)..
am plecat sambata dimineata ,eram vreo 10-15,cu trenul ,pana in sinaia...ohoo dar nu v-am zis ca aveam si ghid(!!)..si ce ghid..care in ultimul moment ne-a abandonat si a trimis pe alta..pe care daca as mai intalni-o...
oricum ideea nu era de .."urcat pe munte"..trebuia sa ajungem acolo cu o masina (din sinaia pana aproape de cabana),dat un pic cu sania,sacul si alte chestii...colindat un pic in jurul cabanei...chef ,seara, in camere ..si gata...
in tren ,"ghidul" ne propune ca din sinaia sa mergem pe jos pana la cabana ca nu e forte mult..era frumos afara..concluzia este ca s-a decis sa mergem pe jos...bunnn..dar acest ghid..ia ghiciti?era prima,in varful coloanei..nu o interesa ca altii nu puteau sa tina pasul cu ea si ..uite asa grupul s-a raspandit in mici grupulete...fiecare se ghida dupa aduceri aminte(asta ptr cine mai fusese..)..pana la urma eu ramasem cu sormea ,prietenul ei,si cu inca o tipa si un tip...
ghida,care a scapat ca prin minune sa nu fie batuta mar de toti baietii din grup ,in seara aceea(a doua zi ,cand ne-am trezit ,disparuse deja),ne-a mai dus si pe un traseu destul de ocolit..nici nu stiu sa va spun pe unde am mers..stiu ca eu aveam in picioare incaltaminte sport..tip gheata dar sport..in orice caz nu erau ptr a merge prin zapada care imi ajungea mai sus de genunchi(am facut niste muschi la picioare atunci )..si uite asa.. se facuse noapte,ghida ajunsese la cabana cu inca vreo doi baieti ..iar restul grupului era imprastiat prin munti..
grupul nostru ajunsese la o cabana ,un pic mai jos de scropoasa(nu-mi amintesc numele)..acolo tipa si cu tilul respectiv,au ramas,ajungandu-ne a doua zi la scropoasa..in schimb noi (eu,sormea si prietenul ei)am decis sa mergem mai departe ..si uite asa m-am trezit ca mergeam pe marginea unei prapastii(a doua zi am vazut ca nu era adanca),in stanga mea..iar in dreapta padure..nu aveam lanterne si eu deja nu mai imi simteam picioarele..noroc ca zapada dadea un pic de "lumina"...eram si prima in "coloana"si toate baltile(unde se mai topise zapada)le luam eu..nici nu pot sa va descriu ce am simtit ,dupa un timp care mi s-a parut o eternitate,cand am vazut o lumina de la cabana..si dupa aceea si luminile de la lanternele baietilor care iesisera in intampinarea noastra...
chiar daca eu aveam unghia de la degetul mare de la piciorul drept neagra si peste cateva zile mi-a cazut ...nu m-a impiedicat sa nu ma distrez (si sa dansez) in acea seara iar a doua sa colindam,sa ne dam cu sacul...si altele..
a fost o experienta ..groaznica in unele momente..in altele..minunata,fantastica ,inimitabila,indimenticabila..